Marea Britanie şi Olanda au acuzat joi Serviciul de informaţii al armatei ruse (GRU) de dispreţ faţă de regulile internaţionale, care garantează securitatea mondială, prin lansarea unor atacuri cibernetice asupra unor instituţii din întreaga lume, în speţă împotriva Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), cu sediul la Haga, informează AFP, preluata de Agerpres.
‘Această tentativă de a accede la sistemul de securitate al unei organizaţii internaţionale care acţionează pentru a debarasa lumea de armele chimice demonstrează că GRU dispreţuieşte valorile şi regulile internaţionale care asigură securitatea noastră’, au denunţat şefa guvernului britanic Theresa May şi omologul său olandez Mark Rutte într-o declaraţie comună.
Olanda a anunţat joi că a dejucat un atac cibernetic rusesc vizând OIAC şi a expulzat patru agenţi ruşi în cadrul unei operaţiuni coordonate de GRU într-un moment în care instituţia investiga otrăvirea unui fost agent rus în Marea Britanie şi un presupus atac chimic la Douma, în Siria.
Autorităţile olandeze au beneficiat de ajutorul Marii Britanii, care a acuzat joi GRU că este responsabil de principalele atacuri cibernetice majore la nivel mondial.
Este prima oară când GRU – deci şi Kremlinul – este desemnat atât de explicit de Londra, care acuză Serviciul de informaţii al armatei ruse de otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok a fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia la 4 martie la Salisbury.
‘Acţiunea noastră consolidează mesajul clar adresat comunităţii internaţionale: vom apăra regulile fundamentale ale sistemului internaţional şi instituţiile internaţionale împotriva celor care încearcă să le submineze’, au avertizat Theresa May şi Mark Rutte.
Potrivit ambasadei ruse la Londra, acuzaţiile autorităţilor britanice fac parte dintr-o ‘campanie antirusă condusă de guvernul britanic’ şi nu se bazează pe ‘nicio dovadă’.
Rusia a ironizat joi ‘spionita acută’, care – potrivit ei – a cuprins Occidentul după expulzarea a patru presupuşi agenţi ruşi din Olanda şi acuzaţiile conform cărora Moscova este responsabilă pentru atacurile cibernetice majore din întreaga lume în ultimii ani.
‘Spionita acută în rândul occidentalilor ia amploare’, a remarcat Ministerul de Externe rus într-un comunicat, adăugând că va urma un ‘comentariu oficial’ din partea Moscovei cu privire la aceste cazuri.
Rusia trebuie ‘să pună capăt comportamentului său iresponsabil’, a somat joi Moscova secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după acuzaţiile despre atacuri cibernetice majore care au vizat Australia, Marea Britanie şi Olanda, potrivit Reuters şi AFP.
‘Rusia trebuie să pună capăt comportamentului său iresponsabil, inclusiv folosirii forţei împotriva vecinilor săi, tentativelor de amestec în procesele electorale şi campaniilor masive de dezinformare’, a subliniat Stoltenberg într-un comunicat, după ce Marea Britanie şi Olanda au declarat că au dovezi privind atacuri cibernetice ruseşti asupra unor obiective de pe teritoriul lor.
De asemenea, într-un comunicat comun al unor înalţi oficiali europeni, Uniunea Europeană a denunţat joi un ‘act agresiv’ din partea Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU), în urma unor serii de atacuri cibernetice vizând Marea Britanie, Australia şi Olanda.
Statele Unite au decis să pună la dispoziţia NATO capacităţile lor în materie de apărare cibernetică pentru a contracara mai bine atacurile informatice provenind din Rusia, a anunţat la Bruxelles secretarul american al apărării James Mattis, informează France Presse.
Într-o discuţie cu presa, şeful Pentagonului a explicat că Washingtonul a urmat exemplul altor state membre care s-au angajat deja să furnizeze Alianţei ‘ciber-resurse’. El a citat Marea Britanie, Danemarca, Olanda şi Estonia.
James Mattis a discutat de asemenea despre tentativa de piraterie informatică efectuată în aprilie de serviciile de informaţii militare ruse la sediul Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), o operaţiune dezvăluită joi de Olanda, urmată de expulzarea a patru ruşi.
