Home Articole 16 noiembrie : 2 ani de cand Iohannis a castigat prezidentialele

16 noiembrie : 2 ani de cand Iohannis a castigat prezidentialele

6758
21
SHARE

News.ro scrie ca preşedintele Klaus Iohannis împlineşte miercuri doi ani de la câştigarea alegerilor prezidenţiale din 2014 şi se află la mai puţin de o lună distanţă de cea mai dificlă decizie a mandatului său: numirea noului premier, după parlamentarele din 11 decembrie, în condiţiile în care rezultatul este incert, iar implicarea sa a redeschis subiectul prerogativelor prezidenţiale în numirea şefului Executivului.

Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 sub promisiunea că va schimba “modul de a face politică”, atât în relaţie cu instituţiile statului, în special Parlamentul şi Guvernul, cât şi în relaţie cu cetăţenii. Printre primele sale angajamente clare au fost modificarea legislaţiei electorale, al cărei punct principal era introducerea votului prin corespondenţă, şi setarea unor obiective în domenii cheie precum Educaţia şi Sănătatea.

La acest capitol, încă din primul an de mandat au fost promulgate legea privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale şi noua lege a partidelor politice şi a fost introdus votul prin corespondenţă, care va fi folosit în premieră la alegerile parlamentare din 11 decembrie.

În privinţa Educaţiei şi Sănătăţii, însă, nu au fost făcuţi foarte mulţi paşi concreţi. În domeniul Educaţiei, a fost lansat programul “România educată”, pe care Klaus Iohannis l-a promovat foarte des în discursurile sale şi care a avut deja o serie de dezbateri şi evenimente, însă până în acest moment nu a fost definitivat şi un document clar cu privire la modificările care vor fi aduse sistemului de învăţământ.

În cursul anului 2015, Iohannis a organizat mai multe dezbateri şi consultări cu partidele pe tema marilor proiecte ale României, care s-au concretizat în luna septembrie cu înfiinţarea unui grup de lucru pentru întocmirea unui proiect de ţară. Din acest organism fac parte politicieni şi membri ai societăţii civile, fiind stabilit abia 2017 ca termen pentru elaborarea unui document programatic. Acesta ar urma însă să evidenţieze marile direcţii de dezvoltare ale României pe un termen mediu şi lung şi ar trebui să fie asumat de toate forţele politice. Deşi au avut loc deja mai multe întâlniri ale grupului de lucru, în spaţiul public au apărut foarte puţine informaţii despre funcţionarea lui şi stadiul proiectului.

Astfel, primul an de mandat al preşedintelui a fost marcat de lansarea unor teme în discuţie, pentru ca în cursul anului 2016 multe dintre ele să fie puse în dezbazerea unor grupuri de lucru, însă rezultate concrete sunt aşteptate abia în 2017.

Mai multe rezultate concrete au apărut însă în ceea ce priveşte politica externă a României, dar nici controversele nu au lipsit.

Crizele externe ale mandatului lui Iohannis: Migraţia, Brexit şi ameninţările asupra Flancului estic

Primul an de mandat a fost marcat de un adevărat turneu european al preşedintelui, care a vizitat aproximativ 15 state, precum şi SUA, explicând că “stat puternic nu este unul izolat, ci unul care se bucură de respectul şi încrederea partenerilor, ai cărui reprezentanţi comunică şi discută permanent cu omologii lor pentru a construi proiecte comune”. Ritmul nu a fost continuat şi în 2016, Iohannis preferând să se concentreze pe câteva ţări din UE, în special cele din Flancul estic, unde România încearcă să îşi creeze un rol de reprezentant regional, dar şi state precum Germania, Luxemburg şi Belgia, de a căror susţinere ţara noastră are nevoie la nivelul Consiliului European.

