Gheţarul de la Scărişoara, Alba, se topeşte într-un ritm accelerat. Constatarea aparţine cercetătorului Aurel Perşoiu, de la Institutul de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca, scrie adevarul.ro

Gheţarul Scărişoara din Alba are peste 100.000 metri cubi de gheaţă şi este cel mai mare bloc de gheaţă subteran din România.   „Se topeşte accelerat în ultimii ani. Avem date preliminare, care sugerează că ar putea să aibă către 13.000 de ani şi arată că, cel puţin, în ultimii 10.000 de ani este foarte posibil să nu fi existat o perioadă de topire atât de accentuată ca cea din prezent. Cel puţin în ultimii trei sau patru ani am asistat la o topire a gheţii, care este fără precedent, de când se fac măsurători, din anul 1921. S-a topit mai multă gheaţă decât în ultimii 40 de ani şi datele arată că acest proces se va amplifica în următorii ani”, a afirmat Aurel Perşoiu la Euronews TV, citat de adevarul.ro

Cercetătorul mai susţine că într-un singur an este posibilă topirea a 20-25 de cm de gheaţă la suprafaţă. ”În ultimii 20 de ani, media de topire pe an era la 2-3 centimetri. Într-un an am pierdut cât am pierdut în 10 ani. Este posibil să asistăm la o dezintegrare rapidă în partea superioară. În următorii ani sau decenii blocul principal de gheaţă este în siguranţă”, a completat Aurel Perşoiu.   Acesta afirmă că procesul este ireversibil, astfel încât într-un interval de timp mai lung sau mai scurt blocul de gheaţă din Munţii Apuseni îşi va reduce semnificativ suprafaţa şi volumul.

Relief glaciar în Carpaţii Româneşti

Formele de relief glaciar se întâlnesc în majoritatea masivelor montane ce depăşesc 2.000 m din Carpaţii româneşti, având caracteristici diferite:

  • În MUNTII RODNEI se află peste 30 de circuri glaciare, la altitudini cuprinse între 1.500 şi 2.000 m, dintre care 10 au văi glaciare a căror lungime de 0,5-2 km, concentrate în special pe versanţii nordic şi nord-estic.
  • În MUNTII MARAMUREŞ întâlnim urme ale unor gheţari la altitudini de 1.500-1.700 m, în jurul vârfurilor Pietrosul şi Farcău.
  • În MUNTII BUCEGI există forme complexe pe opt văi ce se desfăşoară radial din nodul orografic Vf. Omu-Vf. Obârşia; circurile glaciare se află situate la peste 1.800 m, în timp ce văile glaciare ajung la până 1.400 m (Ţigăneşti, Mălăieşti, Cerbului s.a.).
  • În MUNTII LEAOTA se păstrează doar un singur circ glaciar, în nord-estul vârfului Leaota.
  • În MUNTII FĂGĂRAŞ se află peste 175 circuri glaciare, grupate în complexe la obârşia celor mai importante văi la altitudini de 1.800-2.100 m, justificîndu-şi pe deplin denumirea de „ALPII TRANSILVANIEI” dată de marele geograf francez Emm. de Martone. Peste 50 dintre acestea sunt continuate de văi glaciare a căror lungime sunt cuprinse între 2 şi 4 km.
  • În MUNTII IEZER întâlnim mai multe circuri suspendate, la altitudini de peste 1.650 m, pe creasta Iezer-Păpuşa. – În Muntii ŞUREANU şi CINDREL sunt 15 circuri glaciare cu praguri şi morene, îndeosebi pe versanţii de nord şi nord-est. În MUNTII PARÂNG există mai multe complexe glaciare cu circuri suspendate şi văi glaciare de 6-7 km lungime, concentrate în nordul şi nord-estul crestei principale.
  • În MUNTII RETEZAT se întâlnesc mari complexe glaciare cu circuri şi văi glaciare ce au lungimi de 6-8 km (cele mai lungi din Carpaţii româneşti). MUNTII RETEZAT alături de MUNTII FĂGĂRAŞ şi MUNTII PARÂNG constituie masivii cu cele mai variate forme de relief glaciar, cu circuri, văi, praguri, custuri, morene, roci mutonate, şei de transfluenţă s.a.
  • În MUNTII GODEANU se află mai multe circuri glaciare la 1.800-2.000m, concentrate mai ales în nord, unele dintre ele continuându-se cu văi ce au lungimi de 1-2 km şi ajung până la 1.500-1.600 m.
  • În MUNTII ŢARCU întâlnim circuri suspendate în jurul vârfurilor principale. (Sursa : www.ecoazimut.ro)

 

 

Leave a Reply