‘AMINTINDU-NE DE DR. MARTIN LUTHER KING JR.’
20 ianuarie 2016
Bună ziua tuturor. Domnule rector Valentin Popa, doamnă profesor Luminița Turcu, stimați profesori și studenți ai Universității Ștefan cel Mare din Suceava, vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a mă primi. Sunt foarte mulțumit să mă aflu aici pentru a discuta despre viața și activitatea lui Martin Luther King Jr. și despre impactul său asupra Statelor Unite și a lumii în general.
Permiteți-mi să continui în engleză.
Lunea aceasta, Statele Unite au sărbătorit ziua de naștere a lui Martin Luther King Jr. Este o sărbătoare legală în toate statele SUA. Guvernul federal, alte instituții și Ambasada SUA la București au fost închise în onoarea acestui extraordinar cetățean american.
De ce a fost el un om atât de extraordinar? El a înțeles că America nu respecta idealurile sale fondatoare și principiile Declarației noastre de Independență din 1776, că toți suntem creați egali și ne-a îndemnat să le respectăm. De asemenea, el a înțeles și a crezut ferm că diversitatea a fost și rămâne unul dintre cele mai mari atuuri ale țării mele.
A fost filantrop, lider spiritual, activist civic și câștigător al Premiului Nobel și continuă să ne inspire și să ne motiveze în prezent, pe toți, americani și români deopotrivă.
Dr. King s-a născut într-o familie religioasă în 1929, la Atlanta, în Georgia. A crescut în biserica în care tatăl său slujea ca preot. El însuși a slujit ca pastor în aceeași biserică după obținerea doctoratului la Boston University. S-a căsătorit cu Coretta Scott din Alabama în 1953 și a avut patru copii.
Convingerile religioase ale dr. King l-au determinat să fie activ civic și preocupat de soarta afro-americanilor. În acea perioadă, afro-americanii nu beneficiau de tratament egal în Statele Unite, unde practica segregării educaționale era consfințită de lege. Astfel, existau școli separate pentru persoanele de culoare și populația albă, drept urmare condițiile de care beneficiau persoanele de culoare fiind de departe inegale cu cele oferite populației albe.
Acest lucru era evident în special în sistemul educațional. Americanii albi și afro-americanii nu mergeau la aceleași școli în Sudul divizat rasial și, indiferent cât de irațional sună acest lucru, această situație era protejată de legile care permiteau segregarea. În cazul decisiv Brown. Vs. Consiliul Educației, Curtea Supremă a Statelor Unite a hotărât că această practică de segregare în educație este de fapt neconstituțională și, prin urmare, ilegală. În ciuda acestei schimbări enorme în dreptul american, aplicarea legii și schimbarea mentalității oamenilor au fost o provocare imensă.
În 1955, în ciuda faptului că segregarea în educație fusese declarată ilegală, aplicarea ei în practică era în continuare larg răspândită și multe legi care impuneau existența de spații separate în alte sectoare ale vieții publice și private erau în continuare în vigoare. O tânără pe nume Rosa Parks a refuzat să acorde locul ei într-un autobuz în Montgomery, statul Alabama, unei persoane albe, așa cum cerea legea. A fost arestată, generând revolta comunității afro-americane. Răspunsul acesteia a fost un boicot organizat al sistemului de transport din Montgomery, timp de 385 de zile, ceea ce a destabilizat profund situația economică a orașului. În cele din urmă, segregarea autobuzelor din Montgomery a fost eliminată, iar mișcarea modernă pentru drepturi civile în America a început.
În această perioadă, un predicator necunoscut din Atlanta a devenit purtător de cuvânt al mișcării, iar după Boicotul Autobuzelor din Montgomery avea să fie cunoscut la nivel național: dr. Martin Luther King jr.
Așa cum am menționat anterior, dr. King era un preot creștin care îmbrățișase învățăturile lui Mahatma Gandhi. Dr. King promova implicarea civică, protestele și chiar gesturile de nesupunere civică. Însă făcea toate acestea încurajând folosirea metodelor non-violente. Gândurile și scrierile sale despre justiție, în special pătrunzătoarea ‘scrisoare dintr-o închisoare din Birmingham’, în care constată că: ‘Orice nedreptate este o amenințare la adresa dreptății de pretutindeni’, rămân la fel de adevărate astăzi ca în ziua în care le-a scris.
Reverendul King a spus, de asemenea: ‘Cu întuneric nu se poate înlătura întunericul; doar cu lumină se poate face acest lucru. Ura nu poate înlătura ura; doar iubirea o poate face.’