Prima criză majoră a fost cea a migraţiei şi introducerea cotelor obligatorii de imigranţi, unde preşedintele a fost criticat pentru că nu a avut o reacţie promptă, apoi pentru că s-a aflat într-o “contra-poziţie” faţă de Comisia Europeană. Iniţial, România a respins ideea cotelor obligatorii, alăturându-se unui grup de state care nu a avut însă câştig de cauză. Ulterior, România a precizat că aceste cote pot fi atinse şi acceptate, în pofida faptului că numărul avansat de Comisia Europeană a tot crescut.

Al doilea an de mandat a marcat şi momentul schimbării de atitudine, odată cu venirea la Palatul Cotroceni şi a noului consilier prezidenţial pe politică externă, Bogdan Aurescu, cel care l-a înlocuit pe Lazăr Comănescu, devenit ministru. Noul scop declarat al României a fost ca ţara noastră să devină un pol regional, atât politic, cât şi în domeniul securităţii. Unii paşi au fost făcut încă din 2015, odată cu pregătirea reuniunii care a devenit cunoscută drept Formatul de la Bucureşti, dar rezultate s-au văzut abia în 2016.

Nu au lipsit însă controversele, cum a fost în cazul propunerii României de a înfiinţa un grup naval NATO la Marea Neagră pentru exerciţii. El trebuia parafat odată cu vizita preşedintelui în Bulgaria, însă vecinii de la sud s-au retras chiar cu o zi înainte ca documentele să fie semnate. De vină ar fi fost, spun surse oficiale, opoziţia Moscovei, care a reuşit să îi facă pe oficialii bulgari să se răzgândească, iar subiectul a ajuns să fie discutat inclusiv la summit-ul NATO de la Varşovia, dar fără a fi luată o decizie finală.

Mai mult succes a avut însă Brigada multinaţională, care va avea sediul la Craiova, şi la care şi-au anunţat deja participarea mai multe state. Scopul este ca România să devină principalul partener NATO şi SUA în zona Flancului estic, ameninţată acum de o atitudine expansionistă a Rusiei. Succesul proiectului stă şi în evoluţiile din zonă, mai multe state europene având la putere partide şi lideri care fie susţin deschis Rusia, fie au o atitudine pasivă faţă de ameninţările din Est. În această categorie intră acum şi Republica Moldova şi Bulgaria.

În privinţa Republicii Moldova, principala modificare de politică externă a fost schimbarea de atitudine, Iohannis anunţând că România nu va mai susţine persoane anume din rândul politicienilor moldoveni, aşa cum s-a întâmplat până acum, ci va susţine instituţiile statului, pentru ca ele să devină mai puternice. La acest comportament a contribuit şi instituirea unei liste de obligaţii pe care autorităţile de la Chişinău trebuie să le îndeplinească pentru a putea accesa în continuare banii veniţi din partea României ca ajutor.

În ceea ce priveşte Brexit, odată cu referendumul din Marea Britanie, România a încercat să transmită ideea că rezultatul nu este o “tragedie”, ci este un eveniment care poate oferi ţării noastre diferite oportunităţi, pentru a-şi întări rolul în Uniunea Europeană. Nu a fost încă prezentat public şi un plan cu paşii care vor fi făcuţi, însă, potrivit unor surse oficiale, ei vor deveni evidenţi abia după ce Marea Britanie va face şi oficial paşii pentru ieşirea din Uniune.

Relaţia cu Parlamentul: Partidele au făcut progrese timide înspre curăţarea listelor de “penali”

În plan intern, încă de la preluarea mandatului, Klaus Iohannis a avut un discurs anticorupţie, pledând pentru curăţarea clasei politice. La începutul mandatului, aproape toate voturile date de Parlament împotriva unor solicitări ale DNA erau comentate – pe Facebook – de preşedinte, care cerea revizuirea atitudinii aleşilor. Anul 2015 nu a văzut progrese semnificative, în acest domeniu, cu excepţia unor voturi date la începutul anului, imediat după alegerile prezidenţiale, când partidele susţineau că au “înţeles vocea străzii”. Punctul culminant a venit la începutul verii, când însuşi premierul de atunci, Victor Ponta, a ajuns la votul colegilor şi a fost salvat de la urmărirea penală într-un dosar.

