Mike Pompeo, directorul Agenţiei Centrale pentru Informaţii (CIA) din SUA, s-a întâlnit în urmă cu câteva zile, în Washington, cu şefii a două servicii secrete din Rusia, deşi erau vizaţi de sancţiuni, afirmă surse citate de cotidianul The Washington Post şi de site-ul Axios.com conform Mediafax si Flux 24.ro.
Conform surselor citate, Mike Pompeo s-a întâlnit cu Serghei Narîşkin, directorul Serviciului rus de Informaţii Externe (SVR), şi cu Aleksandr Bortnikov, şeful Serviciului Federal rus de Securitate (FSB). La Washington a fost şi şeful Serviciului rus de Informaţii Militare (GRU), dar nu este clar dacă şi acesta s-a întâlnit cu directorul CIA.
Potrivit agenţiei Reuters, Serghei Narîşkin s-a întâlnit şi cu Dan Coats, directorul Serviciului Naţional de Informaţii din SUA.
Ambasada Rusiei în Statele Unite a confirmat vizita lui Serghei Narîşkin la Washington. Ambasadorul rus la Washington, Anatoli Antonov, a declarat pentru postul tv Rossiya-1 şi pentru agenţia Tass că şefii serviciilor de informaţii au discutat despre „lupta comună împotriva terorismului”.
Conform agenţiei Reuters, Serghei Narîşkin figurează printre oficialii ruşi vizaţi de sancţiuni americane din cauza presupuselor ingerinţe ale Moscovei în scrutinul prezidenţial desfăşurat în SUA în 2016.
Iata si relatarea postului Radio Europa Libera
WASHINGTON — The directors of Russia’s three main intelligence and espionage agencies all traveled to the U.S. capital in recent days, in what observers said was a highly unusual occurrence coming at a time of heightened U.S.-Russian tensions.
Russia’s ambassador to the United States had earlier confirmed that Sergei Naryshkin, the head of the Foreign Intelligence Service (SVR), was in Washington in recent days to meet with U.S. officials about terrorism and other matters.
But the presence of the two other chiefs — Aleksandr Bortnikov, director of the Federal Security Service (FSB), and Colonel General Igor Korobov, chief of Russian General Staff’s Main Intelligence Directorate (GRU) — was not previously known.
The Washington Post said on January 31 that Bortnikov and Korobov came to the U.S. capital last week, and that Bortnikov had met with CIA Director Mike Pompeo, as did Naryshkin.
It wasn’t clear whom Korobov may have met with.
The visits came also just days before President Donald Trump’s administration announced new actions against Russia, in compliance with a law passed overwhelmingly by Congress last summer. But the measures taken late on January 29 by the State and Treasury departments were met with disbelief by many observers, who expected asset freezes, travel bans, and other sanctions to be imposed, none of which happened.
In a radio interview in Moscow on January 30, U.S. Ambassador to Russia Jon Huntsman said Pompeo had indeed met with Russian spy officials, but he did not say where the meeting occurred or say specifically who attended.
“Just in the last week, he has had probably the most important meetings on counterterrorism that we’ve had in a very, very long time, at the senior levels,” Huntsman told Ekho Moskvy radiо.
A spokesman for the Russian Embassy in Washington did not immediately respond to an e-mail seeking comment.
A CIA spokesperson declined to give details of Pompeo’s meetings.
“While we do not discuss the schedules of U.S. intelligence leaders, rest assured that any interaction with foreign intelligence agencies would have been conducted in accordance with U.S. law and in consultation with appropriate departments and agencies,” the official said in an e-mail to RFE/RL, on condition of anonymity.
Pompeo said in a January 29 interview with the BBC that U.S. and Russian spy agencies had cooperated, but he told the BBC that Russia was still considered an adversary. “I haven’t seen a significant decrease in their activity,” he said.
CIA directors regularly meet and hold talks with their Russian counterparts on a variety of issues. But veteran and retired U.S. intelligence officers say the presence of all three Russian officials in Washington at the same time, and at a time of intense scrutiny over Russia’s alleged interference in the 2016 U.S. presidential campaign, is highly unusual.
“I can’t recall any time in the last 15 years” that all three Russian agency chiefs were in the U.S. capital at the same time, Steven Hall, a former CIA station chief in Moscow, tells RFE/RL. “It’s highly unusual.”
During his tenure, Hall says, it was always a big deal, politically and logistically, whenever a senior Russian intelligence officer got in to see a U.S. counterpart, giving Moscow a way to assert they were on equal footing with the United States.
The Russians “consider it a big political win if they can do it. There is certainly a political perspective,” Hall says. “So it’s particularly strange under these circumstances that we would want to give them something like that.”
“Given the political conditions in the United States now, it’s flabbergasting to be honest. I can’t imagine who would have signed off on that,” he adds.
U.S. intelligence agencies have accused the FSB — considered Russia’s main domestic intelligence agency — and the GRU — the Russian military’s intelligence arm — of being behind the hacking of U.S. political parties and activists.
A U.S. intelligence assessment released in January 2017 said the two oversaw a hacking-and-propaganda campaign to sway the 2016 election campaign.
