CSM da flit judecatorilor privind procedura sefiei DNA

Şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, va susţine joi, la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, interviul pentru un nou mandat la conducerea DNA. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a transmis către CSM, pe 29 februarie, propunerea de reînvestire a Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al DNA. Conform calendarului, pe 24 martie este programată intervievarea candidatului, iar pe 25 martie transmiterea avizului către Ministerul Justiţiei.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a cerut amanarea audierii procurorului sef DNA pina cand ministrul justitiei va lamuri in ce masura s-au respectat procedura legala de pre-selectie si criteriile profesionale pentru un concurs transparent.

Investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă se numără printre priorităţile cuprinse în proiectul de management al şefului DNA pentru un nou mandat, pus în dezbatere publică pe site-ul de CSM, preluat de Agerpres.

“Continuarea investigaţiilor importante pentru societate, a cauzelor de corupţie la nivel înalt, investigarea unor dosare complexe şi un grad înalt de diversificare a cazuisticii penale trebuie să fie priorităţi în activitatea viitoare a DNA, iar procurorul-şef are un rol esenţial în acest proces, prin stabilirea şi aplicarea unor standarde de eficienţă în activitate”, se arată în proiect.

Un alt obiectiv important pentru Kovesi va fi creşterea calităţii în activitatea de urmărire penală şi o susţinere activă şi profesionistă a cauzelor în faţa instanţelor.

‘Recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă rămân în continuare o prioritate în activitate, iar experienţa Compartimentului de investigaţii financiare va fi diseminată şi la structurile teritoriale, pentru a creşte gradul de recuperare a produselor infracţiunii sau a prejudiciilor’, susţine Kovesi.

Ea îşi propune, în cazul obţinerii unui nou mandat, să respingă în continuare orice acţiune care vizează intimidarea sau discreditarea procurorilor.

‘Atacurile din ultima perioadă la adresa justiţiei şi presiunile la care este supus periodic sistemul judiciar din exterior reprezintă, de fapt, o măsură a succesului acestuia. Voi continua să resping orice intenţii sau acţiuni care aduc atingere statutului constituţional al procurorilor direcţiei sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale’, afirmă Kovesi.

Şefa DNA precizează că un alt obiectiv este implicarea activă în dezbaterea publică a legilor cu incidenţă directă asupra activităţii procurorilor.

‘Voi continua propunerile de completare a legislaţiei, mai ales că unele prevederi neconstituţionale au creat în unele situaţii un vid legislativ, de natură să genereze incertitudine juridică şi practică neunitară’, subliniază Kovesi.

Potrivit lui Kovesi, principala vulnerabilitate şi, în acelaşi timp, marea provocare pentru DNA este creşterea continuă a volumului de activitate, printre soluţiile identificate numărându-se suplimentarea numărului de posturi de procurori şi o prioritizare a dosarelor.

‘Volumul de activitate din 2015 este de patru ori mai mare decât acum 10 ani şi aproape dublu faţă de acum cinci ani. (…) Deşi procurorii au soluţionat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creştere a dosarelor noi a fost şi mai mare, astfel încât am ajuns ca la sfârşitul anului 2015 să avem încă de soluţionat 7.102 cauze. Ca atare, se înregistrează anual mai multe dosare decât se pot soluţiona într-un an cu resursele existente. Acest lucru afectează percepţia publică legată de înfăptuirea actului de justiţie, de multe ori existând suspiciuni privind perioada în care s-a finalizat dosarul’, se menţionează în proiect.

Şefa DNA consideră că o altă soluţie ar putea fi modificarea condiţiilor de încheiere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, astfel încât să fie cuprinse şi fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de şapte ani.

Kovesi mai susţine că este necesară dezvoltarea Serviciului tehnic al DNA prin suplimentarea resurselor umane şi materiale ca urmare a deciziei CCR privind interceptările.

Potrivit legii, procurorul-şef al DNA este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei cu avizul consultativ al CSM, pentru un mandat de trei ani.

Daca va fi reconfirmata, Laura Codruta Kovesi ar fi la al 4 lea mandat de procuror sef in 10 ani consecutivi : doua mandate de procuror general, doua de sef al DNA.

——————————–

Comunicatul UNJR

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a trimis o scrisoarea sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pe data de 23 martie 2016, prin care a solicitat sa amane intervievarea Laurei Codruta Kovesi pentru pozitia de procuror-sef DNA “pana in momentul in care Ministerul Justitiei va face publice atat criteriile pe care le-a avut in vedere la inaintarea acestei propuneri catre CSM, cat si motivele pentru care aceasta procedura nu a fost folosita pentru restul functiilor aflate intr-o situatie similara”.

“UNJR sublinieaza faptul ca propunerea Ministrului Justitiei privind reinvestirea doamnei Laura Codruta Kovesi in aceasta functie a fost facuta fara a se urma o procedura clara, deschisa si predefinita, asa cum a cerut nu doar sistemul judiciar, ci si Comisia Europeana in ultimele rapoarte MCV”, se arata in scrisoare.