Această tentativă, a spus el, arată modul în care atacurile cibernetice au devenit ‘mai frecvente, mai complexe şi mai distructive’.
James Mattis a făcut aceste declaraţii la sediul NATO în timpul unei reuniuni a miniştrilor apărării din ţările membre ale Alianţei.
Rusia a fost criticată puternic joi de NATO şi Uniunea Europeană, care o acuză că efectuează atacuri cibernetice la scară largă, precum şi ‘campanii masive de dezinformare’, după cum a subliniat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
În perioada deţinerii preşedinţiei Consiliului UE, România va acorda o atenţie deosebită consolidării relaţiilor transatlantice, a declarat ministrul Mihai Fifor, în cea de a doua zi a Reuniunii miniştrilor Apărării din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Conform unui comunicat al MApN, transmis joi AGERPRES, această zi a fost dedicată reuniunii Grupului de planificare nucleară, urmată de două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic, în formatul miniştrilor Apărării.
Prima dintre sesiunile NAC a fost axată pe cooperarea dintre NATO şi UE şi s-a desfăşurat cu participarea Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru politica de securitate şi vicepreşedinte al CE, Federica Mogherini.
În intervenţia sa, ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a subliniat că, în perioada deţinerii preşedinţiei Consiliului UE, România va acorda o atenţie deosebită consolidării relaţiilor transatlantice, prin dezvoltarea politicii de apărare europene în deplină complementaritate cu NATO şi a punctat totodată asupra necesităţii implementării deciziilor agreate la Summitul de la Bruxelles, accentuând asupra importanţei combaterii ameninţărilor hibride şi din domeniul cibernetic, precum şi a mobilităţii militare, în privinţa căreia România susţine adoptarea unor standarde comune NATO – UE, precizează sursa citată.
Fifor a mai exprimat nevoia de intensificare a cooperării între cele două organizaţii cu statele-pilot pentru activităţi NATO – UE în domeniul construcţiei de capacităţi în sfera securităţii şi apărării, Republica Moldova, Bosnia Herţegovina şi Tunisia, potrivit MApN.
Pe timpul lucrărilor celei de a doua sesiuni a NAC a fost evaluat stadiul implementării posturii de descurajare şi apărare a NATO, cu accent pe adaptarea structurii de comandă şi reîntărirea militară a Alianţei.
În acest context, ministrul Mihai Fifor a subliniat importanţa implementării deciziilor recentului summit pentru asigurarea unor măsuri credibile şi coerente de apărare a întregului teritoriu aliat.
‘În ceea ce priveşte măsurile de asigurare pe flancul estic, ministrul român al Apărării a evidenţiat importanţa concretizării ofertei României de a găzdui o capabilitate de comandă şi control terestră, de nivel corp armată (Corpul Multinaţional Sud-Est – MNC-SE), care ar eficientiza mecanismele de comandă-control şi de coordonare a eforturilor aliate în regiunea noastră. A exprimat apreciere pentru sprijinul oferit de Comandamentul Aliat pentru Operaţii (SHAPE) şi Comandamentul Forţelor Americane din Europa (US EUCOM) în dezvoltarea conceptului MNC-SE şi a exprimat întreaga disponibilitate a părţii române de a finaliza, împreună cu structurile militare NATO, procesul de planificare, astfel încât să poată fi prezentat pentru aprobare în cel mai scurt timp‘, mai informează comunicatul MApN.
Directiva NIS – Networking Information Security – privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi a sistemelor informatice, care va impune un grad minim de securitate, este din nou în Parlament, are toate avizele necesare şi este posibil să fie adoptată şi promulgată în scurt timp, a declarat joi Anton Rog, directorul Centrului Naţional Cyberint din cadrul SRI.
‘Din lipsa unor avize a fost contestată la Curtea Constituţională şi a trebuit să se întoarcă (Directiva NIS). Deci fusese votată în Parlament. S-a reîntors acum în Parlament cu toate avizele şi eu sper ca într-o lună de zile să fie aprobată de Parlament şi apoi promulgată. Asta ar fi o primă etapă extrem de importantă, pentru că oferă mai multă vizibilitate CERT-RO (Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică), principala beneficiară a acestei legi, şi instituţiilor care deţin infrastructuri cu valenţe critice, care vor trebui să-şi ia nişte măsuri minimale de securitate, pentru că le va obliga legea sub imperiul sancţiunii – amenzii’, a precizat Rog, la cea de-a doua ediţie a Conferinţei internaţionale ‘Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul securităţii cibernetice’, eveniment organizat de SRI.
