Home Articole Trilaterala Romania-Polonia-Turcia, mesaje importante de solidaritate in fata amenintarilor Rusiei

Trilaterala Romania-Polonia-Turcia, mesaje importante de solidaritate in fata amenintarilor Rusiei

1648
0

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a găzduit vineri, 23 aprilie 2021, la București, reuniunea Trilateralei pe teme de securitate a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia, care a cuprins o sesiune plenară a celor trei șefi ai diplomației, precum și o reuniune specială cu partenerii din Georgia și Ucraina.

Discuțiile plenare ale Trilateralei dintre ministrul român Bogdan Aurescu, omologul polonez, Zbigniew Rau, și omologul turc, Mevlüt Çavuşoğlu, au vizat consolidarea cooperării trilaterale România-Polonia-Turcia și au evidențiat relevanța crescută și utilitatea acestui format.

În cadrul discuțiilor au fost abordate teme legate de situația de securitate îngrijorătoare din Vecinătatea Estică, generată de amplificarea prezenței militare destabilizatoare a Rusiei în peninsula Crimeea anexată ilegal și în apropierea de frontiera estică a Ucrainei, precum și pregătirea Summitului NATO din 14 iunie 2021.

Cei trei șefi ai diplomațiilor au agreat continuarea coordonării strânse și pe viitor în domeniile de interes comun, în special în ceea ce privește consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO, cu accent pe Flancul Estic și regiunea Mării Negre, precum și a rezilienței și sprijinului pentru partenerii din regiune, în special Ucraina și Georgia.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat importanța reuniunii Trilaterale ca format de dialog pentru coordonarea și promovarea pozițiilor în cadru aliat, în contextul intereselor comune pe care cele trei state le împărtășesc pe o serie de teme de pe agenda NATO și în perspectiva Summitului NATO din acest an. În acest context, ministrul român a prezentat prioritățile României pentru Summitul aliat și a evidențiat importanţa deosebită pe care România o atribuie procesului de reflecţie strategică NATO 2030, sub coordonarea  Secretarului General al NATO, reiterând necesitatea adoptării unui nou Concept Strategic al NATO, care să înlocuiască documentul actual, adoptat în anul 2010 și să reflecte realităţile actuale.

Șeful diplomației române a adresat mulțumiri Poloniei și Turciei pentru contribuția la prezența avansată în țara noastră (Forward Presence), insistând asupra necesității continuării eforturilor de întărire a posturii NATO pe întreg Flancul Estic, inclusiv în regiunea Mării Negre, și pe implementarea Pachetului de măsuri privind Marea Neagră, adoptat la nivel aliat în decembrie 2020.

În cadrul discuțiilor a fost abordat stadiul proiectelor agreate la reuniunea anterioară, din 2020, fiind totodată adăugate noi proiecte și paşii pentru implementarea lor. De asemenea, oficialii au decis ca ministerele de externe din cele trei state, precum şi ambasadele şi misiunile fiecărei țări, să aprofundeze cooperarea şi coordonarea pe dimensiunea de securitate. Totodată, s-a agreat examinarea posibilității extinderii formatului trilateral și la ministerele apărării din cele trei state.

Referindu-se la importanța sporirii eforturilor menite să consolideze reziliența în spațiul euro-atlantic, ministrul Bogdan Aurescu i-a invitat pe omologii săi polonez și turc să se alăture activităților Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, ce urmează a fi găzduit de România.

În premieră pentru formatul trilateral România-Polonia-Turcia, în cursul zilei de 23 aprilie a avut loc și sesiunea de lucru specială cu participarea partenerilor – miniștrii afacerilor externe din Georgia, David Zalkaliani, și Ucraina, Dmytro Kuleba, care a prilejuit un schimb de opinii aprofundat privind situația de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv de la Marea Neagră, reuniunea reprezentând un nou prilej pentru reiterarea sprijinului față de suveranitatea și integritatea teritorială a celor două state, în cadrul graniţelor recunoscute internațional, precum și pentru susținerea aspirațiillor europene și euro-atlantice ale Georgiei și Ucrainei.