The SVR, meanwhile, was linked by U.S. law enforcement to a ring of “deep cover” agents who were living in the United States and arrested and deported in 2010.
An SVR officer posing as an attache at the Russian mission to the United Nations was also linked to an effort to recruit Carter Page, a former Moscow-based investment banker who was later an official in Donald Trump’s election campaign.
Naryshkin’s trip to the United States raised concerns among some U.S. senators.
The chamber’s Democratic leader, Chuck Schumer, pointed out that Naryshkin had been hit with a travel ban by the United States in 2014 in connection with Russia’s annexation of the Ukrainian Black Sea peninsula of Crimea.
Evolutia politica :
Un memoriu secret al republicanilor, care ar arăta acţiuni desfăşurate de FBI împotriva campaniei preşedintelui Donald Trump înaintea alegerilor prezidenţiale, ar urma să fie difuzat joi, a anunţat un oficial al administraţiei Trump, un demers care însă ar plasa Casa Albă într-o confruntare directă cu cea mai mare agenţie federală, relatează Reuters.
Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a transmis miercuri o atenţionare preşedintelui şi colegilor săi republicani din Congres, care insistă pentru difuzarea documentului de patru pagini elaborat de membri republicani ai Comitetului pentru servicii secrete din Camera Reprezentanţilor.
‘FBI nu a avut timp să examineze acest memoriu în ziua de dinaintea votului comisiei pentru difuzarea documentului’, se arată într-o declaraţie a FBI. ‘Aşa cum am transmis în timpul evaluării noastre iniţiale, avem preocupări serioase în legătură cu omisiunile materiale care au un impact fundamental asupra acurateţii memoriului’, notează sursa citată.
Oficiali din Departamentul Justiţiei au afirmat de asemenea că publicarea memoriului ar putea încălca normele privind informaţiile clasificate.
Oficialul administraţiei americane, care s-a exprimat miercuri noaptea sub rezerva anonimatului, nu a dat detalii asupra documentului ce urmează să fie difuzat.
Conflictul legat de acest memoriu ilustrează o luptă mai extinsă legată de ancheta desfăşurată de Robert Mueller privind presupusa legătură între campania lui Trump şi Rusia pentru a-l ajuta pe acesta din urmă să câştige alegerile prezidenţiale din 2016. Rusia şi Trump au negat acuzaţiile. Investigaţia lui Mueller şi ancheta FBI care a precedat-o au marcat primul an de mandat al preşedintelui Trump.
Democraţii afirmă că memoriul de patru pagini este eronat, bazat pe utilizarea selectivă a datelor cu grad înalt de clasificare şi destinat discreditării investigaţiei lui Mueller.
Agenţiile de informaţii ale SUA au concluzionat că Rusia a intervenit în campania electorală din 2016 folosind piratarea şi propaganda pentru a încerca să încline cursa prezidenţială în favoarea lui Trump. Preşedintele Trump a numit investigaţia lui Mueller drept o ‘vânătoare de vrăjitoare’.
Membrii republicani ai Comitetului pentru servicii secrete al Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA au votat pentru declasificarea acestui memoriu care ar arăta folosirea necorespunzătoare a unor mijloace de supraveghere de către FBI şi Departamentul de Justiţie în ancheta lor privind presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016, notează DPA.
Congresmanul democrat Adam Schiff a declarat presei că acest comitet a votat luni în concordanţă cu recomandările partidului de a oferi Camerei Reprezentanţilor controversatul memoriu al liderului republican Devin Nunes.
Partidul Republican susţine că memoriul relevă o folosire necorespunzătoare a unor mijloace de supraveghere ale FBI asupra campaniei electorale a preşedintelui Donald Trump şi poziţii părtinitoare împotriva sa. În schimb, democraţii afirmă că documentul descrie în mod greşit folosirea de informaţii secrete, scrie publicaţia Politico.
Schiff a declarat presei că acest comitet ‘a depăşit regretabil limita’ şi că votul politizează procesul de declasificare, prin lansarea acestui memoriu ‘distorsionat’.
La rândul ei, şefa democraţilor din Camera Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a spus că acest memoriu redactat de republicani conţine ‘inadvertenţe şi omisiuni semnificative’.
Trump mai are acum trei zile la dispoziţie pentru a permite publicarea acestui memoriu, scrie Agerpres.
Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a inclus marţi importanţi oameni de afaceri ruşi, inclusiv CEO a două mari bănci, magnaţi în sectorul metalelor şi şeful monopolului de stat de gaze pe o “listă de oligarhi” apropiaţi Kremlinului, relatează Reuters.
Lista, elaborată ca parte a unui pachet de sancţiuni devenit lege în august anul trecut, nu înseamnă că cei incluşi vor fi supuşi sancţiunilor, dar aruncă umbra unui potenţial risc de sancţiuni asupra unui cerc amplu de ruşi bogaţi.
Cercul de apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin este deja vizat de sancţiuni americane, impuse ca urmare a anexării de către Rusia a regiunii ucrainene Crimeea în 2014.
