Incep disputele serioase intre Palatele Cotroceni si Victoria in privinta bugetului. Personal voi urmari cu mare atentie alocarea de 2% din PIB pentru aparare. Sa fie o alocare curata de 2%, fara credite, fara imprumuturi, fara smecherii !
Membrii Guvernului au analizat vineri, în cadrul unei ședințe tehnice de lucru, proiectul legii bugetului pentru anul 2017 și au agreat limitele bugetare pentru fiecare minister și/sau ordonator principal de credite.
Construcția proiectului de buget a avut în vedere asigurarea finanțării, pentru acest an, a măsurilor adoptate de Guvern în concordanță cu Programul de Guvernare, în condițiile încadrării în limita de deficit bugetar de 3% din PIB și alocării a 2 % din PIB pentru Armată, potrivit angajamentelor asumate de România.
Guvernul se va reuni miercuri, 25 ianuarie, în ședință pentru a dezbate și adopta proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pentru 2017.
Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu atrage atenţia, într-un interviu acordat News.ro, că scenariul estimării nerealiste a veniturilor bugetare, pe tema căruia este anchetat acum Guvernul Cioloş în Parlament, se poate repeta în 2017, însă implicaţii “ar putea fi şi mai însemnate”, din cauza estimărilor “optimiste” ale Executivului privind veniturile şi creşterea economică, iar, “cu sau fără anchetă” deznodământul ar putea fi şi mai evident.
Cosmin Marinescu atrage atenţia asupra riscurilor privind posibilitatea unor rectificări negative, care să reducă din bugetele unor instituţii, să reducă investiţiile, dar şi să presupună reajustări de cheltuieli şi de venituri. Marinescu vorbeşte şi despre posibilitatea încadrării în deficitul de 3%, având în vedere cele aproape 8,5 miliarde de lei cheltuieli suplimentare, reprezentând peste 1% din PIB.
Cosmin Marinescu spune că există, în aceste condiţii, riscul ca problema veniturilor nerealizate în 2016, anchetate acum în Parlament, să se repete şi în 2017, din cauza prognozei “lipsite de realism” a Guvernului privind creşterea economică.
Prezentăm integral interviul acorat News.ro de către consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu:
Reporter: Cum vi s-a părut întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu şi cu ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, din punctul de vedere al datelor prezentate şi al sustenabilităţii măsurilor propuse de Executiv?
Cosmin Marinescu: A fost o întâlnire instituţională, necesară pentru informarea preşedintelui şi pentru înţelegerea viziunii pe care Guvernul o are în privinţa construcţiei şi a execuţiei bugetare.
În opinia noastră, abordarea construcţiei bugetare trebuie să aibă în vedere două probleme esenţiale. În primul rând, este vorba de impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului. Calculele efectuate în cadrul Administraţiei Prezidenţiale arată un impact bugetar brut de 8,44 miliarde lei. Acest efort bugetar este suplimentar în raport de deficitul de 2,96% din proiectul de buget al fostului Guvern.
Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcţiei bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creştere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism.
De exemplu, în noiembrie 2016, prognoza de creştere economică pentru 2017 era de 4,3%, care include şi efectul impulsului fiscal din aplicarea Codului fiscal (reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp şi a supraaccizei la carburanţi). În acelaşi timp, toate prognozele internaţionale anticipau rate de creştere economică mai mici de 4% (Comisia Europeană – 3,9% în noiembrie 2016, FMI – 3,8% în octombrie 2016, BERD – 3,7% în noiembrie 2016, Banca Mondială – 3,7% în ianuarie 2017).
Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar două luni, de la 4,3% la 5,2%. Este adevărat, Guvernul actual vine cu un impuls fiscal de circa 1% din PIB. Însă în 2016, anul cu cea mai amplă relaxare fiscală, un impuls fiscal de aproape 3% din PIB a ridicat creşterea economică, aşa cum am arătat în cadrul întâlnirii, cu doar un punct procentual, la 4,8% creştere economică în 2016. În condiţiile aferente lui 2017, efectul pe creştere care se va adăuga prognozelor iniţiale va fi mult diminuat.
Astfel, o creştere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem şi politici care să ridice potenţialul de creştere economică, de exemplu prin îmbunătăţirea productivităţii.
