Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi-a prezentat miercuri ideile prin care UE ”să deschidă un nou capitol” după şocul Brexitului, îndemnându-i pe liderii de la nivel naţional la ”unitate şi leadership” pentru a scoate Europa din marasm, relatează AFP preluata de news.ro
Într-o ”Carte albă”, el a propus cinci scenarii, care merg de la o Europă care se mulţumeşte să fie o piaţă unică şi până la o Uniune Europeană şi mai integrată decât în prezent, trecând printr-o Europă ”cu mai multe viteze”.
Şeful CE nu-şi exprimă oficial vreo preferinţă în acest document de aproximativ 30 de pagini, însă îndeamnă statele membre UE să se inspire din el în vederea pregătirii summitului de pe 25 martie de la Roma, cu ocazia marcării a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al Uniunii.
”Roma trebuie să marcheze începutul unui nou capitol”, apreciază Juncker în această ”Carte albă”. ”O Europă unită, în 27, trebuie să-şi ia destinul în mâini şi să elaboreze o viziune pentru propriul viitor”, adaugă el.
”Contribuţia” sa enumeră cinci piste diferite.
Una sugerează ca Europa să se ”recentreze” asupra pieţei unice, ţinând astfel cont de faptul că Cei 27 ”nu sunt capabili să găsească un teren de înţelegere într-un număr tot mai mare de domenii”.
MAI MULTE VITEZE
Altă pistă propune, din contră, ”să facem mai mult împreună”, prin extinderea competenţelor împărtăşite de Cei 27 şi accelerând luările de decizii UE.
Între cele două, el trasează căi intermediare, ca cea a unei Europe cu mai multe viteze, ”în care cei care vor mai mult fac mai mult” împreună, în domenii ca apărarea, de exemplu, fără să fie blocate de cele mai reticente.
Comisia a optat să nu detalieze, în acest stadiu, fiecare scenariu în parte, dorind ca într-o primă fază să provoace dezbaterea, pe care vrea să o vadă avansând încă din acest an, pentru a se finaliza la alegerile europene din iunie 2019.
”Până în noiembrie sau decembrie anul acesta nu se va putea decide mare lucru, din cauza alegerilor din Franţa şi Germania”, a comentat pentru AFP Janis Emmanouilidis de la Centrul de politică europeană, un think tank cu sediul la Bruxelles.
După aceea, ”va depinde de capacitatea Parisului şi Berlinului de a găsi o cale de consens, care să nu fie doar cel mai mic numitor comun”, cu privire la viitorul UE, apreciază el.
SUMMIT POS-BREXIT
În ultimele zile, juncker a pledat în mod public în favoarea unei Europe care să-şi asume să avanseze ”cu mai multe viteze”, pentru a depăşi opoziţiile care blochează prea adesea anumite proiecte.
”Ungurii şi polonezii vor exact acelaşi lucru ca germanii şi francezii? Am mari îndoieli”, a subliniat el la începutul lui februarie, într-un interviu pentru un post de radio german, arătând astfel cu degetul prăpastia tot mai mare care desparte anumite ţări din Est şi din Vest.
Cancelarul german Angela Merkel a pledat, şi ea, pentru ca anumite ţări europene să meargă înainte, în grupuri mici, în anumite domenii, la fel ca şi preşedintele francez François Hollande.
Cei doi lideri au prevăzut să se întâlnească pe 6 martie, la Versailles, pentru a discuta despre viziunea lor cu privire la viitorul UE cu şefii guvernelor spaniol Mariano Rajoy şi italian Paolo Gentiloni.
În urma unui summit european prevăzut în perioada 9-10 martie la Bruxelles, apoi în urma celui de la Roma, pe 25 martie, liderii statelor membre UE au în vederea altă întâlnire, pe 6 aprilie, însă în 27 de această dată, au declarat surse europene pentru AFP.
Este vorba – în cazul în care Londra declanşează, aşa cum a prevăzut, în martie, procedura de divorţ cu UE – despre a defini ”liniile directoare” ale negocierii dure a condiţiilor în care se va opera ieşirea Regatului Unit, care urmează să dureze doi ani.
Comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a declarat că în ‘Cartea Albă’ privind viitorul Uniunii Europene, prezentată miercuri de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se regăsește și opțiunea desființării blocului comunitar și ea trebuie examinată la fel ca celelalte, transmite agenția EFE.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susținut miercuri în plenul Parlamentului European un discurs în care a descris cinci scenarii posibile privind reforma proiectului european post-Brexit, care presupun fiecare niveluri diferite de integrare și merg de la limitarea acestuia la piața unică europeană și până la opțiunea care ar corespunde unei Europe federaliste.
Într-o declarație dată presei înaintea acestui discurs, ale cărui linii generale erau atunci deja cunoscute, Moscovici a spus că opțiunea pe care el o susține este ‘un impuls proeuropean pentru ca UE să fie capabilă să-și apere mai bine cetățenii, să-i protejeze mai bine, să avanseze către mai multă democrație și mai mult dinamism economic, în special în interiorul zonei euro’.
‘Europa va împlini 60 de ani și știm că are întrebări existențiale’, prin urmare executivul comunitar ‘a dorit să-și onoreze responsabilitățile și să inițieze dezbaterea’, a explicat el demersul privind examinarea opțiunilor posibile pentru o reformă a Uniunii Europene.
‘Acum cetățenii noștri trebuie să dezbată, să se pronunțe (…) Această analiză a Comisiei Europene este aici pentru a permite fiecăruia să tragă propriile concluzii. Apoi fiecare va trebui să lupte pentru convingerile proprii’, a continuat comisarul Moscovici.
El a amintit în acest context de campania pentru alegerile prezidențiale din țara sa, Franța, unde opiniile sunt împărțite între susținerea unei aprofundări a integrării europene și o limitare a acesteia.
Dar, în opinia sa, deși ‘este greu ca UE să devină un sistem federal’, ar fi posibilă adoptarea ‘cel puțin a unor modalități federale de cooperare funcțională în domeniile migrației, securității, afacerilor externe și economiei’.
