Stire postata de www.antena3.ro
https://www.antena3.ro/actualitate/radu-tudor-negocieri-rusia-sua-625370.html
Statele Unite şi Rusia au început negocierile care au ca scop evitarea unui război aproape de graniţele României. Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, şi omologul său american, Wendy Sherman, stau faţă în faţă la Geneva pentru a discuta despre situaţia din Ucraina.
Aseară, cei doi s-au tatonat în timpul unei cine de lucru, după care reprezentantul Rusiei a declarat că discuţiile au fost “complicate”.
Oficialii de la Kiev susțin că în acest moment la granița lor sunt staționați aproape 100.000 de militari ruși, în timp ce serviciile secrete americane au estimat că planul pe care Vladimir Putin l-a pus la punct implică suplimentarea acestui număr cu încă 75.000 de soldați.
O mare parte din acumularea forţelor de până acum a implicat trupe şi echipamente care necesită timp pentru a fi desfăşurate, inclusiv tancuri şi vehicule blindate grele, au spus oficialii şi analiştii militari. NATO a anunțat că nu acceptă poziția de forță avansată de Rusia în ceea ce privește libertatea unui stat european de a adera la o coaliție sau alta, scrie antena3.ro
„Intrăm în aceste discuții cu Federația Rusă cu dorința de a crea un climat detensionat. Facem încă o dată un apel la Federația Rusă să își retragă forțele militare din jurul granițelor Ucrainei, iar discuțiile pe care le vom antama nu vor avea consecințe cu privire la viitorul Ucrainei sau viitorul Europei fără implicarea Ucrainei şi fără implicarea aliaților europeni.”, a spus Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Radu Tudor: ”Cel mai complicat dialog de la terminarea Războiului Rece”
Analistul militar Radu Tudor susține că Vladimir Putin urmărește extinderea influenței Rusiei în lume și acapararea tot mai multor teritorii.
„Este cel mai complicat dialog de la terminarea Războiului Rece. În ultimii 31 de ani nu am avut tensiuni atât de mari din punct de vedere diplomatic, politic, militar și chiar economic. Occidentul este obligat să insiste pentru menținerea unui dialog cu Rusia pentru că Rusia a demonstrat în ultimii ani că poate să devină lipsită de predictibilitate, agresivă din punct de vedere militar, că ocupă teritorii ale unor țări independente membre ONU cu o nonșalanță absolut înfricoșătoare și ceea ce se întâmplă acum la Geneva ne privește în mod direct pe noi, pe români.
„Washingtonul şi aliaţii săi din NATO trebuie să pună punct imediat acţiunilor ostile împotriva ţării noastre, inclusiv exerciţiilor militare neprogramate, contactelor periculoase şi manevrelor aeronavelor şi navelor militare şi să încheie absorbţia militară de teritoriu ucrainean.”, a transmis un oficial rus.
Acesta mai spune că negocierile diplomatice cu SUA ar putea fi sistate “abrupt” chiar după prima rundă de discuții ce va avea loc azi. Pe de altă parte, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au transmis faptul că orice agresiune suplimentară la adresa Ucrainei va avea consecinţe uriaşe și costuri severe.
„Suntem dedicați unei soluții prin dialog și diplomație pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste provocări, în mod pașnic. Asta e de departe calea pe care o preferăm și cea mai responsabilă. Dar suntem pregătiți și să fim fermi cu Rusia dacă alege confruntarea și agresiunea. Vom vedea. Putin trebuie să decidă ce cale vrea să urmeze.”, a transmis secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.
Negocierile dintre cele două părți preced Consiliul NATO-Rusia care va avea loc pe 12 ianuarie. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că alianța trebuie să fie pregătită pentru un eșec al negocierilor.
„Riscul de conflict este real. Acţiunile agresive ale Rusiei subminează grav ordinea de securitate în Europa. NATO rămâne angajată abordării noastre duble faţă de Rusia. O apărare şi o descurajare puternice, combinate cu un dialog relevant.”, a declarat Jens Stoltenberg.
Așadar, urmează eforturi semnificative de a forma un răspuns occidental coeziv la consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei şi la cererile sale radicale şi nerealiste pentru o zonă de influenţă a Rusiei fără interferenţe NATO şi occidentale.
Cum s-au poziționat SUA și Rusia înaintea negocierilor
Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de externe și cel care conduce delegația Moscovei, a avut duminică seara o întâlnire de tatonare a terenului cu omoloaga sa de la Washington, Wendy Sherman, iar după o cină de lucru de două ore a declarat că discuțiile au fost “complicate”.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avertizat duminică Rusia în legătură cu riscul unei “confruntări”, înainte de începerea discuţiilor foarte tensionate de la Geneva privind situaţia din Ucraina, informează France Presse, scrie Agerpres.
„Există o cale a dialogului şi a diplomaţiei pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferenţe şi să evităm confruntarea”, a declarat Blinken la CNN.
„Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele Putin”, a spus el.
„Vom asculta îngrijorările Rusiei. Ei vor trebui să le asculte pe ale noastre. Dacă vor fi de bună credinţă, credem că putem face progrese răspunzând preocupărilor ambelor părţi”, a declarat duminică şeful diplomaţiei americane.
Există o îngrijorare legitimă din partea statelor aliate, inclusiv din partea României, cu privire la masarea de forţe ruse în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre, o masare de trupe care este substanţială, neprovocată şi nejustificată, a afirmat, luni, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
Ministrul Aurescu a susţinut, luni, o conferinţă de presă comună cu omologul din Pakistan, Makhdoom Shah Mahmood Hussain Qureshi.
