Ministrul Ghinea, unul din ”băieţii deştepţi” ai guvernului Cioloş

Site-ul www.romaniacurata.ro, gestionat de un grup condus de sociologul Alina Mungiu-Pippidi, face o radiografie dura si spectaculoasa a intereselor ministrului Fondurilor Europene Cristian Ghinea, pe care-l numeste “baiat destept”. Acest apelativ a fost folosit (de exemplu) pentru baietii destepti din energie, multimilionari in euro beneficiari de contracte privilegiate cu statul.

”Băieţii deştepţi” ai Guvernului Cioloş (III). Azi, Cristian Ghinea

Cristian Ghinea, care a înlocuit-o pe Aura Răducu (expert european în fonduri europene), fără să fi lucrat o zi în acest domeniu, este şi el un specialist al contractelor cu statul, de altă factură însă. Cristian Ghinea este un favorit al unei specii particulare de contracte de stat, cele cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Fără nicio competenţă pe zona post sovietică, nici măcar lingvistică, ONG-ul său şi al partenerului său, Ciprian Ciucu, CRPE, e cel prin care MAE a ales să facă politica statului român pe proiectata frontieră iluzorie a NATO, adică în Moldova, Georgia şi Ucraina.

Începând cu anul 2012, CRPE devine abonat regulat al Departamentului de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al MAE, obţinînd 34.000 euro în 2012, 140.000 în 2013, 104.000 în 2014, şi tot aşa până în prezent. Moldovei i se construieşte capacitatea instituţională în cooperare cu ANI din România, Georgia e ajutată să implementeze acordul de asociere, multe şi variate subiecte pe toate planurile. Chiar dacă mai sunt şi alte ONG-uri care cooperează cu AOD, CRPE e singurul care are anual venituri consistente şi totodată singurul care nu are drept competenţă Marea Neagră sau Caucazul.

Subiectul e unul sensibil pentru domnul ministru Ghinea, care tocmai a pierdut un proces intentat contra Alinei Mungiu-Pippidi, fosta sa profesoară, angajatoare şi promotoare timp de ani de zile (la un program de studii la LSE, ca tânăr lider, la TVR şi alte organe de presă ca analist, etc.) în care a încercat să dovedească (ca şi în presă, pe Hotnews şi Dilema) că la el se referea portretul anonim al unui tânăr oportunist, a cărui carieră problematică îl aduce în zona de patronaj a serviciilor secrete, portret schiţat de AMP într-un articol după mărturisirea lui Robert Turcescu din toamna 2015. Deşi AMP nu îl identificase pe Ghinea, și nici vreun comentator al articolului, Ghinea s-a repezit să declare că de el e vorba peHotnews, Facebook și Dilema iar în cursul procesului a relatat că „într-o convorbire privată amicală din perioada 2011-2012, v-am povestit despre faptul că am solicitat un interviu de cercetare dlui. Mihai Răzvan Ungureanu (la data respectivă director al SIE?”. Ghinea i-a povestit într-adevăr lui AMP (care nu a povestit mai departe) că îi va cere sfatul directorului SIE pentru viitoarele activităţi ale ONG-ului său în zona de interes a MAE, dar l-a îndemnat să nu facă acest lucru, pe motivul că într-o democraţie e de neconceput ca ONG-urile să se sfătuiască cu serviciile secrete despre activităţile lor. Despre  „cercetarea” care necesita intervievarea directorului SIE vă lăsăm să ghiciţi, ea nu a fost niciodată publicată, Ghinea fiind până azi necunoscut pe Google Scholar pe orice subiect de competența lui MRU și pe orice subiect în general…

CRPE a fost chiar membru în coaliţia Alianța pentru o Românie Curată (ARC), de unde s-a retras în iarna 2012, refuzând să semneze scrisoarea de protest a ONG-urilor către MAE atunci când Teodor Baconschi i-a făcut pe protestatari „ciumpalaci”. Motivul formal al despărţirii a fost că AMP l-a criticat pe Ghinea (ca şi acum o săptămână, dându-i numele în editorialul dinRomânia liberă, pentru utilizarea sloganului Votez DNA!, afirmând că DNA va fi vulnerabilizat de folosirea politică a numelui său. De fapt, e greu de văzut cum mai putea CRPE să critice MAE sau să joace rol de watchdog când exact atunci aplica la fondurile sale şi se profila deja, cu competenţe zero, drept partener strategic.

Dat fiind că sub mandatul său, deocamdată incomplet, nu s-au atribuit fonduri de către MFE, ci s-au purtat lupte cu software-ul STS (atribuit greşit public lui Ghiţă), cea mai notabilă realizare a ministrului Ghinea a fost aprobarea din fondul operaţional aflat în subordinea MFE a proiectului cu dedicaţie SII pentru SRI, care adaugă 25 de milioane de euro la fondurile pentru supravegherea neconstituţională a cetăţenilor, inclusiv date despre sănătate, executate de regulă prin intermediul unor firme securiste faimoase. Ministrul Ghinea a evitat orice comentarii pe această temă, deşi e foarte locvace în general şi abia acest gen de bani ajung regulat la firme precum cele ale lui Sebastian Ghiţă, care a sărit să apere proiectul în dulce devălmăşie cu alt „tehnocrat”, Marius Bostan, ex-ministrul Comunicaţiilor.

