Timpul pare să treacă de cinci ori mai lent în Universul timpuriu, potrivit unui studiu științific, care folosește pentru prima data obiecte cosmice foarte strălucitoare, quasarii, pentru a confirma acest fenomen, scrie AFP preluata de rfi.ro

Teoria relativităţii propusă de Albert Einstein susţine că, din cauza expansiunii Universului, „ar trebui să observăm că Universul îndepărtat creşte lent”, explică pentru AFP Geraint Lewis, astrofizician la Universitatea din Sydney şi primul autor al unui studiu publicat în Nature Astronomy, scrie The Guardian.

„Vedem că lucrurile se schimbă de aproximativ cinci ori mai lent decât în prezent. Este ca și cum ai privi un film cu viteza redusă”, a declarat Geraint Lewis, profesor de astrofizică și autor principal al studiului de la Universitatea din Sydney.

Potrivit teoriei relativității generale a lui Albert Einstein, astronomii ar trebui să vadă că evenimentele cosmice antice se petrec mai lent decât cele moderne. Efectul, cunoscut sub numele de ”dilatare a timpului”, este determinat de expansiunea universului, așa cum a fost prezentat în expunerea fundamentală a gravitației a savantului în anul 1915, conform The Guardian.

Una dintre consecințele expansiunii Universului este aceea că lumina se întinde pe măsură ce călătorește prin cosmos, ceea ce face ca lungimea de undă să fie mai mare. Acest efect face ca galaxiile vechi să apară mai roșii decât sunt sau deplasate spre roșu.

De asemenea, timpul este dilatat: dacă un obiect îndepărtat clipește o dată la fiecare secundă, expansiunea Universului face ca între clipe să se scurgă mai mult de o secundă până când acestea ajung pe Pământ.

Astronomii au mai văzut anterior stele care explodează cu încetinitorul, cu sclipiri și estompări care se desfășoară la aproximativ jumătate din viteza normală, de pe vremea când universul avea jumătate din vârsta sa actuală.

Însă, încercările de a vedea dilatarea timpului în cosmosul foarte timpuriu prin observarea galaxiilor extrem de strălucitoare și îndepărtate, numite ”quasari”, nu au reușit să găsească acest efect.

Concret, un „quasar” este un nucleu galactic activ foarte luminos, ce se află la mare distanţă de Pământ, care emite radiaţii electromagnetice puternice şi are o mare deplasare spre roşu, atât în unde radio, cât şi în lumina vizibilă.

Lewis și colegul său, Dr. Brendon Brewer de la Universitatea din Auckland, au efectuat analize statistice detaliate asupra a 190 de quasari observați de-a lungul a două decenii și au descoperit că, spre deosebire de lucrările anterioare, evenimentele cosmice par să se desfășoare mult mai lent în Universul timpuriu. Cheia succesului lor, descrisă în Nature Astronomy, a fost găsirea echivalentului unui tic-tac de ceas în spectacolele luminoase bogate și neregulate ale quasarilor.

Avem această imagine care ne-a fost dată de Einstein și o tot testăm. Un bun om de știință nu ia aceste lucruri ca fiind de la sine înțelese. Trebuie să continue să testeze”, a spus Lewis.

Profesorul Brian Schmidt, un astronom de la Universitatea Națională Australiană din Canberra, care a împărțit premiul Nobel pentru fizică în anul 2011 pentru descoperirea expansiunii accelerate a Universului, a declarat că știința progresează prin testarea continuă a predicțiilor teoriilor.

„În acest caz, Lewis și colaboratorii au extins studiile de dilatare a timpului întreprinse anterior cu supernove la distanțe mai mari. Și, deși au constatat că, încă o dată, relativitatea generală a prezis ceea ce a fost observat, acest lucru clarifică unele preocupări potențiale în legătură cu dilatarea timpului observată în quasari din alte studii”, a spus el, potrivit rfi.ro

Leave a Reply