Imaginați-vă că, la aproape 100 de ani de la abolirea sclaviei, afro-americanii beneficiau încă de un tratament în mod flagrant inechitabil, situație descrisă de fostul secretar de stat al SUA, Condoleeza Rice drept ‘defectul din naștere al Americii’. Dar lumina începea să strălucească. În sfârșit existau semne ale schimbării, însă continua să existe rezistență la acea schimbare. Existau mari tensiuni și destulă furie de ambele tabere.Atunci a apărut un om care, bazându-se pe convingerile sale religioase și pe principiile sale morale, a pledat pentru schimbare prin nesupunere civică non-violentă, asemenea lui Mahatma Gandhi.
În calitate de lider al Southern Christian Leadership Conference, dr. King a condus mii de oamenii în cadrul protestelor și al altor evenimente organizate pe întreg teritoriul SUA, în principal în Sud. A fost considerat unul dintre cei mai mari oratori ai secolului al XX-lea și nu s-a abătut niciodată de la misiunea sa de promovare a egalității prin non-violență.
Pe 28 august 1963, la Washington DC, el a susținut cel mai cunoscut discurs al său, pe treptele monumentului comemorativ dedicat președintelui Lincoln, autorul Proclamației de Emancipare cu 100 de ani înainte de eliberarea celor aflați în sclavie.
În fața unei mulțimi de aproximativ 250.000 de protestatari, cel mai mare grup adunat vreodată până atunci la Washington, el a vorbit despre ceea ce visa el pentru America: ‘Am un vis: cei patru copilași ai mei să trăiască într-o zi într-o națiune în care să nu fie judecați după culoarea pielii, ci după caracterul lor’.
Este interesant de menționat că pe 28 august 2009, la exact 45 de ani de la acea zi, Barack Obama, pe atunci senator, a acceptat să fie candidatul Partidului Democrat la președinție. Ulterior, a câștigat acele alegeri și a devenit primul președinte afro-american al SUA.
Discursul ‘Am un vis’ și marșul către Washington au plasat lupta pentru drepturi civile în capul agendei de politică internă. La câteva luni după aceea, președintele Lyndon B. Johnson a semnat Legea Drepturilor Civile (Civil Rights Act) din 1964, care a abolit în sfârșit și complet discriminarea pe criterii de rasă, culoare, credință, gen și origine națională.
Aceasta a fost o victorie foarte importantă a Mișcării pentru Drepturi Civile și indiscutabil a adus o îmbunătățire a țării noastre. Legile care prevedeau cândva segregarea erau acum eliminate și înlocuite cu unele care apărau egalitatea.
În 1964, lui dr. King i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de utilizare a non-violenței în lupta Americii pentru drepturi civile, diversitate și egalitate. King și-a continuat eforturile până în clipa în care glonțul tras de un asasin l-a răpit de lângă noi, în 1968. A fost ucis pentru lucrurile în care a crezut, însă moștenirea sa continuă să existe și reprezintă o sursă de inspirație pentru credința și speranțele următoarelor generații din țara mea și din întreaga lume.
Dr. King s-a străduit din răsputeri să creeze ceea ce el a numit ‘comunitatea iubită’. Aceasta era viziunea sa, o societate în care incluziunea și toleranța dețin supremația.
Toate trăsăturile sociale negative, precum sărăcia și foametea sunt inexistente pentru că, așa cum spune King Center din Atlanta, ‘standardele internaționale ale decenței umane nu vor permite existența lor’.
Astăzi, la aproape 50 de ani de la moartea lui Martin Luther King Jr., activitatea și moștenirea acestui om extraordinar continuă să ne inspire. Apelul său la acțiune, la ajutarea semenilor și la aplicarea principiilor fondatoare ale Americii, prin metode non-violente, ne cucerește și acum. Americani și cetățeni din întreaga lume îl privesc drept model atunci când, confruntându-se cu problemele lumii actuale, caută încurajare spirituală.
Aici, în România, anul trecut, la începutul lunii noiembrie, cu doar câteva luni în urmă, am fost martorul unor lucruri de care cred că dr. King ar fi fost foarte mândru. Zeci de mii de oameni s-au adunat în toată țara în mod pașnic pentru a cere schimbarea, așa cum ne învață moștenirea dr. Martin Luther King Jr. să facem.
Am fost impresionat îndeosebi de pasiunea tinerilor care își doresc un viitor mai bun, unul în care statul de drept triumfă și lupta împotriva corupției este regulă. Sper că acei protestatari și alți oameni vor mărșălui din nou către secțiile de votare atunci când va sosi momentul să-și exercite puterea supremă, votul, pentru a alege persoane care vor fi lideri responsabili ai acestei națiuni și conducători ai cetățenilor săi.
Permiteți-mi să închei cu unul dintre citatele mele favorite din dr. King: ‘Credința înseamnă să faci primul pas chiar dacă nu vezi întreaga scară’. Cred că România a făcut recent un pas imens către un viitor extraordinar și, deși nu putem vedea ce se află înainte, am deplină încredere în cetățenii acestei mărețe țări în acest an electoral și în dorința lor de a avea un guvern care să-i slujească bine.
Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. Acum este momentul pentru întrebările și comentariile voastre.