Potrivit evaluărilor noastre, o creştere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. Tocmai de aceea, ar trebui să se argumenteze cum s-a ajuns, atât de uşor, de la o prognoză de 4,3% în noiembrie 2016 la 5,2% în ianuarie 2017, în condiţiile în care perspectivele globale comportă încă o serie de riscuri iar măsurile destinate mediului de afaceri par oarecum contradictorii. Cu toţii ne dorim ca România să aibă o creştere economică robustă, sustenabilă, care să nu se desumfle odată ce consumul încetează să mai fie susţinut prin măsuri fiscal-bugetare, care nu se pot permanentiza şi nici nu sunt sănătoase pentru sustenabilitatea performanţelor economice.
Ceea ce am dorit să precizăm la discuţia cu Executivul a fost nevoia de responsabilitate în construirea bugetului, astfel încât România să aibă un buget credibil pentru 2017.
A fi responsabil înseamnă, vorba aceea, să nu te întinzi mai mult decât îţi este plapuma, aşa cum s-a întâmplat din păcate înainte de criză. Altfel, există riscul ca bugetul să încaseze ajustări negative, pentru că doi ani consecutivi s-a mers pe contrasensul responsabilităţii economice, prin reduceri de impozite pe consum şi creşteri de cheltuieli, fără alte măsuri structurale care să asigure sustenabilitate.
Reporter: La finalul întâlnirii, preşedintele Klaus Iohannis a spus că, pe actualele cifre, “nu va fi deloc uşor” ca ţinta de deficit de 3% să fie respectată cu măsurile propuse. Unde estimează Administraţia Prezidenţială că poate ajunge deficitul, având în vedere angajamentele Guvernului, şi dacă analizele arată că nu toate aceste măsuri pot fi puse în aplicare pentru a menţine sustenabilitatea bugetului?
Cosmin Marinescu: Deficitul trebuie să ajungă acolo unde Guvernul a promis, adică sub limita de 3%. Însă este evident că, în condiţiile unui impact bugetar brut de circa 8,5 miliarde, adică peste 1% din PIB, o asemenea încadrare necesită anumite ajustări negative. Dar este asumată, prin programul de guvernare, aşa cum asumate sunt şi măsurile pentru care oamenii au votat.
Noul cadru fiscal-bugetar schimbă consistent parametrii proiectului de buget. Astfel, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate să crească cu circa 32 miliarde lei faţă de execuţia de 221,5 miliarde lei venituri bugetare în 2016.
Îngrijorarea noastră constă în faptul că nerealizarea veniturilor ar reduce credibilitatea acestui buget şi ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiţii, aşa cum de altfel se practică. Fireşte că, din punct de vedere contabil, este simplu să se taie investiţiile, adică tocmai ceea ce România are mai mare nevoie. În acest sens, anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuţia bugetară a anului 2016. De aceea, problema bugetului nu este doar să ţinem deficitul sub 3%, aşa cum am văzut că se menţionează, ci contează şi prin ce metode se realizează acest obiectiv.
Potrivit evaluărilor noastre, sunt două direcţii majore ce nu pot fi evitate. În primul rând, vor fi operate reduceri contextuale în bugetele ordonatorilor de credite. În al doilea rând, ar trebui identificate anumite ajustări structurale de circa 0,5% din PIB, adică reduceri de cheltuieli şi/sau creşteri de venituri cu efect permanent, care să ofere credibilitate construcţiei bugetare.
Altfel, vom vedea că una va fi construcţia bugetară şi alta va fi execuţia acesteia, exact cum se discută în aceste zile despre abaterea în execuţie de la programul bugetar pentru 2016. Însă deznodământul, cu sau fără anchetă, ar putea fi şi mai evident în 2017.
Reporter: Vicepremierul Daniel Constantin a afirmat recent că ţinta de 3% va fi respectată pentru 2017, dar a lăsat deschisă varianta ca pe viitor ea să fie depăşită. Consideraţi oportună o asemenea abordare pentru economia României?
Cosmin Marinescu: În teorie, orice variantă poate fi lăsată deschisă, însă nu trebuie să uităm un lucru simplu: economia are rigorile şi legităţile ei, iar realitatea economică este cel mai neînduplecat arbitru, sau chiar judecător, al erorilor de politică economică. Să ne amintim doar lecţia dureroasă a crizei economice, care ne-a prins în 2009 complet nepregătiţi din punct de vedere fiscal-bugetar.