La finalul discuțiilor, miniștrii de externe din România, Polonia și Turcia au semnat, în premieră pentru acest format, o Declarație Comună disponibilă aici: http://www.mae.ro/node/55480

De asemenea, cei trei miniștri au susținut declarații de presă la finalul sesiunii de lucru în format trilateral. Înregistrarea video a declarațiilor de presă este disponibilă aici: https://www.mae.ro/node/55482.

 

Redăm mai jos transcrierea declarației de presă, în limba română, a ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu și transcrierea declarațiilor de presă, în limba engleză, ale ministrului afacerilor externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, și ale ministrului afacerilor externe al Republicii Polone, Zbigniew Rau.

Bogdan Aurescu – ministrul afacerilor externe al României

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Dragă Mevlüt, dragă Zbigniew,

Vă mulțumesc și cu această ocazie că aţi acceptat să efectuaţi această vizită în România, pentru a continua dialogul nostru eficient la nivel trilateral România-Polonia-Turcia pe teme de securitate.

Discuțiile noastre de ieri seară și de astăzi au fost substanțiale, au fost foarte utile, aș spune că au fost excelente. Ele se reflectă și în Declarația Comună, pe care tocmai am semnat-o și pe care, din acest moment, o veți putea găsi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în limbile engleză și română.

Doresc să le mulţumesc colegilor mei, Mevlüt și Zbigniew, pentru deschiderea manifestată pe perioada negocierilor Declarației noastre. Este o declaraţie care reprezintă o premieră pentru formatul nostru, dovedind, încă o dată, cât de mult am avansat în cooperarea trilaterală.

În 2009, când am avut ideea creării acestui format, ca secretar de stat pentru afaceri strategice, nu mă gândeam că acesta va deveni atât de necesar. Astăzi, pot spune, fără ezitare, că această Trilaterală, care a început să fie activă în 2012 – și mă bucur că am participat chiar la prima reuniunea din partea României – funcționează foarte bine, iar relevanţa și utilitatea sa au sporit semnificativ, contribuind în cei nouă ani de existenţă la consolidarea Alianţei Nord-Atlantice, cât şi la asigurarea securităţii Flancului Estic, inclusiv la Marea Neagră.

Vorbind despre securitatea la Marea Neagră, această reuniune din aceste zile, la București, nu putea să aibă loc într-un moment mai oportun, având în vedere situația de securitate îngrijorătoare din regiune. În contextul masării de trupe militare ale Rusiei, am discutat deja, în cursul serii de ieri, cu colegii mei, în detaliu, recentele evoluții îngrijorătoare de securitate din Ucraina și din jurul acesteia, precum și perspectivele de evoluții ulterioare. De asemenea, am discutat măsuri pentru dezescaladare și detensionare, inclusiv cum putem sprijini concret Ucraina.

Anunțul de ieri, cu privire la retragerea trupelor ruse, care este o evoluție în direcția bună, nu schimbă, cu absolut nimic, necesitatea de a continua analiza asupra cauzelor care au dus la această situație foarte tensionată și de a identifica măsuri de dezescaladare și de evitare, pe viitor, a unor situații similare. De asemenea, ne-am concentrat în timpul discuțiilor pe agenda Aliată, am abordat evoluțiile foarte importante la nivelul NATO, care au avut loc în ultima perioadă, precum și cele care vor mai avea loc în acest an.

Din această perspectivă, contribuţiile operaţionale şi conceptuale ale României, Poloniei şi Turciei la acţiunea NATO în regiune sunt și rămân esenţiale.

Și astăzi am avut discuţii foarte consistente. Am trecut în revistă rezultatele principalelor evoluții la nivel NATO, reuniunile ministeriale recente, am discutat despre acțiuni de follow-up la acestea. Am abordat pregătirea Summitului NATO din acest an, de pe 14 iunie, care este foarte important, pentru că ne va permite să reconfirmăm unitatea şi solidaritatea aliate şi, mai ales, să consolidăm o relaţie transatlantică puternică, aceasta fiind fundamentul securităţii euro-atlantice.

