Urmeaza una din ”cele mai grave consecinţe economice de la Marea Depresiune din 1929”

Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI) Kristalina Gheorghieva preconizează că o recesiune mondială va afecta 170 de ţări în 2020, una dintre ”cele mai grave consecinţe economice de la Marea Depresiune” din 1929 ale acestei ”crize fără pereche” provocată de noul coronavirus.

FMI urmează să prezinte marţi previziuni economice care riscă să fie afectate de incertitudini mai mari ca niciodată.

Succesoarea bulgară a franţuzoaicei Christine Lagarde a anunţat joi, în acest discurs, că 170 de state membre urmează să înregistreze o scădere a venitului pe cap de locuitor.

În urmă cu trei luni, FMI preconiza, din contră, o ccreştere a venitului pe cap de locuitor în 160 de ţări, a declarat ea.

Banca Mondială (BM), o instituţie vecină cu FMI la Washington, anunţă – într-un raport publicat joi – o probabilă recesiune în Africa subsahariană în 2020 – o premieră de un sfert de secol.

Ţările emergente sunt cele mai vulnerabile în faţa acestui dublu şoc mondial al ofertei şi cererii.

De două luni, 100 de miliarde de dolari au fost alocaţi unor ţări în curs de dezvoltare – de trei ori mai multe, în aceeaşi perioadă, decât în timpul crizei financiare din 2008. Nevoile financiare ale acestor ţări sunt evaluate la mii de miliarde de dolari.

O ”veste încurajatoare”, consideră Gheorghieva, este faptul că o sumă de aproximativ 8.000 de miliarde de dolari a fost deja mobilizată de state din întreaga lume în vederea susţinerii economiilor lor, prin intermediul unor susţineri directe sau garanţii bancare.

PATRU PRIORITĂŢI

În vederea înfruntării crizei, directoarea FMI a enumerat patru priorităţi.

Prima este oprirea pandemiei şi susţinerea sistemului sănătăţii. În opinia sa, cei care spun că se poate ajunge la un compromis ”între salvarea vieţilor şi salvarea mijloacelor de trai” prezintă o ”falsă dilemă”. O susţinere a relansării economice presupune mai întâi o menţinere a sănătăţii populaţiilor, a subliniat Gheorghieva.

A doua prioritate este protejarea gospodăriilor şi întreprinderilor prin măsuri bugetare şi financiare adaptate, a treia reducerea riscurilor de contagiune la nivelul finciar mondial, iar a patra susţinerea relansării prin stimularea cererii.

În abordarea acestor provocări, FMI prezintă inventarul arsenalului de care dispune. Fondul are o capacitate de împrumutare de 1.000 de miliarde de dolari, iar Comitetul Director al FMI tocmai a aprobat o dublare a liniei finaţărilor de urgenţă, la un total de 100 de miliarde de dolari. Astfel, el poate răspunde unui număr de 90 de ţări care l-au contactat.

Fondul se angajează totodată să caute soluţii pentru ţările al căror nivel de îndatorare le exclude de la primirea unui ajutor FMI, conform reglementărilor aflate în vigoare înaintea pandemiei.

Kristalina Gheorgieva susţine acest discurs înaintea tradiţionalei reuniuni de primăvară a FMI şi BM, prevăzută săptămâna viitoare, în care miniştri Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din cele 189 de state membre se întâlnesc virtual, iar gestionarea pandemiei de covid-19 domină agenda, scrie news.ro

Premierul Ludovic Orban a spus că, din datele pe care se discută în acest moment, România se va confrunta cu o recesiune economică situată între 1% şi 3% în acest an.

„Pe datele pe care lucrăm, România va înergistra o creştere economică negativă situată între 1% şi 3%”, a declarat premierul Orban la postul public de televiziune.

Mai multe instituţii bancare au emis prognoze legate de evoluţia economiei româneşti din acest an, în condiţiile în care toate estimările au fost modificate de apariţia crizei coronavirusului. Astfel, cea mai pesimistă prognoză a venit de la ING Bank, care a spus că economia României va scădea cu 6,6% în 2020, însă va reveni la o creştere de 7 procente în 2021.

Pe de altă parte, prognoza Băncii Mondiale este de o creştere marginală a economiei Româneşti. Instituţia a revizuit în jos prognoza de creştere a economiei româneşti, de la 3,8% la 0,3% în 2020, scrie zf.ro