Pe de altă parte, deficitul bugetar este emblema responsabilităţii cu care Guvernul priveşte către generaţiile viitoare. În esenţă, deficitul este nota de plată prin care guvernele transferă costul beneficiilor actuale în contul generaţiilor viitoare, prin datorie publică. De aceea problema deficitului trebuie abordată cu maximă responsabilitate şi respect faţă de români. Însă, la fel ca şi în cazul creşterii economice, mai importantă este nu mărimea, ci structura deficitului bugetar. Una este să facem deficit pentru cheltuieli curente, alta este ca deficitul să provină din creşterea cheltuielilor de investiţii. Ori dezvoltarea înseamnă infrastructură modernă în energie şi transporturi, investiţii în educaţie, în sănătate, care să genereze prosperitate pe termen lung.
Oricum, în privinţa deficitului, în doar doi ani, România a coborât în cealaltă extremă a clasamentului european, devenind a cincea ţară din UE după mărimea deficitului bugetar, fiind depăşiţi doar de Spania, Marea Britanie, Franţa şi Belgia, cu diferenţa că aceste ţări sunt totuşi într-un proces de consolidare fiscală.
Nu ne putem permite să neglijăm implicaţiile negative ale deficitelor pentru economie. Dacă politicile guvernamentale duc la un derapaj al deficitului vor apărea probleme dintre cele mai serioase: corecţiile negative pentru proiectele finanţate european, înrăutăţirea rating-ului din partea agenţiilor internaţionale, creşterea costurilor de finanţare a serviciului datoriei publice, reducerea încrederii economice a investitorilor şi a pieţelor etc.
Ar fi paradoxal, totuşi, ca un partid care a câştigat alegerile cu mesaje economice împotriva străinilor, să ruleze apoi politici economice care să ne facă mai degrabă dependenţi de finanţarea externă, prin amploarea deficitelor, a celui bugetar şi a deficitului de cont curent.
Reporter: În ceea ce priveşte bugetul pentru 2017, în afara domeniului Apărării, unde trebuie respectate angajamentele privind alocarea a 2% din PIB, care sunt celelalte domenii în care ar trebui investit în principal? Precedentul Guvern PSD, condus de Victor Ponta, a avut unele dintre cele mai mici investiţii în economie. Este Administraţia Prezidenţială îngrijorată de repetarea scenariului?
Cosmin Marinescu: Într-adevăr, aşa cum a declarat preşedintele Klaus Iohannis, alocarea a 2% din PIB pentru apărare este un angajament politic pe care Guvernul şi-a asumat să-l respecte. Din punct de vedere bugetar, va fi utilizată metoda creditelor de angajament pentru circa 0,5% din PIB, care nu afectează deficitul cash de 2,96%. În privinţa alocărilor bugetare destinate investiţiilor, aşteptăm proiectul de buget pentru a vedea ce s-a putut obţine în sfera investiţională, în raport cu dinamica cheltuielilor curente. De exemplu, dacă judecăm componenta investiţională a bugetului prin prisma cheltuielilor de capital şi a proiectelor din fonduri europene, observăm că aceasta s-a tot restrâns, de la 5,8% din PIB în 2012, la 4,9% din PIB în 2014 şi până la 3,9% din PIB în 2016, conform datelor din execuţia bugetară.
În această privinţă a execuţiei bugetare, există bineînţeles îngrijorarea că o construcţie bugetară supra-realistă va fi amendată de evoluţiile din realitate. Aş putea menţiona, de exemplu, dinamica exporturilor, a căror încetinire faţă de ritmul proiectat ar creşte şi mai mult deficitul balanţei comerciale, de unde presiuni suplimentare şi asupra cursului de schimb. Un alt exemplu ar putea fi o eventuală proiecţie puternic investiţională, care ar fi contrazisă de unele elemente. În acest sens, creşterea consistentă a profiturilor din 2016 trebuie pusă şi pe seama reducerii TVA la 20%, care este însă un efect one-off.