Raportul MCV pe 2015 mentioneaza ca “in 2016 vor avea loc o serie de numiri in posturi-cheie si atat procesul, cat si rezultatele vor constitui un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a mentine procesul de reforma intr-o perioada de schimbari”.

“Posturile de presedinte al Curtii Supreme de Casatie si Justitie, de procuror general si de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie sunt toate posturi care necesita proceduri clare, deschise si predefinite”, se mai arata in raportul MCV.

De asemenea, pe data de 29 februarie 2016, Comisarul European Vera Jourova, intrebata despre aceasta numire, a spus: “Cred ca aceasta este decizia ministrului Justitiei si nu as vrea sa mi-o asum. Pentru mine, daca este permisa de actualele reguli, daca regulile sunt transparente si binecunoscute de public, poate fi facut asa.”

Mai mult, inclusiv Ministrul Justitiei Raluca Pruna, intrebata despre numirea sau reinvestirea urmatorului procurur-sef DNA, a spus pe data de 22 decembrie 2015 ca va face o procedura transparenta.

“Eu inteleg din motive de transparenta sa fac publice criteriile de profesionalism, integritate, performanta, astfel incat sa fiu impacata cu propunerile pe care le pun pe masa CSM-ului si, finalmente, pe masa presedintelui. Nu voi face o procedura complicata, pentru ca la aceste functii de conducere in parchete nu vorbim de concursuri. Am obligatia morala, si am sa fac asta, sa merg personal in tara, la curtile de apel si la parchetele de pe langa curtea de apel sa-i incurajez pe cei integri si foarte buni sa-si depuna candidatura”, a spus aceasta.

“Este neclar ce a facut-o pe Ministrul Justitiei Raluca Pruna sa isi incalce propriile afirmatii si recomandarile Comisiei Europene, insa acest fapt a creat aparenta unei intelegeri politice, prin care rolul CSM in aceasta procedura devine practic lipsit de relevanta. Aceasta aparenta este intarita si de faptul ca Ministrul Pruna a afirmat ca deja Presedintele Iohannis este de acord cu numirea, desi doamna Laura Codruta Kovesi inca nu a primit avizul CSM”, afirma judecatorii.

Procurorii sunt magistrati si parte a autoritatii judecatoresti, autoritate care e condusa de lege, reguli, proceduri si guvernata de transparenta. Independenta procurorilor, la fel ca cea a judecatorilor, are si o latura de aparenta: nu e sufient sa spui ca magistrat ca esti independent, trebuie sa se si vada ca esti independent, se afirma in scrisoare.

“Exact aceasta aparenta de independenta este pusa la indoiala in acest caz, cand pentru o singura persoana din conducerea parchetelor, Ministrul Justitiei Raluca Pruna a decis sa faca exceptie de la practica anterioara si recomandarile Comisiei Europene, propunandu-o pe doamna Laura Codruta Kovesi pentru un nou mandat la conducerea DNA fara «proceduri clare, deschise si predefinite»”, argumenteaza judecatorii.

Judectorii au aratat ca mai exista si alti procurori sefi, chiar in DNA, al caror mandat expira in curand. “In acest context nu se justifica de ce procedura inedita aleasa de Ministerul Justitiei este dedicata unei singure persoane, cu atat mai mult cu cat rezultatele unei institutii au in spate eforturile intregii echipe de conducere.”

“In situatia in care exista mai multe persoane in situatii identice, o astfel de exceptie, privind o anumita persoana, nedublata de o motivare transparenta, obiectiva si rezonabila a acestei alegeri, constituie nu doar un tratament discriminatoriu, dar pune din nou sub semnul intrebarii si sub auspicii politice numirea procurorului sef DNA, fapt ce contravine in mod evident recomandarilor din MCV, asumate ca atare de Romania”, au spus judecatorii.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a militat de fiecare data pentru excluderea oricarei intelegeri politice in numirea in functii de conducere la varful parchetelor, solicitand in mod constant ca aceste numiri sa fie consecinta unui proces transparent, obiectiv si care sa asigure egalitate de sanse tuturor candidatilor.

“UNJR isi asuma in continuare acelasi demers pentru apararea unor valori fundamentale pentru bunul mers al justitiei, indiferent de persoanele implicate in acest proces”, spun judecatorii.

“Crearea de exceptii de la reguli si proceduri, indiferent de persoana implicata, creaza un precedent periculos si vulnerabilizeaza, in cazul de fata, atat DNA-ul cat si persoana care doreste sa-l conduca”, se mai afirma in scrisoare.

Judecatorii si-au incheiat scrisoarea, reiterand solicitarea adresata CSM pentru a amana interviul doamnei Laura Codruta Kovesi pentru functia de procuror-sef DNA “pana cand procedura de selectie urmata de Ministrul Justitiei nu va fi facuta publica, asa cum a solicitat si Comisia Europeana prin rapoartele MCV”.