Credem că Summitul NATO din 2021 va fi o etapă foarte importantă în evoluţia Alianţei. Am subliniat astăzi că ne dorim ca NATO să devină mai puternic din punct de vedere politic şi militar, un actor cu veritabilă proiecție globală

Am împărtăşit cu colegii mei din Turcia și Polonia priorităţile României: importanţa continuării consolidării pe mai departe a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, inclusiv în sudul său, mai ales în lumina evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre și, în general, în lumina consolidării progresive din ultimii ani a prezenței militare ruse în regiune

De asemenea, am susţinut consolidarea acţiunii NATO în promovarea rezilienţei şi inovării. Am evidenţiat Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, pe care România îl înființează, și pe care o să îl operaţionalizăm în lunile următoare. Am invitat atât Polonia, cât şi Turcia să participe alături de noi – de asemenea, şi alţi aliaţi şi parteneri – la dezvoltarea acestui Centru.

Am accentuat importanţa deosebită pe care România o atribuie procesului de reflecţie strategică NATO 2030 şi am apreciat, în acest sens, activitatea Secretarului General al NATO. Ne dorim un nou Concept Strategic al NATO care să reflecte realităţile actuale.

Astăzi am abordat şi stadiul proiectelor agreate la întâlnirea noastră din 2020 şi am adăugat alte proiecte pe lista noastră pentru acest an, stabilind paşi pentru implementarea lor.

Temele de interes deosebit sunt, în continuare, participarea reciprocă la structurile multinaţionale NATO găzduite de cele trei state, implementarea deciziilor Aliate, cu accent, din perspectiva României, pe pachetul de măsuri la Marea Neagră, convenit la nivelul NATO, dar şi sprijinul pentru partenerii estici. Am decis, de asemenea, ca ambasadele şi misiunile noastre din străinătate să aprofundeze cooperarea şi coordonarea trilaterală pe dimensiunea de securitate.

De asemenea, având în vedere propunerea pe care Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a făcut-o în cursul întâlnirii noastre comune de ieri, am căzut de acord să propunem colegilor noștri, miniștrii apărării, să se întâlnească într-un format trilateral similar, pentru a întări și mai mult cooperarea noastră în domeniul securității.

De asemenea, am discutat, în continuare, și despre partenerii noștri, Georgia și Ucraina. Anul acesta, în premieră pentru formatul trilateral, la iniţiativa României, i-am invitat pe omologii noştri de la Tbilisi şi de la Kiev și ne vom întâlni cu ei în orele care urmează. Sunt convins că vom avea un dialog substanţial. Iată, așadar, România găzduiește în aceste zile 4 miniștri de externe la București, parteneri importanți ai României.

Discuţia în format trei plus doi care urmează va fi un moment propice să reafirmăm sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a celor două state, în cadrul graniţelor lor recunoscute internațional.

De asemenea, voi evidenţia angajamentul ferm al României pentru a continua asistența pentru Georgia şi Ucraina, pentru consolidarea capacităţilor de apărare a acestor state, pentru creşterea rezilienţei în faţa provocărilor și amenințărilor cu care se confruntă.

De asemenea, voi reitera susținerea pentru aspirațiile europene și euro-atlantice ale Georgiei și Ucrainei, în același timp cu încurajarea celor doi parteneri să continue procesul de reforme în acest sens.

Închei prin a spune că sunt două zile pline pentru diplomaţia română. Pe lângă discuţiile în format trilateral, la care se adaugă discuţiile cu partenerii noştri Georgia şi Ucraina, am realizat şi am să realizez și în continuare întrevederi bilaterale cu fiecare dintre cei patru colegi ai mei aflați la Bucureşti.

De altfel, în cursul zilei de ieri am avut deja consultări politice atât cu domnul ministru Çavuşoğlu, cât și cu domnul ministrul Rau, iar discuțiile au fost foarte bune, consistente și deschise, ca între parteneri strategici veritabili. Ele au cuprins teme de interes de pe agenda bilaterală, regională, și, evident, teme de securitate.

Mulțumesc și vreau din nou să mulțumesc încă o dată colegilor mei Zbigniew și Mevlüt, pentru deschiderea pe care au avut-o și prietenia deosebită pe care o poartă României.

