Invazia rusă este o criză existențială și o provocare directă la adresa ordinii internaționale de securitate. În joc nu este doar Ucraina, ci și viitorul securității europene. Iar rezultatul războiului va avea consecințe profunde pe termen mediu și lung pentru teatrele regionale din Europa, asupra rolului UE Europene și NATO, precum și angajamentului pe viitor al SUA în securitatea europeană, se arată într-un raport CEPA citat de tvr.ro
„Cu siguranță, războiul Rusiei în Ucraina a produs un șoc strategic pentru Alianță, dar a servit și ca moment de clarificare și de recunoaștere a faptului că alianța transatlantică se va afla într-un ciclu din ce în ce mai adânc de confruntare cu Rusia în viitorul previzibil, indiferent de rezultate imediate din Ucraina. Atâta timp cât președintele Vladimir Putin domnește la Kremlin, Rusia va reprezenta principala amenințare de securitate la adresa intereselor occidentale și a ordinii globale”, notează autorii CEPA.
Un alt factor este ascensiunea Chinei ca potențial actor în securitatea europeană.
„Apelul lui Putin către conducerea chineză pentru ajutor militar și evoluția ambiguă a declarațiilor chineze despre război evidențiază rolul crucial jucat de factorii de decizie la Beijing. Războiul ar putea consolida o alianță militară sino-rusă sau ar putea determina intervenția chineză pentru a face presiuni asupra Rusiei să accepte încheierea negociată a războiului. Oricare rezultat – sau alt rezultat al intervenției chineze – ar schimba jocul în securitatea europeană.”
Totuși, orice criză aduce și oportunități. Așa cum distrugerile din Al Doilea Război Mondial au deschis calea către o nouă un nou concept al Europei, șocul invadării Ucrainei oferă posibilitatea „de a revitaliza ordinea europeană și de a schimba tiparul de confruntare cu Rusia de la sfârșitul Războiului Rece.”
Scenariile
Potrivit CEPA, viitorul Europei depinde un următoarele detalii: dacă președintele rus Vladimir Putin va fi capabil să-și atingă toate, unele sau niciunul dintre obiectivele sale în Ucraina. „De asemenea, viabilitatea unei identități europene comune, a normelor și valorilor democratice și a unei ordini de securitate continentală va fi dovedită – sau infirmată – de eficiența răspunsului Occidentului la cea mai gravă încălcare a ordinii internaționale de când Coreea de Nord a invadat Sudul cu mai multă de șapte decenii în urmă”, subliniază autorii raportului.
Șapte scenarii potențiale și implicații pentru securitatea europeană, pe termen mediu, includ (de la cel mai rău scenariu la cel mai optimis):
1. UN RĂZBOI EUROPEAN MAI LARG. Disponibilitatea lui Putin de a escalada conflictul din Ucraina crește semnificativ potențialul unui război între Rusia și NATO. Aceasta cuprinde o gamă largă de posibilități: de la încălcări la nivel relativ scăzut în și în jurul membrilor NATO din prima linie (state baltice, Polonia, România, Bulgaria, Turcia, Norvegia) până la un război european major sau chiar transcontinental, care implică nu numai armament convențional, dar și arme chimice, biologice și nucleare. În cele mai drastice scenarii, conflictul dintre Rusia și Occident ar fi existențial. CEPA: „Nu ar avea niciun rost să speculăm despre viitorul Europei până când acest lucru nu va fi rezolvat într-o formă sau alta – fie cu o înfrângere decisivă a Rusiei lui Putin, cu prăbușirea Occidentului condus de SUA (și a reglementării post-Război Rece), un fel de reglementare negociată după Yalta 1945 (sau armistițiul coreean din 1953) sau Armaghedonul nuclear.”
2. RUSIA CÂȘTIGĂ. În acest scenariu, rezistența armată ucraineană este învinsă decisiv, iar la Kiev este instituit un guvern-marionetă rusesc. Ucraina își păstrează independența nominală, dar se supune decretului politic și economic al Moscovei, în timp ce se alătură structurilor conduse de Rusia, cum ar fi Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO). Europa va fi din nou împărțită în două tabere armate, ca în apogeul Războiului Rece. Achiziționarea de facto a Ucrainei de către Rusia ar fi un avertisment dat altor republici ex-sovietice. Ar exista repercusiuni directe de securitate pentru statele membre NATO din prima linie, cum ar fi Polonia, România și Bulgaria, iar cele trei state baltice ar fi deosebit de vulnerabile.
