Un veritabil atentat la siguranta nationala : ANAF pierde anual miliarde de euro pentru bugetul Romaniei

Bugetul României pierde anual o treime din TVA, arată Comisia Europeană în raportul privind deficitul de încasare al acestei taxe, consecinţa fiind că statul are dificultăţi în îndeplinirea funcţiilor principale, respectiv oferirea de servicii publice, potrivit unui articol scris de Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale şi juridice PwC România.

“Bugetul României pierde anual o treime din TVA, arată Comisia Europeană în raportul privind deficitul de încasare al acestei taxe, consecinţa fiind că statul are dificultăţi în îndeplinirea funcţiilor principale, respectiv oferirea de servicii publice. Indicatorul publicat de CE care măsoară diferenţa dintre TVA potenţial de încasat la buget, estimată pe baza tuturor tranzacţiilor din economie şi cea efectiv încasată în conturile trezoreriei statului, este ilustrativ pentru capacitatea de colectare a administraţiei fiscale. Deşi România a experimentat de-a lungul timpului multe modificări legislative şi proceduri sperând că va îmbunătăţi nivelul încasărilor, rezultatele se lasă aşteptate. Aceste deficienţe sunt cu atât mai vizibile în ultima vreme, cu cât veniturile bugetare au avut de suferit în contextul crizei COVID-19 şi al majorării cheltuielilor”, a explicat Daniel Anghel.

Potrivit acestuia, deficitul bugetului naţional arată că, după primele şapte luni din 2020, statul a cheltuit cu 50 de miliarde de lei mai mult decât a încasat. În aceeaşi perioadă din anul trecut deficitul se afla la 18 miliarde de lei. În vreme ce cheltuielile cu salariile din sectorul public şi pensiile au crescut constant în ultimii ani, ajungând să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale şi contribuţiile sociale la buget, colectarea taxelor şi impozitelor a rămas la aceeaşi pondere redusă, în jurul a 26% din PIB, care plasează România pe penultimul loc din UE. În contrapartidă cu majorarea cheltuielilor, administraţia fiscală nu a fost întărită în aceşti ani prin implementare de sisteme IT, pregătirea personalului sau demararea unor procese de reformă coordonate.

Daniel Anghel subliniază că, în condiţiile unui deficit bugetar estimat la 8,6% din PIB în 2020, o posibilă majorare a fiscalităţii de anul viitor pentru compensarea golurilor şi finanţarea cheltuielilor nu este o soluţie pe termen mediu şi lung pentru România, mai ales în contextul crizei când operatorii economici au nevoie de stimulente, nu de o împovărare fiscală suplimentară.

“O colectare mai bună a taxelor existente ar ajuta bugetul să se echilibreze, iar diminuarea decalajului de TVA este nu doar posibilă, ci necesară şi obligatorie. De altfel, cuantificarea deficitului de încasare a TVA este realizată de CE tocmai pentru a ajuta statele membre să dezvolte măsuri bine direcţionate şi să le monitorizeze eficacitatea”, a explicat sursa citată.

El oferă, astfel, exemplul Poloniei, ţară în care deficitul de încasare a TVA a coborât la 9,9% în 2018 (anul analizat de cel mai recent raport CE din septembrie 2020), de la 24% în 2014. În acelaşi timp, România înregistra un decalaj de 33,8% (2018) faţă de 38% în 2014.

Conform rapoartelor CE, decalajul TVA polonez a crescut brusc între 2006 şi 2011 de la aproximativ 12% la peste 20% din veniturile potenţiale. În 2012, dimensiunea sa a atins un maxim de 25,6%. Conştientizând amploarea pierderilor, la mijlocul anului 2016, Ministerul Finanţelor polonez a anunţat un plan de reducere a decalajului de TVA până la aproximativ 15% în următorii 3 ani. Obiectivul a fost atins mai devreme ca urmare a măsurilor concrete de îmbunătăţire atât a conformităţii fiscale, cât şi a eficienţei.

“În decurs de doi ani, Polonia a reuşit să reducă deficitul de încasare a TVA la aproape o treime din dimensiunea sa, datorită acţiunilor întreprinse pentru consolidarea sistemului polonez de TVA, bazat pe trei piloni: legislaţie modernă; administrare eficientă şi cooperarea strânsă cu întreprinderile. Rezultatul pozitiv a fost obţinut printr-o serie de soluţii legislative şi dezvoltarea instrumentelor juridice utilizate de alte ţări ale UE (de exemplu mecanismul de taxare inversă, răspunderea solidară). Totuşi, acestea au un efect limitat. Prioritare au fost dotarea administraţiei fiscale cu soluţii sistemice inovatoare şi instrumente analitice moderne. Ca urmare, atât colectarea TVA precum şi a altor taxe şi impozite au crescut considerabil. Cum a procedat Ministerul de Finanţe polonez? A realizat o diagnoză a problemelor majore şi a găsit soluţii punctuale pentru fiecare dintre ele. Astfel, a constatat că lipsesc: o bază de date cu persoanele impozabile, sancţiuni eficiente pentru fraudatori, o monitorizare a transferurilor de bani, a instrumentelor analitice eficiente pentru detectarea neregulilor. Totodată a stabilit că structura administraţiei fiscale este ineficientă, că facturile false sunt utilizate masiv şi că anumite sectoare sunt mai expuse la fraudă. Pentru fiecare dintre aceste probleme depistate, au fost luate măsuri concrete”, se mai arată în articolul semnat de Daniel Anghel.