El a adăugat că, după această etapă, Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de iniţiator, va trimite în Parlament Legea apărării şi securităţii cibernetice.
‘Sper ca de data aceasta – e a treia încercare în România – să fie înţeles că nu este o lege Big Brother, că nu vrem să supraveghem pe nimeni în mod abuziv, ci este o lege care să ne permită să ne putem face activitatea cu toată forţa şi toate mijloacele prin infrastructurile cu valenţe critice, a căror afectare ar aduce întotdeauna atingere siguranţei naţionale’, a subliniat oficialul SRI.
Acesta a vorbit şi despre ameninţările cu care se confruntă România.
‘În zilele noastre, în România, atacatorii sunt de mai multe feluri: grupări de criminalitate cibernetică, care sunt sponsorizate de state prin comunităţile de intelligence din statele respective. Scopul lor este spionajul cibernetic, furtul de informaţii. Ei vin după informaţia strategică şi vin în instituţiile statului român unde se găseşte această informaţie. În ultimii ani, am avut astfel de atacuri pe care le-am detectat, sunt atacuri extrem de avansate şi persistente, le-am găsit. Nu pot să vă dau o garanţie că le-am găsit pe toate şi le-am rezolvat pe toate, pentru că sunt extrem de complexe. A doua tipologie de atac o reprezintă grupările de criminalitate cibernetică, care caută bani. Şi aşa cum probabil aţi observat, am investigat un astfel de atac împotriva unor instituţii bancare chiar în vara aceasta, din iunie până în august, şi au folosit metode extrem de complexe. Din cadrul legislativ din România care reglementează un domeniu cyberintelligence şi cybersecurity, din păcate, până la momentul actual lipseşte Directiva NIS. Neavând o lege a securităţii cibernetice, vizibilitatea noastră în zona de instituţii financiare era foarte redusă. Dar prin alte mijloace specifice Serviciului am reuşit să găsim începutul unui astfel de atac într-o instituţie financiară şi apoi am mers şi am investigat peste tot şi cel mai important este că nu s-au pierdut banii clienţilor instituţiilor financiare respective”, a spus el.
Potrivit acestuia, o a treia categorie de atacuri sunt cele relevate de cyberterrorism şi cyber-extremism.
“Şi aici iarăşi o să vă dau un exemplu. Am reuşit, alături de o coaliţie internaţională, cu SUA, Belgia, Europol, Bulgaria ş.a.m.d., să punem jos o infrastructură găzduită în România, care promova mesaje islamiste în numele DAESH. Deci ne confruntăm cu tot felul de ameninţări, de la atacuri strategice până la furt de bani şi până cyberterrorism şi extremism’, a arătat directorul SRI.
Cea de-a doua ediţie a Conferinţei internaţionale ‘Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul securităţii cibernetice’ a fost organizată de Serviciul Român de Informaţii, prin intermediul Centrului Naţional Cyberint, împreună cu Ambasada Statelor Unite ale Americii, Ministerul Afacerilor Externe, Bitdefender şi Microsoft România.
Evenimentul a avut loc în contextul Parteneriatului Strategic Ro-US în domeniul cybersecurity şi a reunit aproximativ 150 de participanţi, experţi în securitate cibernetică din ţară şi străinătate, reprezentanţi din mediul public, privat, bancar, academic, precum şi persoane cu rol decizional din unele instituţii publice naţionale cu atribuţii în gestionarea incidentelor de securitate cibernetică.
În cadrul conferinţei au fost dezbătute subiecte actuale, de importanţă deosebită pentru domeniul securităţii cibernetice, precum peisajul global al ameninţărilor cibernetice, legislaţia naţională în domeniul cyber şi analiza unor atacuri cibernetice.
Evenimentul şi-a propus să ofere audienţei o imagine de ansamblu asupra securităţii cibernetice la nivel naţional şi internaţional, perspective şi analize concrete asupra evoluţiilor ameninţărilor din spaţiul virtual şi un schimb de bune practici în domeniul securităţii cibernetice, scrie Agerpres.