Lucrurile s-au schimbat spre finalul anului, după tragedia din Colectiv, moment în care presiunea venită de la Palatul Cotroceni pentru susţinerea luptei anticorupţie inclusiv la nivelul Parlamentului a crescut în intensitate, însă fără un impact major, având în vedere că senatorii şi deputaţii au continuat să respingă unele cereri ale Justiţiei. În total, în cursul celor 4 ani de mandat ai actualului Legislativ, aproape jumătate dintre cererile procurorilor DNA şi DIICOT au fost respinse, proporţia fiind neschimbată aproape de la an la an.

Cu toate acestea, partidele au făcut paşi înspre curăţarea listelor pentru alegeri, aşa cum a cerut repetat Klaus Iohannis. Au existat însă şi excepţii, aşa cum a notat preşedintele, care s-a ferit însă să le şi nominalizeze.

“Clasa politică se schimbă încet, dar se schimbă. Aceste schimbări sunt inevitabile, iar cei care au înţeles mesajul românilor, mesajul României, după Colectiv vor avea probabil o poziţie mai bună în alegeri, iar cei care nu au înţeles acest mesaj încet, dar sigur, vor fi măturaţi de pe scena publică”, spunea, luna trecută, Klaus Iohannis.

O temă anticorupţie suplimentară a apărut în această toamnă, odată ce Iohannis a anunţat că nu va nominaliza un premier cu probleme de corupţie, decizie care loveşte în special în PSD şi ALDE, unde erau vehiculate numele lui Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Afirmaţia a redeschis dezbaterea cu privire la puterea constituţioanală a preşedintelui şi marja de discreţie în numirea unui premier, cu toate că nici PSD şi nici ALDE nu au anunţat încă numele sau profilul prim-ministrului pe care îl vor nominaliza.

În schimb, PNL şi USR şi-au anunţat deja susţinerea pentru Dacian Cioloş, variantă faţă de care şi Klaus Iohannis este ataşat.

Preşedintele Iohannis, de la “coabitarea” cu premierul Ponta, la colaborarea cu premierul Cioloş

Klaus Iohannis şi-a preluat mandatul de preşedinte cu Victor Ponta în funcţia de premier, acelaşi Ponta pe care l-a învins în alegerile prezidenţiale pe 16 noiembrie 2014. Primele luni ale mandatului prezidenţial au fost marcate de încercări de “colaborare instituţională”, cei doi oficiali evitând să se atace direct, deşi Iohannis vorbea deja de la finalul anului 2014 de dorinţa ca PNL să preia guvernarea. La acea dată, premierul propus al liberalilor era Cătălin Predoiu, variantă pe care miza şi Klaus Iohannis. Alegerile parlamentare erau însă la 2 ani distanţă, iar posibilitatea unei schimbări a Guvernului părea mică.

Din primăvara anului 2015, relaţia dintre Iohannis şi Ponta s-a înrăutăţit, însă, începând atacuri directe între cei doi. Ele s-au intensiificat în special după iunie 2015, când Victor Ponta a ajuns să fie urmărit penal. Preşedintele Iohannis i-a cerut atunci direct demisia, însă acest lucru nu s-a întâmplat decât în toamna acelui an, după tragedia din Colectiv.

Momentul “Colectiv” a dus şi la schimbarea guvernării, însă nu a fost PNL cel care a ajuns la putere, preşedintele optând pentru un Cabinet format din tehnocraţi, fiind numit Dacian Cioloş în funcţia de premier. Schimbarea în atitudine a preşedintelui faţă de prim-ministru a fost evidentă. Cei doi au început să aibă întâlniri săptămânale, anunţate public, iar probleme care datau încă de pe vremea preşedintelui Băsescu şi care au continuat în perioada Iohannis-Ponta, precum reprezentarea României la Bruxelles, au fost rezolvate.