3. O LUNGĂ PULVERIZARE. CEPA: „În acest scenariu, războiul în forma sa actuală ar dura ani de zile, fiecare parte având victorii și înfrângeri pe parcurs, dar nicio victorie decisivă pentru niciuna dintre părți. Rezultatul ar fi o stare aproape perpetuă de conflict pe continent, cu amenințarea constantă a unei escalade ulterioare. Pierderile de ambele părți ar continua să crească. Occidentul va continua să ofere sprijin Kievului, dar statutul Ucrainei și legăturile sale cu instituțiile occidentale ar rămâne nerezolvate. Între timp, presiunea internă asupra Kremlinului ar crește, similar cu ceea ce a experimentat Uniunea Sovietică în timpul lungului său război cu Afganistan, riscând destabilizarea în interiorul Rusiei.”
4. IMPAS/CONFLICT LA NIVEL SCĂZUT. Acest scenariu ar fi în esență o continuare a status quo-ului ante-invazie din 2022. Putin revendică „victoria”; el retrage trupele din cea mai mare parte a Ucrainei, dar întărește poziția Rusiei în Crimeea și regiunile Donețk (DNR) și Lugansk (LNR). Există lupte sporadice în continuare, similare celor din perioada 2015-2021. Principalul pericol în acest scenariu este „clătirea și repetarea” – o întoarcere la mulțumirea și indiferența care au caracterizat atitudinile europene față de Ucraina în ultimii ani. Eșecurile de bază ale guvernării în Ucraina ar rămâne nerezolvate. Ar exista o pauză, nu un sfârșit, pentru încercările rusești de a domina (sau de a perturba) o mare parte din Europa de Est. Și o mulțime de posibilități pentru un conflict reînnoit.
5. O UCRAINĂ DIVIZATĂ. Rusia anexează restul regiunilor Donețk și Lugansk, construind un pod terestru către Crimeea. S-ar putea chiar să excludă Ucraina de la Marea Neagră prin luarea Odesei, deși, la momentul scrierii acestui scenariu, pare puțin probabil. CEPA: „Ucraina își va păstra independența suverană și se va apropia de Occident. Consecințele pentru Europa ar fi similare cu scenariul doi, în care continentul ar fi divizat, doar că linia ar fi mai spre est. În acest scenariu, statele baltice ar rămâne în structurile de securitate și economice occidentale, la fel ca Bulgaria și România (și Turcia în cadrul NATO). Acest rezultat, totuși, nu este durabil. Moscova nu și-ar relaxa eforturile de a subjuga – direct sau indirect – acele părți ale Ucrainei aflate în afara sferei sale de influență, încercând în același timp să-și extindă pârghiile în statele baltice, Moldova, Georgia și în Balcani.”
6. (APROAPE) TOATĂ LUMEA IESE ÎN CÂȘTIG. În acest scenariu, Rusia se retrage din cea mai mare parte a Ucrainei, inclusiv DNR și LNR, dar păstrează Crimeea. Apare un nou tratat internațional care consacră suveranitatea ucraineană și oficializează acordul cu privire la chestiuni majore teritoriale, de securitate și politice. În Rusia, Putin părăsește fotoliul de președinte, lăsând loc unei conduceri (oarecum) mai liberale și unui proces de democratizare reînnoit, chiar dacă imperfect. Președintele Alexander Lukașenko este înlăturat în Belarus, iar începuturile unei democrații în curs de dezvoltare și fragile apar acolo. În ciuda acestor tendințe favorabile, o „unică Europă” rămâne puțin probabilă. Deși prestigiul UE și NATO ar fi sporit, Europa ar fi un continent „cu mai multe viteze” – divers din punct de vedere politic, economic, social și cultural. În mod esențial, totuși, aceste diferențe ar fi în general gestionabile, iar pericolul de conflict în Europa s-ar diminua.
7. UCRAINA CÂȘTIGĂ. Rusia este forțată să-și retragă forțele din Ucraina, cu excepția DNR și LNR, care își păstrează – deocamdată – „independența” lor surogat. CEPA: „Ucraina gravitează spre Europa și, în timp, obține statutul de membru UE sau de candidat. Aderarea la NATO rămâne o posibilitate teoretică, dar îndepărtată. Influența UE și NATO se extinde nu numai în Ucraina, ci și în alte republici ex-sovietice – Caucaz, Moldova și chiar Belarus. Moscova își pierde influența în Balcani în urma înfrângerii lui Putin. Iar în Asia Centrală, China își transformă puterea economică în creștere geopolitică pe cheltuiala Rusiei”, scrie tvr.ro