În plus, măsurile recente nu par a însufleţi într-atât mediul de afaceri încât prioritatea zero în 2017 să fie investiţiile. De exemplu, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, creşterea consistentă a salariului minim va trage în jos competitivitatea şi va reduce resursele disponibile pentru investiţii. Ori aceasta va însemna un mediu de afaceri mai slab capitalizat, mai puţin competitiv şi inovativ. Un alt element este lipsa de predictibilitate economică, de unde şi neîncrederea că mixul de politici recent anunţate nu va conduce la implicaţii care să împovăreze mediul de afaceri.
Reporter: PSD are în programul de guvernare un angajament privind introducerea unor tipuri de impozite diferenţiate începând cu 2018, lucru confirmat şi de vicepremierul Daniel Constantin. Ar trebui păstrată cota unică sau poate fi benefică/sustenabilă schimbarea tipului de impozitare? Cum apreciaţi asemenea schimbări fiscale pentru economie?
Cosmin Marinescu: Cota unică de impozitare este simbolul egalităţii în privinţa tratamentului fiscal. Însă stânga politică şi-a făcut dintotdeauna un stindard din impozitarea diferenţiată: cei cu venituri mai mari să plătească rate de impozitare mai mari. Nu este o surpriză din acest punct de vedere.
Nu este clar dacă această abordare aduce şi creşterea poverii fiscale pentru anumite categorii de persoane. Cu alte cuvinte, dacă această impozitare diferenţiată va merge doar în jos faţă de 16% sau, nu cumva, impozitarea unora va fi mai mare. În acest caz, unii vor câştiga şi alţii vor pierde. De fapt, aceasta este emblema redistribuirii sociale, care este apanajul politicilor de stânga: să ia de la unii pentru a da la alţii. În ultimă instanţă, problema nu ţine neapărat de modul în care se impozitează, prin flat tax sau impozit progresiv, ci dacă se impozitează mai mult sau mai puţin.
Oricum, avem de-a face cu o prea mare abundenţă de măsuri şi propuneri de ordin fiscal şi bugetar, fără a lăsa timp ca efectele lor să fie asimilate în economie. În ultimii doi ani, parcă totul în materie de economie şi dezbatere economică a fost grevat pe iniţiative fiscal-bugetare. Jos impozitele, sus cheltuielile – cam acesta pare să fi fost cuvântul de ordine al politicilor economice.
Însă performanţa economică nu apare, de la sine, doar prin jocul taxelor şi impozitelor, ci necesită diverse acumulări structurale, reguli corecte şi credibile pentru funcţionarea pieţelor, competitivitate şi predictibilitate pentru mediu de afaceri, asanarea dezechilibrelor din sectorul întreprinderilor de stat, infrastructură financiară de piaţă pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, încurajarea antreprenoriatului şi a sectoarelor inovative etc.
Consider, deci, că economiştii şi decidenţii sunt datori să-şi orienteze atenţia şi în aceste direcţii. Este foarte important ce model economic este promovat prin politicile publice.
Din perspectiva abordărilor noastre, cercul vicios al creşterii bazate pe consum nu mai poate continua prea mult timp. Altfel, veniturile oamenilor vor merge mai mult în importuri, firmele vor susţine mai degrabă salarii şi nu investiţii, iar finanţele din bănci vor merge mai degrabă în buzunarul statului, pentru acoperirea deficitului, decât la mediul de afaceri. Dar nu acesta este modelul unei creşteri economice sustenabile.
Reporter: În privinţa programului de guvernare al PSD, sunt introduse elemente precum Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care ar urma să finanţeze măsurile Guvernului, însă nu a fost explicat exact modul în care acesta ar urma să funcţioneze, să atragă bani şi să îi distribuie. S-a discutat cu premierul Grindeanu despre această idee şi cum arată analiza Administraţiei Prezidenţiale asupra ei?
Cosmin Marinescu: Acest Fond Suveran nu este ceva nou, nu este o inovaţie instituţională care să rezolve, de la sine, problemele de finanţare ale proiectelor de investiţii. În opinia noastră, două sunt problemele majore pe care înfiinţarea Fondului Suveran trebuie să le clarifice.