Dar aşa-numita “listă de oligarhi”, difuzată marţi şi stabilită în parte în urma presupunerii Washingtonului că Kremlinul s-a amestecat în alegerile prezidenţiale din 2016 în Statele Unite, vizează multe persoane dincolo de cercul lui Putin şi pătrunde adânc în elita de afaceri a Rusiei.
Într-un comunicat ce însoţeşte lista, Departamentul Trezoreriei declară că aceste persoane au fost incluse pe baza averii lor şi gradului de “apropiere faţă de regimul rus”.
Instituţia precizează că includerea lor nu înseamnă că aceste persoane de pe listă sunt supuse unor sancţiuni sau altor restricţii, că îndeplinesc criteriile pentru a fi puse sub sancţiuni sau că sunt implicate în activităţi maligne.
Printre oamenii de afaceri de pe listă se află Herman Gref, CEO al băncii controlate de stat Sberbank, cel mai mare creditor al Rusiei, şi Andrei Kostin, directorul executiv al celui de-al doilea cel mai mare creditor, VTB, de asemenea controlat de statul rus.
Aleksei Miller, CEO al monopolului de export de gaze controlat de stat Gazprom, este de asemenea pe listă.
Oleg Deripaska, coproprietar al Rusal, al doilea cel mai mare producător de aluminiu din lume, Aleksei Mordaşov, coproprietar al Severstal, unul dintre cei mai mari producători de oţel din Rusia, şi Leonid Mikhelson, coproprietar al producătorului privat de gaze Novatek, au fost de asemenea incluşi.
Magnatul în sectorul metalelor Alisher Usmanov, acţionar la clubul de fotbal Arsenal din Londra, şi Evgheni Kaspersky, CEO al companiei de securitate cibernetică cu sediul la Moscova care îi poartă numele, au fost la rândul lor incluşi pe lista oligarhilor.
Amestecul Rusiei nu a încetat şi Moscova va încerca, probabil, să influenţeze alegerile legislative din noiembrie 2018 din SUA, a apreciat directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), Mike Pompeo, într-un interviu acordat luni pentru BBC.
”Nu am văzut ca activităţile lor să fi scăzut în mod semnificativ”, a explicat Pompeo, referindu-se la ingerinţa rusă în alegerile prezidenţiale din 2016 în SUA, potrivit AFP.
”Mă aştept ca ei să continue să încerce să facă aceasta, dar sunt convins că America va fi capabilă să aibă alegeri libere şi echitabile (şi) că vom înfrunta (interferenţele) destul de eficient pentru ca impactul lor asupra alegerilor noastre să nu fie important”, a spus în continuare el.
CIA a concluzionat că Rusia a intervenit în campania prezidenţială din 2016 prin reţelele de socializare şi scurgeri de informaţii provenind din tabăra democrată în scopul favorizării candidaturii miliardarului republican Donald Trump în detrimentul democratei Hillary Clinton.
Preşedintele american Donald Trump a respins aceste concluzii pe care le-a calificat drept ”fake news” (”ştiri false”). La rândul său, Moscova neagă categoric şi în mod regulat aceste acuzaţii americane de ingerinţă în alegerile prezidenţiale din 2016.
Mai multe anchete parlamentare americane încearcă să clarifice acest subiect. Un procuror cu puteri extinse a fost numit de Ministerul Justiţiei pentru a face lumină cu privire la suspiciunile referitoare la presupusa complicitate între echipa de campanie a miliardarului republican şi Rusia, acuzaţie pe care Donald Trump a negat-o întotdeauna cu vehemenţă.
În alegerile din noiembrie, democraţii vor încerca să recâştige majoritatea în Camera Reprezentanţilor, care numără 435 de locuri, şi în Senat, care va fi reînnoit cu o treime (33 de locuri).
Interviul directorului CIA a fost publicat în ziua în care administraţia preşedintelui Donald Trump a refuzat să impună noi sancţiuni împotriva Rusiei, în care nr.2 al FBI a demisionat după ce a fost implicat în ancheta asupra presupusei complicităţi între echipa de campanie a lui Donald Trump şi Rusia şi în care o comisie parlamentară dominată de republicani a votat în favoarea publicării unui raport ce afirmă că FBI a comis nereguli în cadrul acestei anchete. Trump îl acuzase de mult timp pe Andrew McCabe, care a demisionat din funcţia de director adjunct al FBI, că ar fi părtinitor şi favorabil democraţilor.
Comisia pentru servicii de informaţii din Camera Reprezentanţilor a votat în favoarea publicării unui raport confidenţial redactat de republicani potrivit căruia FBI ar fi încălcat legislaţia privind supravegherea activităţilor de spionaj străin utilizând ca parte a anchetei sale un raport extrem de controversat şi nesusţinut cu privire la presupuse legături ale lui Donald Trump cu Rusia. În schimb, comisia a votat împotriva publicării unui raport pe aceeaşi temă conceput de democraţi.
Raportul republican cu privire la FBI a fost prezentat Casei Albe şi preşedintele Donald Trump are la dispoziţie cinci zile pentru a decide dacă trebuie sau nu să fie făcut public, scrie Agerpres
