Cine a mai desfiintat judetele romanesti, ca forma traditionala de organizare administrativ-teritoriala? Gheorghiu Dej la ordinul bunului sau prieten, Iosif Visarionovici Stalin. Cititi mai jos o lege adoptata de Marea Adunare Nationala la debutul obsedantului deceniu. Anii ’50 au reprezentat cea mai neagra perioada din istoria Romaniei moderne. Totul a fost distrus : elita umana, credinta in Dumnezeu, traditie istorica, valoare profesionala, sentiment national. Astazi, o gasca politica ce se inspira zi de zi din esenta politicii staliniste vrea sa repetam istoria. Sa desfiintam din nou judetele. Cine nu-si cunoaste istoria este condamnat sa o repete. Acest document e doar unul din argumentele serioase pentru a demonta initiativa cu damf sovietic a puterii de azi. La Punctul de intalnire, restul dovezilor.
LEGE nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române
MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
În temeiul art. 38 din Constituţia Republicii Populare Române,
Văzând Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 935 din 31 august 1950,
Adoptă următoarea
LEGE pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române
Art. 1
Pentru asigurarea dezvoltării industriei şi agriculturii, în scopul construirii socialismului şi a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a înlesni cât mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât mai temeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare şi la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare,
Teritoriul României se împarte în:
– Regiuni
– Oraşe
– Raioane
– Comune
Art. 2
Capitala Republicii Populare Române, Bucureşti, este subordonată direct organelor centrale ale Statului şi se împarte în raioane de oraş.
Art. 3
Regiunea este unitatea administrativ-economică delimitată teritorial, pe care se sprijină direct organele centrale de Stat în înfăptuirea politicii Partidului şi a Guvernului. Regiunea este subordonată direct organelor centrale ale Statului.
Regiunea este alcătuită din raioane şi oraşe de subordonare regională.
Oraşul de reşedinţă al Sfatului Popular de regiune este centrul regional.
Oraşele sunt de trei categorii:
– Oraşe de subordonare republicană;
– Oraşe de subordonare regională, şi
– Oraşe de subordonare raională.
Oraş de subordonare republicană este acea localitate, care, din punct de vedere economic şi politic, prezintă o importanţă deosebită pentru Republica Populară Română.
El este subordonat direct organelor centrale ale Statului.
Oraşele de subordonare republicană pot fi împărţite în raioane de oraş.
Oraş de subordonare regională este acea localitate, care, din punct de vedere economic şi politic, prezintă o importanţă deosebită pentru întreaga regiune.
El este subordonat direct regiunii.
Oraş de subordonare raională este acea localitate, care, din punct de vedere economic şi politic, prezintă importanţă pentru întregul raion. El este subordonat direct raionului.
Raionul de oraş este o subîmpărţire a Capitalei Republicii Populare Române sau a oraşelor de subordonare republicană.
El are menirea de a înlesni administrarea oraşului şi desfăşurarea vieţii economice şi politice a poporului muncitor de pe teritoriul său.
Raionul este o unitate teritorială, operativă din punct de vedere economic, politic şi administrativ, alcătuit din oraşe de subordonare raională şi comune.
Localitatea de reşedinţă a Sfatului Popular al raionului este centru raional.
Raionul este subordonat direct regiunii.
Comuna este o unitate administrativă economică, delimitată teritorial, alcătuită din unul sau mai multe sate apropiate.
Satul în care îşi are reşedinţa Sfatul Popular al comunei este centru comunal.
Comuna este subordonată direct raionului.
Regiunile din Republica Populară Română şi capitalele lor sunt:
4.Baia-Mare cu capitala Baia-Mare.
7.Botoşani cu capitala Botoşani.
8.Bucureşti cu capitala Bucureşti.
11.Constanţa cu capitala Constanţa.
14.Gorj cu capitala Targu-Jiu.
15.Hunedoara cu capitala Deva.
16.Ialomiţa cu capitala Călăraşi.
18.Mureş cu capitala Targu-Mureş.
19.Prahova cu capitala Ploieşti.
21.Rodna cu capitala Bistriţa.
22.Severin cu capitala Caransebeş.
25.Suceava cu capitala Câmpulung-Moldovenesc.
26.Teleorman cu capitala Roşiorii-de-Vede.
27.Timişoara cu capitala Timişoara.
28.Vâlcea cu capitala Râmnicul-Vâlcea.
Numărul, denumirea şi delimitarea unităţilor administrative ale Republicii Populare Române, precum şi centrele raionale şi comunale, sunt cele arătate în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege.
Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Buletinul Oficial. Această lege s’a votat de Marea Adunare Naţională în şedinţa dela 6 Septemvrie 1950, în unanimitate cu trei sute treizeci şi trei voturi.
PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
În temeiul art. 56 din Constituţia Republicii Populare Române, semnăm această lege şi dispunem publicarea ei în Buletinul Oficial.
Dată în Bucureşti la 7 Septemvrie 1950.
Presedintele Prezidiului Marii Adunari Nationale
Prof.Dr. C.I. Parhon