Mevlüt Çavuşoğlu – ministrul afacerilor externe al Turciei

It’s a pleasure to be in Bucharest once again and I’d like to thank my dear friend, Bogdan Aurescu, for the warm hospitality and for organizing this Trilateral and meetings full of content yesterday and today.
Yesterday, together with Bogdan I addressed ta panel on 10 years of our Strategic Partnership. Our relations set an example for the whole region.
Yesterday, I also had the pleasure to have extensive talks with my friend, Bogdan, and together with our delegations.
Yesterday, we were honored to be received by President Klaus Iohannis, and I extended the warm wishes of my President, Recep Tayyip Erdoğan.
This morning, as Bogdan also said, we held our Trilateral ministers’ meeting with our friend, Zbigniew Rau. This trilateral meeting began originally, as an initiative, nine years ago and next year will mark the 10th year in Turkey.
This is not a forum for discussions only, it produces many cooperation projects as well. Today we exchanged ideas on the recent NATO Foreign Ministers Meeting and the upcoming NATO Summit in June. Today, I stressed the importance of unity and solidarity.
The Black Sea region is our common home and we must make sure this region is kept away from tensions. We are all concerned about the recent developments in and around Ukraine, however we are getting promising news recently and we hope dialogue and diplomacy will prevail.
There are many other pressing issues to address together: Afghanistan, NATO2030, and the upcoming NATO Summit. We discussed all these issues and we will continue to coordinate our policies.
I’m looking forward to have my friends Bogdan and Zbigniew in Turkey at our next meeting.
Once again, thank you very much for the warm hospitality and thank you very much, dear Zbigniew and Bogdan, for very good discussions we had at the informal working dinner last night and today, trilaterally.
Thank you!

Zbigniew Rau – ministrul afacerilor externe al Republicii Polone

Thank you very much, dear Bogdan and Mevlüt,

Ladies and gentlemen,

Let me begin in the most traditional way: expressing my gratitude to my good friend Bogdan for organizing this very fruitful and timely meeting that brought us even closer together.

I am glad that we have met again in this very useful format that gathers three important NATO members that take security seriously.

In pandemic times, I am particularly happy that we have managed to meet in person. Regular meetings between our three countries give a unique perspective on the role of NATO in those turbulent times when we face an aggressive combination of traditional and new threats that endanger our Transatlantic community.

Today and yesterday, we have discussed a number of issues related to our security, particularly what we can do together to strengthen NATO’s response to current challenges and what we can do strengthen our mutual cooperation in this regard.

First of all, I am deeply satisfied that we have confirmed our firm stand on many aspects that make NATO the most powerful military Alliance. It is particularly important in the context of the forthcoming Summit of the Alliance in June. We have also agreed that we will continue to support, preserve and strengthen the Transatlantic bond, which remains the backbone of NATO and is crucial to our common defense and to international security.

Furthermore, we have confirmed our strong commitment to regional security and stability, from the Baltic to the Black and Mediterranean Seas. I am glad that our three countries share the same strong position on the need to maintain and develop readiness of the NATO’s Eastern Flank.

Last, but not least, we have also discussed a wide range of issues, that make our cooperation more practical, where we work together not only at the high political level, but also at the level of our diplomatic representations in Brussels, Viena, Tbilisi and Kiev.

Ladies and gentlemen,

It was also important to remind that the Trilateral cooperation has not only political, but military dimension. I am particularly pleased that Polish military contingent will soon be operational in Turkey. In Romania, our troops are already present – have been present – since 2017, and I am also grateful for Romanian’ and Turkish presence in relevant NATO elements in Poland.


Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, spune că România va anunța eventuale expulzări ale diplomaților ruși atunci când va fi cazul: “Nu putem să ne pronunțăm în vreun fel în avans”. El afirmă că diplomații încearcă să găsească căi de dezescaladare a conflictului și că, pe lângă masarea de trupe, Rusia se folosește și de alte tactici, inclusiv propaganda și dezinformarea prin canale de propagandă precum Sputnik.

“În cazul în care vom lua o astfel de măsură, ea va fi anunțată, dar nu putem să ne pronunțăm în vreun fel în avans asupra unor astfel de chestiuni care sunt de o deosebită seriozitate”, a răspuns ministrul de Externe miercuri seară, întrebat la Digi 24 despre decizia Cehiei de a expulza 18 diplomați ruși și despre cerința ca țările partenere din UE și NATO să recurgă la acest gest.