Iohannis a devenit însă ţinta atacurilor pentru susţinerea lui Cioloş, după aproximativ şase luni de mandat al Guvernului tehnocrat, în preajma alegerilor locale. Atacurile PSD-ALDE au devenit din ce în ce mai dure în apropierea alegerilor parlamentare, în special după ce Dacian Cioloş şi-a arătat disponibilitatea de a continua mandatul de şef al Executivului, însă în fruntea unui Cabinet politic.

În luna octombrie, Iohannis şi-a arătat deschis susţinerea pentru continuarea Guvernului Cioloş, afirmând că el este “o variantă bună” de premier.

“Dacă un an de zile a fost bun şi eu l-am desemnat, cum să nu fie bun şi în continuare? Dar, repet, această desemnare va depinde de partide, dacă partide îşi asumă această propunere. Sunt întâlniri pe care preşedintele le face cu partidele după alegeri. Dacă acolo vin partidele şi spun: «noi avem probabil o majoritate, noi îl propunem pe Cioloş», atunci consider că este o propunere politică şi voi ţine cont foarte serios de această propunere”, spunea preşedintele.

Apropierea campaniei electorale şi disponibilitatea lui Cioloş de a continua la conducerea Guvernului au coincis şi cu o schimbare a atitudinii publice a lui Klaus Iohannis, iar preşedintele nu a negat o legătură directă între aceste evenimente.

Numirea unor noi şefi la SIE şi SRI

În cei doi ani de mandat, Klaus Iohannis a numit şefii serviciilor secrete, unul dintre ei, Mihai Răzvan Ungureanu, demisionând însă în toamna acestui an.

La puţin timp de la instalarea în funcţie, în luna februarie, preşedintele l-a numit la conducerea SRI pe Eduard Hellvig, iar în iulie 2016 i-a numit şi pe cei doi adjuncţi ai acestuia. În ceea ce ce priveşte conducerea SIE, Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit în iunie 2015, el demisionând în 26 septembrie 2016. La acel moment au fost invocate probleme de sănătate, dar au existat şi speculaţii legate de relaţii tensionate cu preşedintele Klaus Iohannis, dar şi cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Şeful statului a anunţat că va desemna după alegeri un nou şef la SIE.

Schimbări în comunicarea de la Palatul Cotroceni: Mesajele de pe Facebook, dublate de declaraţii publice frecvente

Primul an de mandat al preşedintelui Iohannis a fost caracterizat, din punct de vere al comunicării publice de ieşiri rare ale preşedintelui, cu o mică încărcătură de informaţii dar şi cu impact redus. Într-un interviu acordat televiziunii germane ARD, şeful statului oferea o explicaţie: “Tăcerea mea nu a fost de fapt o tăcere adevarată. Eu mă adresez rar publicului pentru obişnuinţele româneşti. O dată la două-trei săptămâni, ceea ce pentru uzanţele europene înseamnă des şi felul în care mă exprim e diferit de ceea ce erau obişnuiţi oamenii de la predecesorul meu (Traian Băsescu – n.r.). Poate că tocmai din comparaţia aceasta au unii impresia că vorbesc mai puţin. Dar eu ştiu când trebuie să-mi exprim ideile”.

În 2015, Iohannis prefera comunicarea pe Facebook, unde posta frecvent mesaje cu diferite ocazii, exprimându-şi poziţiile în mediul virtual.

Nu doar comunicarea în medul online a atras critici, ci şi lipsa de reacţie a preşedintelui. Unele voturi din Parlament împotriva solicitărilor procurorilor au părut a fi ignorate de şeful statului, la fel ca unele scandaluri care au atins Palatul Cotroceni, cel mai important fiind cel din jurul lui Dan Mihalache, care a fost surprins dormind la o reuniune internaţională. La fel, au lipsit reacţii în cazuri precum moartea poliţistului Bogdan Gigină din toamna anului trecut, iar în alte situaţii, precum demisia lui Victor Ponta sau stabilirea cotelor de imigranţi pentru România, reacţiile au venit târziu.

