Intr-un studiu interesant publicat pe pagina sa de internet, principalul serviciu secret al Romaniei – SRI – se pronunta in premiera in legatura cu un fenomen extrem de periculos, care s-a amplificat enorm de la debutul pandemiei : fake-news
Iata ce scrie departamentul de specialitate din SRI :
Fenomenul fake news este la fel de vechi precum sunt ştirile, doar că de-a lungul
timpul i-au fost atribuite diferite denumiri – zvon, diversiune, dezinformare, propagandă.
Însă este evident şi trebuie admis faptul că amploarea fenomenului şi dobândirea de
multiple valenţe (din punctul de vedere al obiectivelor) au avut trenduri ascendente
odată cu dezvoltarea tehnologică şi diversificarea modalităţilor de comunicare în masă
şi a canalelor de transmitere a datelor (trecerea de la exclusivitatea presei scrise/
tipărite la online media, blogging, reţele de socializare, videosharing sau vlogging).
Fără o reglementare clară, fake news este interpretat drept o ştire complet falsă
sau cu pasaje incomplete, respectiv parţial adevărate, lansată în scopul formării unor
opinii eronate de către cei care o accesează.
În cursul anului 2018, Comisia Europeană a iniţiat un demers privind stabilirea unui Cod de bune practici la nivelul UE privind combaterea dezinformării online, ca parte a unor acţiuni care au vizat securizarea spaţiului informaţional digital ce definea dezinformarea drept “o serie de informaţii al căror caracter fals sau înşelător poate fi verificat, care sunt create, prezentate şi diseminate pentru a obţine un câştig economic sau pentru a induce publicul în eroare în mod deliberat şi care pot provoca un prejudiciu public”.
Fake news poate fi inclusiv:
π informaţia cu conţinut fabricat, prezentată distorsionat, exagerată, scoasă din
context şi plasată într-un alt tablou;
π opinia (interesată) preluată şi transformată în ştire validă, cu argumentare
tendenţioasă.
SCOPUL?
Distorsionarea percepţiei auditoriului sau crearea unui nou curent de
opinie cu intenţia de a dezinforma sau de a crea confuzie şi a destabiliza sentimentul
de securitate (colectivă, naţională).
Efectele negative ale ştirilor false se repercutează în primul rând asupra cetăţenilor,
care reprezintă o parte integrantă a conceptului de securitate naţională ca beneficiari
ai acesteia şi ca valoare ce trebuie protejată.
Vizibilitatea pe care acestea o dobândesc ca urmare a susţinerii primite prin circularea mesajelor (emitere, preluare, distribuire, citare, redistribuire) sporeşte periculozitatea fenomenului din perspectiva securităţii naţionale, pe fondul generării de neîncredere în sistemele democratice. Mesajele concepute ca fake news fac apel inclusiv la prejudecăţi sau exploatează aspecte sensibile pentru populaţie – tensiuni etnice, rasiale, religioase – sau fals importante în scopul mutării atenţiei de la subiectele cu adevărat relevante pentru stat/cetăţeni.
Folosind posibilităţile tehnologice actuale este foarte uşor să creezi, editezi, să publici
şi să distribui conţinut. Interesul naţional poate fi vulnerabilizat/afectat de puterea
dobândită de fake news emise cu scopul de a influenţa, prin exploatarea neîncrederii
sau îndoielilor, deciziile strategice ale unui stat.
EFECTELE?
Crearea şi întreţinerea unor nelinişti şi tensiuni sociale, alarmarea
cetăţenilor, inocularea sentimentului de neîncredere în instituţiile statului, sabotaj,
favorizarea acţiunilor de spionaj.
Fake news poate fi interpretat drept parte a războiului informaţional (hibrid) care
urmăreşte afectarea adversarului prin crearea unor pârghii de vulnerabilizare şi
exploatare a riscurilor cu impact major asupra cetăţenilor, economiei sau la nivel
strategic, în încercarea de a aduce atingere valorilor de securitate naţională.
ŞTIAŢI CĂ…
… raportul anual realizat de Reuters Institute, din cadrul Universității Oxford, în 38
de țări, arată că România se află pe locul al 12-lea în topul celor care se tem că
sunt victime ale dezinformării, iar 62% dintre români sunt îngrijorați în legătură cu
capacitatea lor de a discerne între fake news și știrile reale de pe Internet?
… rezultatele unui studiu realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii în perioada 10 – 16
aprilie 2020, în 32 de judeţe şi în Bucureşti, la care au participat 819 copii, cu vârste
cuprinse între 10 şi 17 ani, arată că doar 11% dintre aceştia verifică informaţia din
surse oficiale și doar 17% se consultă cu cei apropiaţi?
Principalele surse de informare ale copiilor sunt: Internetul (49% site-uri, 24% reţele
sociale); televizorul (57%); discuţiile cu părinţii (31%).
Din totalul respondenţilor, doar 48% ştiu ce reprezintă o ştire falsă, un număr semnificativ de respondenţi (22%) declarând că la televizor sau în publicaţiile de ştiri nu pot fi difuzate ştiri false.
Într-o epocă în care tehnologiile de comunicare și inteligența artificială amplifică
diseminarea de știri false, fără a mai exista barierele de filtrare până la consumatorul
final, procesul producându-se de la consumator la consumator, este tot mai evident
că efortul colectiv de respingere a acestora trebuie să fie dublat de un efort individual de informare corectă.
continuarea aici : https://sri.ro/assets/files/publicatii/awareness-fake-news.pdf
