Rusia reprezintă pentru NATO ”cea mai semnificativă şi directă ameninţare”, în timp ce ”politicile coercitive” ale Chinei reprezintă provocări pentru ”interesele de securitate şi valorile” Alianţei, notează NATO în noul său concept strategic adoptat miercuri de liderii statelor membre ale acestei alianţe, la summitul lor care are loc la Madrid, potrivit agenţiilor DPA şi AFP.
Conform acestui nou concept strategic, valabil pentru următorii zece ani, NATO nu mai vede Rusia ca pe un partener strategic, dar Alianţa ”nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare” pentru Rusia.
Acest document, care nu a mai fost revizuit din 2010, include acum în premieră şi referiri la China, menţionând despre această ţară că foloseşte ”o gamă largă de activităţi politice, economice şi militare” pentru a-şi proiecta puterea. ”Ambiţiile declarate ale Chinei şi politicile sale coercitive reprezintă provocări pentru interesele noastre, securitatea noastră şi valorile noastre”, scrie NATO în acelaşi document în care critică şi ”parteneriatul strategic” între Beijing şi Moscova împotriva ”ordinii internaţionale”.
Liderii statelor NATO au mai aprobat la summit consolidarea prezenţei militare pe flancul estic, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, şi suplimentarea efectivelor Forţei de Răspuns a NATO de la 40.000 la 300.000 de militari.
Odată cu conceptul strategic, liderii prezenţi au aprobat şi documentul denumit ”Declaraţia de la Madrid”. Ei au promis Ucrainei sprijin politic şi militar pe termen lung, inclusiv arme, muniţii şi instrucţie pentru armata ucraineană. Intervenind prin legătură video la acest summit, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut în special artilerie cu rază lungă de acţiune şi finanţare, susţinând că pentru a rezista în faţa agresiunii ruse armata ucraineană are nevoie de circa 5 miliarde de dolari pe lună.
Preşedintele american Joe Biden a anunţat că Statele Unite vor stabili în Polonia un cartier general permanent al Corpului 5 al armatei americane, în România îşi va avea baza o brigadă americană suplimentară compusă în total din 5.000 de persoane, vor exista de asemenea desfăşurări americane suplimentare în statele baltice, două escadrile suplimentare de avioane de luptă F-35 vor fi dislocate în Regatul Unit şi vor fi poziţionate capacităţi suplimentare de apărare aeriană în Germania şi Italia, scrie Agerpres.
NATO a invitat Suedia şi Finlanda să devină membre ale alianţei militare, potrivit unei declaraţii făcute publice miercuri, la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid, relatează Reuters şi AFP.
“Am decis astăzi să invităm Finlanda şi Suedia să devină membre ale NATO şi am decis să semnăm protocoalele de aderare”, au declarat liderii Alianţei într-o declaraţie comună.
“Aderarea Finlandei şi Suediei va face ca aliaţii să fie mai în siguranţă, NATO mai puternică şi zona euro-atlantică mai sigură”, se subliniază în declaraţie, care menţionează că Alianţa a convenit şi asupra unui nou concept strategic.
Comunicatul a descris Rusia drept “cea mai semnificativă şi directă ameninţare pentru aliaţi”, o reacţie la relaţia deteriorată masiv cu Rusia după invazia din Ucraina.
Alianţa s-a angajat să continue să ajute Kievul şi a fost de acord cu un pachet de sprijin menit să modernizeze sectorul de apărare al ţării.
În acelaşi timp, NATO a decis să consolideze semnificativ propria apărare şi descurajare.
“Aliaţii s-au angajat să desfăşoare forţe suplimentare robuste gata de luptă pe flancul nostru estic, pentru a mări grupurile de luptă existente la nivel de unităţi de mărimea unor brigăzi, unde şi când va fi necesar, susţinute de întăriri credibile la dispoziţie, echipament prepoziţionat şi elemente sporite de comandă şi control”, se mai menţionează în declaraţia comună.
În aceeaşi declaraţie, Alianţa a descris China drept o provocare la interesele, securitatea şi valorile NATO şi drept o ţară care încearcă să submineze regulile bazate pe ordinea internaţională
Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat miercuri, la finalul unei întrevederi pe care a avut-o la Madrid cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, “consensul” la care s-a ajuns cu o zi înainte cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, după ridicarea veto-ului Turciei, informează AFP.
O aderare la NATO a celor două ţări, care “dispun de capacităţi robuste şi interoperabile”, “va contribui semnificativ la securitatea tuturor aliaţilor”, a subliniat şeful statului francez, potrivit Palatului Elysee.
Această aderare era blocată de Turcia, membră a NATO din 1952, care acuza Suedia şi Finlanda că acestea găzduiesc militanţi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizaţie pe care Ankara o consideră “teroristă”.
Însă, în urma unor lungi tratative, Erdogan şi-a dat marţi seara acordul pentru aderarea celor două ţări, apreciind că a obţinut “deplina lor cooperare” în lupta împotriva PKK.
În timpul discuţiei lor, Macron şi Erdogan “au subliniat ambii importanţa de a afişa un mesaj de unitate şi de forţă, în faţa bulversării ordinii europene în domeniul securităţii, cauzată de agresiunea rusă” în Ucraina, a informat Preşedinţia franceză.
Preşedintele francez l-a mai întrebat pe omologul său turc despre “cele mai recente discuţii ruso-turce” pentru restabilirea unui coridor în vederea exportării de grâu ucrainean prin Marea Neagră.
Cei doi lideri şi-au afirmat “dorinţa de a-şi continua acţiunile de coordonare, în legătură cu Naţiunile Unite, pentru a ajunge la condiţii care să permită asigurarea securităţii portului Odesa şi a convoaielor maritime”, a adăugat Preşedinţia franceză.