Într-un mesaj în faţa Parlamentului, în 2015, Iohannis a venit cu un răspuns la aceste critici: “Ştiu că de-a lungul acestui an unii s-au întrebat de ce nu reacţionez la orice subiect, de ce nu intervin în forţă la adresa unor oameni politici cu funcţii în stat, de ce nu răspund la atacuri cu aceeaşi monedă. Sper că onorând promisiunea de a face politică altfel am dat răspuns şi acestor întrebări”.

Schimbarea a început însă odată cu plecarea lui Dan Mihalache din funcţia de şef al Cancelariei (post care a fost şi desfiinţat). Mihalache a fost numit ambasador la Londra, fiind respinse informaţiile potrivit cărora între el şi preşedinte au apărut tensiuni. Cu toate acestea, la scurt timp după ce Mihalache a părăsit Palatul Cotroceni, au apărut şi primele schimbări în comunicarea publică a preşedintelui.

Şeful statului şi-a numit ulterior şi un purtător de cuvânt, în persoana jurnalistului Mădălina Dobrovolschi. Preşedintele a devenit mult mai deschis şi personal în comunicarea publică, vorbind cu jurnaliştii la mai multe evenimente şi răspunzând întrebărilor. Inclusiv declaraţiile de presă susţinute la Palatul Cotroceni – rare în primul an şi jumătate de mandat – au devenit prilejuri pentru Iohannis să răspundă la întrebări şi să-şi facă direct cunoscute opiniile.

Într-un interviu acordat secţiei de limbă germană a TVR în luna octombrie, Iohannis a admis că această schimbare are legătură şi cu iminenta campanie electorală.

“Este important să comunicăm şi anumite lucruri. Acum se fac pregătiri pentru campania electorală la noi. Eu zic că este important ca oamenii să audă ce îmi doresc eu pentru România. (…) Eu consider că este obligaţia şi îndatorirea mea să comunic oamenilor aceste lucruri în pregătirea alegerilor”, spunea el.

Iohannis a făcut şi o altă precizare: a decis să iasă mai mult public, iar ritmul va fi continuat, dând de înţeles că nu doreşte să revină la stilul de comunicare din perioada primului an şi jumătate de mandat, scrie news.ro

 

21 COMMENTS

  1. O mare dezamagire ! Complet nepregatit pentru functia suprema intr-un Stat ! Regele gafelor , al rautatilor , al egoismului megaloman !

    • @Lucreția. mă tem ca la următorul mandat să nu avem parte de un dobitoc care să te satisfacă dnă. lucreția!
      Probabil asta așteptați, un bețiv, javră pe tv-uri toată ziua și un curvar și prost crescut !
      O colecție mai mare de non valori și non calități ca la base sau pe care le arată ponta nici că ne dorim să mai avem parte !

  2. Cu toate că guvernul și parlamentarii au rămas la fel de corupți , avem totuși un președinte cu coloană vertebrală , un președinte integru care nu ne-a compromis ca nație ! Iohannis este președintele tuturor românilor și a luat apărarea Antenei 3 când pe nedrept ANAF-ul lui Băsescu-Ponta au reușit să vă încetinească

  3. Felicitari! Un presedinte corect, echilibrat si intransigent! A adus linistea in tara si progresul! Bravo Johannis! Bravo Ciolos! Chiar azi zicea Ciolos: zero coruptie, zero populism si zero minciuna! As adauga zero glumite penibile si jenante ca ale fostului mitoman plagiator!

  4. Da ce bataie si-a luat Ponta ! Asa campanie proasta n-am pomenit inca.Bani multi,desfasurari de forte,institutiile statului la dispozitie,un contracandidat moale fara experienta abia in a doua saptamana a aparut timid pe la TV dar a facut-o f.bine l-a lasat pe atotputernic sa-si reverse furia pe el astfel lumea l-a vazut in Ponta exact pe Basescu din 2009,nu mai spun de atacurile abjecte ale lui Firea astea au fost bomboana de pe coliva,toate acestea i-au adus victoria.Ti-ai batut joc de partenerul loial din USL si anume de Crin Antonescu ravnind la pozitia lui stabilita prin protocol uite ca Dumnezeu ti-a dat-o peste ochelari cand iti era lumea mai draga si sampania te astepta in frapiere ! Asta ti-a fost si sfarsitul pentru ca dupa aia ai mers din gafa in gafa de-acum incolo esti istorie,o istorie urata credeam ca doar Basescu se va procopsi cu una dar uite ca voi veti coabita pe viata si la acest capitol,ultimul si cel care va ramane in memoria colectiva.