În primul rând, trebuie să fie foarte clar obiectivul major pe care Guvernul doreşte să îl urmărească prin intermediului unui asemenea Fond. În această privinţă, este important de înţeles dacă anumite interese strategice ale statului român pot fi armonizate cu acest vehicul instituţional şi financiar, construit pe principiile guvernanţei corporatiste.
În al doilea rând, este important să se cunoască, de la bun început, dacă finanţarea proiectelor de investiţii publice prin intermediul acestui Fond generează sau nu impact bugetar. În altă ordine de idei, un Fond Suveran bazat pe participaţiile statului ar putea avea ca destinaţie inclusiv capitalizarea unor ramuri sau companii din portofoliu. Trebuie să vedem, aşa cum s-a declarat, ce companii vor forma portofoliul acestui Fond, dacă sunt suficiente dividendele acestor companii, care este strategia Fondului pe un anumit număr de ani, cât de mare ar putea fi atractivitatea investiţională din partea investitorilor privaţi, a pieţelor financiare şi a investitorilor instituţionali. În acest din urmă caz, sustenabilitatea cadrului macroeconomic şi a celui fiscal-bugetar sunt argumente esenţiale.
De aceea spunem ca trebuie cunoscute foarte bine obiectivele şi constrângerile, instituţionale şi bugetare, ale acestui proiect. Din păcate, aceste lucruri nu au fost foarte clar explicate până în prezent.
Reporter: Preşedintele Iohannis a spus că a discutat, pe scurt, cu premierul despre încasările de 10-14 miliarde nerealizate, pe care Parlamentul deja le anchetează. Ministrul de Finanţe şi PSD au acuzat proiecţii bugetare “politicianiste” şi rectificări care ridică semne de întrebare. Care este poziţia Administraţiei Prezidenţiale faţă de această chestiune?
Cosmin Marinescu: Nu aş relua argumente deja prezentate, este important că au fost făcute anumite clarificări. S-a dovedit că acea “gaură bugetară” era doar o diferenţă de estimare în planul veniturilor bugetare, în principal pe fonduri europene.
Mult mai important este să se înţeleagă faptul că această execuţie deficitară din 2016 nu afectează cu nimic construcţia bugetară pentru 2017, aşa cum s-a acreditat iniţial. În raport cu schiţarea bugetului pentru 2017, oricine ar fi putut observa nerealizarea veniturilor din fondurile europene mult mai devreme, prin simpla consultare a execuţiilor bugetare lunare, care sunt date publicităţii de către Ministerul Finanţelor. Deci problema dezbătută acum putea fi semnalată lună de lună, sau mai ales în contextul rectificării bugetare din noiembrie.
Ne întrebăm însă ce garanţii avem că acest scenariu al estimării nerealiste a veniturilor bugetare nu se poate repeta în 2017, cu atât mai mult în contextul actual, al unor estimări macroeconomice şi bugetare dintre cele mai optimiste. Ce se va întâmpla dacă, ipotetic vorbind, nu se vor realiza veniturile bugetare programate, de peste 253 miliarde lei?! Sau prognoza de creştere economică de 5,2%?!
De exemplu, bugetul pentru 2017 este proiectat pe o creştere de venituri bugetare de aproape 15%, de la 221,5 miliarde lei, conform execuţiei bugetare a anului 2016, la peste 253 miliarde lei în 2017. Este vorba de cea mai mare expansiune a veniturilor bugetare prognozate de la un an la altul, de peste 32 miliarde lei. Astfel, în ciuda continuării măsurilor de relaxare fiscală, trebuie să vedem dacă se va reuşi, aşa cum s-a anunţat, creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu două puncte procentuale într-un singur an, de la 29% în 2016 la peste 31% în 2017.
În acest sens, anticipăm că dezbaterea despre estimarea nerealistă a veniturilor nu se va opri la nivelul lui 2016 şi va apărea şi în legătură cu bugetul pentru 2017, poate cu implicaţii mult mai însemnate.
Oricum, noi vom analiza cu atenţie bugetul care va veni din Parlament, pentru a ne asigura că angajamentele asumate sunt respectate.
Cosmin Marinescu este absolvent al Facultăţii de Economie din Academia de Studii Economice din Bucureşti. Este profesor universitar la ASE, fiind cadru didactic din 1998 şi doctor în Economie (2003). Marinescu a fost numit consilier prezidenţial în decembrie 2014.
