Cutremurul de astă-noapte a fost apropiat de cel din august 2009, dar cel mai bine ar fi să nu se facă predicţii apocaliptice pentru că ceea ce se întâmplă sub pământ rămâne încă o necunoscută, după cum susţin toţi cercetătorii cu care am avut mai multe discuţii de-a lungul timpului, a declarat pentru News.ro, profesorul Gheorghe Mărmureanu, preşedintele de onoare al Institutului Naţional pentru Fizică a Pământului (INFP) citat de news.ro.
Cutremurul de sâmbătă noaptea a fost apropiat de cel cu magnitudinea 5,5 produs în august 2009 în Marea Neagră şi care a fost resimţit la Bucureşti, dar “cel mai bine ar fi să nu se facă predicţii apocaliptice pentru că ceea ce se întâmplă sub pământ rămâne încă o necunoscută”, a spus Gheorghe Mărmureanu.
Preşedintele de onoare al INFP a subliniat că seismele nu pot fi prezise.
“Să nu mai dăm predicţii apocaliptice despre cutremur. Nu există predicţii de cutremure în lume, ştiţi bine cât de pregătiţi sunt japonezii, dar şi alte state şi… degeaba. Când vine, vine. Sunt expert NATO la Bruxelles. În urmă cu patru ani, am preluat o serie de proiecte de predicţii, după Fukushima, cutremurul mare din Japonia, şi într-o discuţie cu conducerea NATO am venit cu lămuriri. Îmi amintesc despre un articol publicat în «Nature», în care se spune clar: cutremurele nu pot fi prezise. Deci, ceea ce se întâmplă de fiecare dată când oamenii îşi dau cu părerea sunt motive de a induce panica. Nu putem discuta despre predicţii în cazul seismelor, pentru că de fapt nimeni în lume nu a făcut o predicţie corectă”, a spus profesorul Gheorghe Mărmureanu.
În plus, preşedintele onorific al INFP a ţinut să pecizeze că este foarte important ca oamenii să fie educaţi şi să ştie cum să reacţioneze în astfel de situaţii.
“Decât să ne consumăm energia făcând predicţii sau estimări care bloc ar putea să cadă, mai bine fiecare, la noi acasă, sau la serviciu, am face exerciţii de protecţie la cutremur. Adică să ştim exact ce ar trebui să facem şi ce nu ar trebui să facem la cutremur. Acest cutremur este firesc. În scoarţa pământului sunt acumulări de gaze, trecuie evacuate. Da, cutremurele din Vrancea sunt seisme de mare adâncime, cu altă tectonică, deci nu sunt cutremure precum cele cele din Turcia, Italia sau Statele Unite, de faliere sau subducţie”, a adăugat profesorul Mărmureanu.
În plus, profesorul a ţinut să precizeze că nu există nici măcar o periodicitate, iar cutremurele nu sunt la fel.
“Au fost cutremure mari în 1701, 1738, 1802, 1838, 1940 şi 1977. Nu putem vorbi de ciclicitate. Apoi, cutremurele nu seamănă unul cu altul, nici măcar în ceea ce priveşte adâncimea. Unele mai de suprafaţă, altele de mare adâncime, precum cel din 40, care a fost la 150 de kilometri adâncime. Atunci, cum să spui: va fi un cutremur mare! Va fi, dar cine ştie când?”, a adăugat directorul onorific.
Un cutremur cu magnitudinea 5,3 s-a produs, sâmbătă, la ora 2.11.20, în zona Vrancea, la o adâncime de 91,6 kilometri, potrivit INFP.
Seismul s-a produs la şapte kilometri de localitatea Nereju şi 40 de kilometri de Focşani.
Mişcarea telurică s-a simţit pe întreg teritoriul României, dar şi în Republica Moldova, Ucraina şi Bulgaria.