  5. Doi ani de cand softul de la AEP, si a facut treaba !…mi se confirma cu varf si indesat ca atata timp cat nu va fi vot obligatoriu…presedintii vor fi alesi de altii ( fiind obligatoriu..nu pot frauda masiv voturile de catre servicii( romanesti,doar cu numele) !

  6. N-am sa fac referiri la persoana d-lui Presedinte al Republicii, pentru a nu da nastere la tot felul de interpretari. Pot spune doar ca domnia sa a ajuns presedinte pe un val de mare simpatie si asteptari. Acum la 2 ani de mandat toate acestea s-au estompat.

    • Valul de simpatie și așteptări pare că sa estompat pentru că LATRĂ UNII ȘI ALȚII MAI TARE.
      – SE LATRĂ MAI TARE PE ALĂTURI DE FRICĂ, PENTRU CĂ JAVRELE CARE LATRĂ MAI TARE SUNT DINTRE CEI CU MÂINILE BĂGATE-N COCĂ (cum se zice popular) PÂNĂ-N GÂT.

    • Pentru idioți și cretini trebuia să aibă comportamentul lui bețivu și chioru. Să taie salarii și pensii, să meargă-n lume unde nu-l băga nimeni în seamă și sta între notabilitățile Europei cu mâinile-n buzunare până la coate ca un cioban și câte alte mojicii, să sta ca javra toată ziua pe televiziuni cu sfaturi mai rău ca Ceaușescu……. să-și facă anagramata europarlamentară și proștii să-l laude…….
      Așa era bun pentru nemernici și javre?

  7. Ce frumos sună sloganul ”România înainte!” Da! Înainte de 1989 mulţi trăiam pe bază de raţie alimentară, seara doar 2 ore curent electric pentru laudaţio PCR şi cei mai cei din lumea asta, căldura când era dispoziţie dar aveam, o casă şi o butelie, o familie închegată, un loc de muncă sigur, un salariu decent cu care te puteai descurca să cumperi ceea ce credeai că poţi, un spital şi o policlinică unde erai consultat şi recomandată o reţetă gratuită cu medicamente care te puneau pe picioare, zâmbetul frumos la orice om! Acum ce avem? Nu salarii şi pensii decente, sărăcia la cote alarmante, bolnavi cât cuprinde, spitale distruse de mentalitatea cretină a scăunarilor lacomi, familia distrusă, casă nesigură(un moft), locuri de muncă sub orice critică compenate cu salarii mizere ca la capra podului încât nu-ţi ajunge pentru datorii la utilităţi/stat-restul nu mai contează pentru scăunari, căldura:fiecare cum se descurcă, curentul electric: creşte preţul de parcă ar avea drojdie încât vom ajunge să nu mai avem lumina unui bec în casă, cât despre informaţii radio şi tv nici nu se va mai pune problema! De plătit suntem obligaţi să plătim ceea ce nu consumăm!
    ÎN CE ERĂ SAU EPOCĂ A INTRAT SLOGANUL ”ROMÂNIA ÎNAINTE” de 1989? 🙂 🙂 CICĂ SUNTEM ÎN DEMOCRAŢIE!
    – CARE DEMOCRAŢIE?
    – DEMOCRAŢIA MINCIUNII ŞI MANIPULĂRII?
    – DEMOCRAŢIA SĂRĂCIEI?
    – DEMOCRAŢIA BOLII SIGURE?
    – DEMOCRAŢIA ANALFABETISMULUI?
    – DEMOCRAŢIA ESCROCILOR ŞI HOŢILOR?
    – DEMOCRAŢIA MORŢII SIGURE?
    🙂 🙂 HAI URGENT CU ÎNTUNERICUL ÎN CASELE ŞI SUFLETUL ROMÂNILOR!