Pentru a remedia situaţia bazei cu persoanele impozabile, Polonia a realizat o “Lista Neagră”, online, a entităţilor neînregistrate sau eliminate din registrul TVA. Au fost clarificate condiţiile pentru refuzul înregistrării şi pentru scoaterea din registrul TVA. Începând din ianuarie 2017, aproape 256.000 de entităţi au fost eliminate din registrul TVA.

De asemenea, a fost implementată “Lista albă”, o listă modernă şi actualizată a persoanelor impozabile care oferă acces simplu şi gratuit la informaţii, cum ar fi codurile de înregistrare TVA şi conturile bancare B2B.

Pentru a avea sancţiuni eficiente împotriva fraudelor a fost introdusă sancţiunea administrativă de 30% pentru subestimarea TVA de plată şi de 100% în cazul implicării într-un sistem de fraudă. Au fost aduse modificări la Codul penal, crescând semnificativ pedepsele pentru emiterea şi utilizarea facturilor false.

În plus, a fost înfiinţată o entitate pentru administrarea veniturilor statului – KAS. Au fost consolidate administraţia fiscală, serviciul vamal şi controlul fiscal, care anterior operau separat. KAS cooperează strâns cu poliţia şi serviciile conexe pentru a lupta împotriva fraudei TVA, fiind adăugate noi funcţii, inclusiv analize fiscale centralizate şi avertismente fiscale.

“Monitorizarea transferurilor de bani cu ajutorul unor instrumente analitice eficiente a condus la implementarea soluţiei IT – STIR, un sistem de supraveghere a transferurilor bancare cu analiză algoritmică (big data) în scopul de a identifica imediat conturile bancare utilizate de fraudatori, respectiv de a depista tranzacţii anormale şi a furniza informaţii despre acestea autorităţilor fiscale. Astfel, autorităţile fiscale pot bloca contul atunci când există riscul de fraudă a unei sume de peste 10.000 euro. Implementarea soluţiei “Modified Data Warehouse JPK-VAT” a fost destinată diminuării fenomenului facturilor false şi facilitează verificarea vânzărilor şi cumpărărilor în sistem online pe baza fişierului standard de audit fiscal (SAF-T). Astfel, pot fi făcute verificări încrucişate ale facturilor. Datorită implementării SAF-T, din ianuarie 2018, 1,6 milioane de companii (97% din contribuabilii înregistraţi pentru TVA) au transmis online administraţiei fiscale date privind tranzacţiile economice în format electronic. Aceste date sunt colectate de administraţia fiscală direct din sistemele financiare şi contabile ale contribuabililor”, se mai arată în documentul citat.

În acelaşi scop a fost aplicat mecanismul de plată defalcată a TVA doar pentru tranzacţiile interne B2B decontate prin transferuri bancare la decizia clientului. În cadrul mecanismului are loc un singur transfer de bani: suma facturată este împărţită automat în două conturi separate: suma netă în contul de decontare şi TVA în contul de TVA al persoanei impozabile. Mecanismul este însoţit de o procedură mai rapidă de rambursare a TVA (25 în loc de 60 de zile), a mai explicat Anghel.

În ceea ce priveşte identificarea sectoarelor mai susceptibile la fraudă, a fost implementat pachetul privind combustibilul: un set de măsuri pentru combaterea fraudei TVA, în special a fraudei carusel legate de comerţul intra-UE cu combustibil lichid. Pentru aceşti operatori, obligaţia de a plăti TVA apare în principiu în termen de 5 zile de la achiziţionarea combustibilului. O altă soluţie pentru a combate frauda în acest sector este pachetul privind transportul – SENT, un sistem de monitorizare online pentru transportul de mărfuri.

“Raportul CE avertizează că pandemia de coronavirus a modificat drastic economia UE, iar veniturile din TVA ar putea fi grav afectate. În acest moment mai mult ca niciodată, ţările UE pur şi simplu nu îşi pot permite astfel de pierderi, menţionează raportul citat, care recomandă statelor membre să ia măsuri concrete. Exemplul polonez ar trebui să încurajeze alte state, inclusiv România, să aplice planuri similar de îmbunătăţire a colectării taxelor”, consideră reprezentantul PwC citat de Agerpres.