El a declarat că “o serie de condiţii care au fost puse de Rusia tind să modifice parametrii arhitecturii europene de securitate”.
“Noi suntem deschişi dialogului şi asta este poziţia pe care atât eu, cât şi ceilalţi colegi din NATO am exprimat-o în cursul zilei de vineri, la reuniunea extraordinară a miniştrilor de Externe, pentru că dialogul face parte din abordarea duală pe care NATO o are faţă de Rusia. Este o abordare care combină, pe de o parte, apărarea şi descurajarea şi, pe cealaltă parte, dialogul. Iar din perspectiva României (…), noi susţinem acest dialog, dar în acelaşi timp trebuie avut în vedere că acest dialog trebuie să fie bazat pe o serie de măsuri ferme şi credibile de descurajare”, a arătat şeful diplomaţiei române.
Aurescu a subliniat că dialogul cu Federaţia Rusă “trebuie să se desfăşoare fără afectarea principiilor, valorilor şi angajamentelor care reprezintă fundamentul Alianţei, pentru că sunt o serie de propuneri ale Federaţiei Ruse care cu siguranţă sunt foarte greu de acceptat, dacă nu sunt chiar inacceptabile pentru aliaţi”.
“Ceea ce este cel mai important este ca dialogul să aibă loc, el să se desfăşoare cu prezentarea tuturor argumentelor părţilor, iar obiectivul acestui dialog care se desfăşoară în mai multe etape şi pe diverse componente trebuie să fie dezescaladarea situaţiei de securitate. Este nevoie de o dezescaladare concretă, practică, în teren, să vedem o retragere a acestor trupe şi echipamente ruse, iar pe de altă parte este nevoie de încetarea utilizării ameninţării cu folosirea forţei. Acest aspect este inacceptabil din punctul de vedere al cadrului dreptului internaţional”, a evidenţiat el.
Totodată, a menţionat că “deschiderea spre dialog a fost întotdeauna prezentă faţă de Federaţia Rusă”.
Aurescu a adăugat că zilele acestea “este vorba despre un dialog şi nu despre o negociere”, dialog care ar putea duce la “clarificarea poziţiilor”.
Ucraina are “dreptul de a se apăra”, iar dacă Rusia decide să recurgă la forţă, ea va avea “un cost semnificativ de plătit”, a avertizat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de AFP.
“Noi trebuie să ajungem la o rezolvare politică, să evităm un conflict armat. Dar trebuie să fim pregătiţi pentru cazul în care Rusia, din nou, ar alege să utilizeze forţa armată, ar alege confruntarea în locul cooperării. Aşadar, trebuie să transmitem un mesaj foarte clar Rusiei că suntem uniţi şi că vor exista costuri severe”, a declarat Secretarul General al NATO înaintea reuniunii Comisiei NATO-Ucraina, la care din partea Kievului participă vicepremierul pentru integrare europeană Olga Stefanişina.
Negocierile în materie de securitate între Rusia şi Occident nu vor rezolva toate problemele săptămâna aceasta, dar ar putea asigura o cale pentru evitarea conflictelor, a apreciat totodată secretarul general al NATO, citat de Reuters, în ziua în care la Geneva a debutat o rundă de discuţii ruso-americane pe probleme de securitate.
“Este posibil să încheiem acorduri cu Rusia”, nu a exclus Stoltenberg. “Eu nu cred că ne putem aştepta ca aceste întâlniri să rezolve toate problemele”, a adăugat el, referindu-se la negocierile ruso-americane de luni de la Geneva, la reuniunea Consiliului NATO-Rusia de miercuri şi discuţiile programate pentru joi în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
“Ceea ce noi sperăm este să ne punem de acord asupra unei căi de urmat, asupra unei serii de întâlniri, asupra unui proces”, a afirmat Secretarul General al NATO.
Cerinţele Rusiei cu privire la oferirea de garanţii de securitate nu constituie o bază pentru negocieri, a opinat la rândul său vicepremierul ucrainean, în cadrul vizitei la sediul NATO din Bruxelles, scrie Agerpres.
“Ar trebui cu toţii să realizăm că cererile Rusiei adresate ţărilor Alianţei nu pot constitui o poziţie de negociere”, a reiterat Stefanişina în conferinţa de presă comună cu Stoltenberg. “Agresorul nu poate să pună condiţii până când tancurile ruseşti nu se retrag de la frontiera cu Ucraina”, a insistat responsabila ucraineană.
Potrivit agenţiei de presă oficiale ucrainene Ukrinform, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat valabilitatea deciziilor summitului de la Bucureşti din aprilie 2008, conform cărora Alianţa Nord-Atlantică lasă uşa deschisă pentru Ucraina şi Georgia, în pofida retoricii agresive şi a şantajului din partea Rusiei.
Unul dintre principalele puncte ale garanţiilor de securitate pe care Rusia le-a cerut din partea SUA şi NATO vizează revocarea publică de către NATO a deciziilor summitului de la Bucureşti privind viitoarea aderare a Ucrainei şi Georgiei, precum şi garanţii în scris că NATO nu se va mai extinde spre Est în fostele republici sovietice şi nu va instala armament strategic pe teritoriul lor.
În cazul în care Occidentul refuză să accepte cerinţele Rusiei, Moscova a ameninţat public că va lua măsuri de “natură militară şi tehnico-militară” şi va continua să concentreze trupe în jurul graniţelor Ucrainei şi în teritoriile ei ocupate temporar, notează agenţia de presă ucraineană.