“Aceste chestiuni se anunță atunci când se petrec”, a completat Aurescu, întrebat dacă au fost sesizate fapte de spionaj pe teritoriul României.Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, spune că România va anunța eventuale expulzări ale diplomaților ruși atunci când va fi cazul: “Nu putem să ne pronunțăm în vreun fel în avans”. El afirmă că diplomații încearcă să găsească căi de dezescaladare a conflictului și că, pe lângă masarea de trupe, Rusia se folosește și de alte tactici, inclusiv propaganda și dezinformarea prin canale de propagandă precum Sputnik.

“În cazul în care vom lua o astfel de măsură, ea va fi anunțată, dar nu putem să ne pronunțăm în vreun fel în avans asupra unor astfel de chestiuni care sunt de o deosebită seriozitate”, a răspuns ministrul de Externe miercuri seară, întrebat la Digi 24 despre decizia Cehiei de a expulza 18 diplomați ruși și despre cerința ca țările partenere din UE și NATO să recurgă la acest gest.
“Aceste chestiuni se anunță atunci când se petrec”, a completat Aurescu, întrebat dacă au fost sesizate fapte de spionaj pe teritoriul României.
“Noi ne-am manifestat, fără îndoială, solidaritatea cu Cehia, am exprimat această poziție inclusiv în reuniunea Consiliului Afaceri Externe din această săptămână. Există în practica diplomatică, în general, un anumit tip de reciprocitate. De exemplu, când declari persona non grata un diplomat, te aștepți să existe o reciprocitate de partea cealaltă. Atunci când o anumită proporționalitate este depășită, există uneori și reacții în lanț. Vom vedea ce se întâmplă și mai departe”, a completat ministrul român de Externe.

Guvernul ceh a dat miercuri un ultimatum Rusiei, avertizând că ar putea expulza mai mulți diplomați ruși dacă diplomații cehi expulzați de Moscova nu vor avea voie să se întoarcă joi la prânz, pe fondul unei confruntări diplomatice între cele două țări, potrivit AFP.

Praga a expulzat 18 diplomați ruși, iar Moscova a ripostat luni, expulzând 20 de diplomați cehi, în urma unei dispute privind rolul Rusiei într-o explozie mortală din 2014 pe teritoriul ceh.
Tensiunile iscate de desfășurarea masivă de trupe rusești la graniță cu Ucraina și în Crimeea preocupă NATO și România, a mai spus Bogdan Aurescu, precizând că situația va fi discutată și la o întâlnire trilaterală România-Polonia-Turcia care va avea loc începând de joi la București.
“Este cea mai mare masare de trupe rusești din 2014 încoace, este cu adevărat, în toate analizele, o mișcare de trupe neobișnuită care a alertat NATO, în mod firesc, a alertat Statele Unite, a alertat membrii Uniunii Europene și care ne preocupă pentru că vrem să identificăm care sunt obiectivele acestor manevre și, în același timp, să vedem care sunt măsurile cele mai potrivite pentru a dezescalada această situație.
Este, într-adevăr, preocupantă și pentru Ucraina, care este un vecin important al nostru, un partener al NATO, este chiar un partener cu oportunități sporite este „enhanced opportunities partner” al Alianței Nord-Atlantice. Există, evident, o preocupare legitimă a Ucrainei pentru că aceste mișcări de trupe nu se întâmplă doar la granița de est ci și în Crimeea ilegal ocupată de Rusia și acesta este, de altfel, și unul dintre subiectele pe care le voi avea pe agenda trilateralei România-Polonia-Turcia pe care o găzduiesc, începând de mâine, la București”, a mai afirmat Aurescu.
El a mai spus că, pe lângă masarea de trupe, Rusia se folosește și de alte tactici, inclusiv propaganda și dezinformarea prin canale de propagandă precum Sputnik: “Vedem nu doar masări de trupe, vedem și activități de spionaj, de atac hibrid, de atacuri cibernetice, a se vedea dosarul Solar Winds și vedem propagandă, dezinformare, campanii pe care le duce, vă dau doar exemplul Sputnik Moldova, care acoperă și România și care transmite în direct protestele împotriva măsurilor anti-Covid. Noi încercăm să găsim cele mai potrivite măsuri de acțiune pentru a dezescalada această situație, pentru a da exemple cât se poate de ferme în susținerea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, în cazul de față, pentru a contracara încălcările drepturilor omului, cum este cazul Navalnîi”.

Leave a Reply