Comportamentul agresiv si incalcarea normelor elementare ale dreptului international al Rusiei asupra Ucrainei determina Alianta Nord Atlantica sa ia masuri urgente si bine conturate militar pentru apararea propriului teritoriu aliat. Romania este un punct central in efortul NATO de a securiza tarile aflate la granita de est a Aliantei si care se pot confrunta cu provocari imediate si serioase din partea Moscovei.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, că Spearhead Force, noua forţă de reacţie rapidă a Alianţei, va fi formată din circa 5.000 de militari, cu o capacitate de reacţie de cel mult două zile, decizia fiind luată ca urmare a agresiunilor sporite ale Rusiei asupra Ucrainei.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, înaintea reuniunii miniştrilor apărării din statele membre, care va avea loc joi după-amiază la Cartierul General al NATO din Bruxelles, că una dintre deciziile care vor fi luate se referă la creşterea de la 13.000 la 30.000 a numărului militarilor din forţa de răspuns a Alianţei (NATO Response Force).
“Spearhead Force”, va fi un “vârf de lance” format din trupe de răspuns imediat, din care vor face parte aproximativ 5.000 de militari, cu o capacitate de reacţie foarte rapidă, de cel mult două zile.
Spearhead Force urmează să devină operaţională din 2016.
Secretarul general al NATO a specificat că aceste măsuri sunt urmare a “agresiunilor sporite exercitate de Rusia asupra Ucrainei”.
“Nu vrea să anticipez concluziile Consiliului de astăzi, dar mă aştept ca miniştrii să fie de acord cu câteva elemente importante din acest pachet care să crească puterea noastră colectivă de apărare. Este o perioadă foarte critică pentru securitate în Europa şi peste tot în lume. În Ucraina, violenţele se accentuează şi criza se adânceşte. Rusia continuă să ignore regulile internaţionale şi să îi sprijine pe separatişti cu arme avansate, pregătire şi trupe. În Africa de Nord şi în Orientul Mijlociu extremismul violent se răspândeşte, iar acest tumult alimentează terorismul din propriile noastre ţări”, a afirmat Jens Stoltenberg.
Stoltenberg a precizat după întrunirea Comisiei NATO – Georgia, că nu există încă un risc imediat pentru România şi Bulgaria din partea Rusiei, care “încalcă în mod repetat integritatea teritorială a Ucrainei”.
“Nu există o ameninţare imediată, dar motivul pentru care realizăm aceste exerciţii este tocmai protejarea aliaţilor noştri din est. Acţiunile noastre sunt răspunsuri atât pentru problemele cauzate de Rusia în est, anexând cu forţa o parte din altă ţară, cum este Crimeea, destabilizând estul Ucrainei, plus ceea ce am văzut deja în Georgia şi Moldova, dar este şi un răspuns la ceea ce am văzut în Africa de Nord sau în Orientul Mijlociu. Principalul ţel pe viitor este să fim siguri că NATO va fi capabilă să ne apere pe toţi de aceste ameninţări”, a afirmat Jens Stoltenberg.
El a mai spus că vor fi înfiinţate şase puncte de comandă şi control în ţările din flancul estic al Alianţei, iar unul dintre aceste puncte ar putea fi în România. În cadrul acestora, vor fi unităţi care vor face legătura între trupele de apărare naţională şi forţele mulţinaţionale ale NATO.
“Vor realiza planificări, vor organiza exerciţii şi vor fi importante pentru a putea conecta forţele naţionale cu întăririle oferite de trupele NATO. Încercăm să dezvoltăm punctul de comandă multinaţional din zona nord-est din Szczecin (n.r. – bază NATO din Polonia) şi încercăm, totodată, să dezvoltăm ceva similar sau paralel în partea de est a Alianţei”, a adăugat secretarul general al NATO.
http://www.nato.int/cps/en/natohq/news_116584.htm?selectedLocale=en