  8. Am sa incerc si eu niste impresii/pareri ref. la Presedintele Iohannis,dupa cei 2 ani de la castigarea inaltei functii de Presedinte al Romaniei.
    Fiecare dintre noi are o perceptie fata de altul (un alt om) , buna, rea, o are. Asadar si perceptia mea poate fi buna sau gresita, daca e gresita -mea culpa.
    Inainte de a fi Presedinte, sau a avea orice alta functie, acel cineva este om. Cu anumite trasaturi de caracter, comportamente, reactii, iar acestea exista si raman chiar daca ocupi fotoliul de Presedinte ….. si mai e acel ceva numit limbajul trupului.
    Pornind de la acestea, perceptia mea de la inceput ref. la Iohannis este : un om “greu de citit”, cumva o enigma. Nu neaparat datorita comunicarii sale rare, ci a faptului ca apare ca invelit intr-o carapace, sau cu o masca pe care nu o poti patrunde si nici el nu lasa pe nimeni sa vada dincolo de asta nimic. Nu spun ca e clar un defect, este o constatare doar. Dar asta pentru mine inseamna ca omul -Presedinte pierde, deoarece contactul pe care el il cultiva (doreste) sau e normal sa il aiba cu societatea in general, se dilueaza si/sau capata o forma rigida -abstracta.
    Tinand cont si de aceasta perceptie pe care eu o am, K. Iohannis se situeaza intr-un cadru de izolare si distanta fata de societate, pozitionandu-se undeva in tipologia de om -Presedinte neinteles.
    Revenind la concret:
    1. In primul an de mandat nu a fost totusi cam mult? concedii dupa vacante.Impresia generala lasata : foarte proasta.
    2. trei sau 4 case (6) dobandite din castigurile din meditatii, totusi… ce MEGA tarife se percepeau atunci in Sibiu in asa fel incat sa reusesti atat de multe achizitii- case? Trebuiau poate zeci de elevi de pe zi….
    Oricum raspunsurile au fost diferite pe tema case.
    Din darul de nuntă, a investit din meditații,sau „Am avut oportunitatea, in anii în care sasii au plecat, sa investesc in imobile care erau mai ieftine. prima casa a fost luata în ’94“.
    Conform declaratiei de avere. Nu există nici o casă cumpărată în 1994. Nici una. Există una cumparata în 1992, iar urmatoarea e achiziționata în 1997. După aia urmează 1999 și tot asa, pana în 2007. 1994? Nu. Impresie generala lasata -neincredere.
    Iesirile publice destul de dese si presiunea exercitata : ” trebuie sa plece Guvernul Ponta, eu vreau Guv. Meu”, aveau ecoul unui discurs tip dictatorial. Nu l-am auzit pe Presedinte sa vina cu argumente ce tin de performanta/neperformanta Guvernului: indicatorii economico-sociali…. si tot ce tine de masuri si rezultate probate ca fiind neperformante.
    In opinia mea o astfel de atitudine, asa cum s-a vazut nu este demna de un Presedinte. Batalia politica trebuie sa aiba in centrul ei interesul cetateanului, nu al obtinerii puterii, de dragul puterii.
    Pana acum Romania nu a avut Presedinti cu adevarat stimati si apreciati de popor, Presedinti, cu care romanii sa se mandreasca. De ce se intorc romanii mereu in trecut? Mihai Viteazul, Tepes…. de ce cauta eroi?. Deoarece Presedintii actuali au dezamagit rau!, de aceea. Romanii si-au dorit mereu sa fie mandri cu Presedintele lor, aici si oriunde in lume. Nu s-a intamplat.
    In timp ce americanii au avut Presedinti de care se simteau mandri, dar si altii din alte tari la fel, romanii nu avut. Este un semnal prost. Iohannis sa se gandeasca bine.

Leave a Reply