Poate proiectul cu dedicaţie pentru SRI al Ministerului Fondurilor ar fi trecut mai neobservat dacă guvernul nu ar fi recunoscut într-un document către Comisia Europeană prezentat deZiarul Financiar că absorbţia pe actualul ciclu financiar va fi zero la finele mandatului guvernului tehnocratic, iar absorbţia pe precedentul ciclu financiar, datorată guvernelor anterioare, nu ar fi fost atribuită generos de Ghinea propriilor sale merite în raportul celor o sută de zile ale sale în post (nimeni nu i l-a cerut, dar era păcat ca asemenea zile istorice să treacă neobservate), vezi aici.

Aceasta nu e singura performanţă a lui Ghinea de a face exact opusul a ceea ce predică. El se prezintă ca expert anticorupţie, deşi titlul mai exact ar fi de promotor DNA. Expertiza sa constă în volumul de interviuri amabile cu Morar, Horia Georgescu (între timp trimis în judecată pentru corupţie – deja la momentul cărţii se ştia că se trecuse peste mai multe reguli pentru a fi numit la ANI) şi câțiva procurori controversaţi de gen Lucian Papici (care şi povesteşte candid cum a venit din concediu pentru că „serviciul” a „prezis” frauda la referendum, numai că aceasta nici nu era de competenţa DNA, DNA a ajuns să se ocupe pentru că a refuzat Codruţa Kovesi, fapt aflat la originea unui lung război între ea şi Daniel Morar, care face ravagii şi azi). În sfârşit, Ghinea a făcut şi alte interviuri despre DNA, la fel de subiective, prezentate ca un „index” pseudoştiinţific de „sustenabilitate DNA”. Deşi asociat de mai multe ori cu SAR (la comunicare) sau România Curată, el nu a luat niciodată parte la vreun program anticorupţie adevărat, din acelea care au dus la procesele din pagina dreapta sus, contra corupţilor sau la întocmirea vreunei liste negre. Dimpotrivă. Se alătură lungii liste de persoane care au dat în judecată SAR și pe Alina Mungiu-Pippidi: Miron Cozma, Nicolae Văcăroiu, Ioan Talpeș, Rodica Stănoiu și așa mai departe, cu distincția că e singurul în ultimii zece ani.

La fel, Ghinea se prezintă ca un reprezentant al străzii (e biciclist), dar în momente strategice rapoartele CRPE sau pozițiile sale publice n-au ezitat să intre în contradicție cu revendicările străzii. Astfel, în toamna lui 2014, la un an după asaltul jandarmilor de la Pungești asupra localnicilor și activiștilor de mediu, împreună cu o colegă de la CRPE nu a ezitat să considere că ”intrarea pe piață a resurselor din gaze de șist” va reprezenta o ”o contribuție a României la securitatea energetică regională”. Raportul vine după un amplu eveniment la care au fost consultați parteneri de dialog precum: Chevron, Rompetrol, Petrom, Romgaz, NIS (adică subsidiara Gazprom din Serbia) etc. (vezi în stânga lista completă a participanților și află cine a mai reprezentat ”societatea civilă” la întâlnirea asta – click pe foto sau aici pt. rezoluție mai mare).

Cristian Ghinea a ajuns în stradă și în toamna lui 2013, când cu Roșia Montană, motiv să-l ascultăm la RFI (aici), povestind cât era de supărat pe Ponta și Guvernul lui că nu-și asumă mizeria cazului și încearcă s-o mute pe umerii Parlamentului. Altfel, după cum declara, el ”îi înțelegea și pe cei care investesc acolo”. ”Gabriel Resources sunt niște oameni care au investit niște bani ca să scoată alți bani”. Să nu fi știut expertul anticorupție Cristian Ghinea că ”oamenii ăia care au investit niște bani ca să scoată alți bani” erau niște aventurieri ca Timiș, Talpeș, Steinmetz și alții căutați cu DNA-ul, Interpolul și FBI-ul prin mai multe țări și continente? Sau cumpărarea masivă a presei, a politicienilor și încălcarea hotărârilor judecătorești definitive era pentru domnul Ghinea doar o ”investiție”?

Biografia lui Cristian Ghinea este exemplară pentru tipul de „băiat deştept” care a fost selectat să conducă România, indiferent dacă din poziţia de „tehnocrat” sau politician şi indiferent de partid. Ca şi partenerul său în CRPE, Ciprian Ciucu, candidatul M10 care şi-a transferat loialităţile la liberali înainte de alegerile locale, după ce şi-a încercat norocul şi la Nicuşor Dan (fusese înainte ales într-o impresionantă unanimitate preşedinte al Consiliului Naţional de Integritate, consiliul de supervizare ANI în timpul guvernării Ponta), a venit rândul lui Ghinea să se declare pe piaţa candidaturilor şi să discute despre USR (între timp un partid mai mărişor după locale), ca şi despre PNL.  A fost şi primul care a declarat la televiziunea DiGi24 că va urma pe şeful său, Dacian Cioloş, dacă acesta se va înscrie într-un partid, dar nu o va face „de capul lui”. Declaraţie imediat depăşită, căci dl. Ghinea a început să caute activ un partid în care să îşi îndeplinească pe mai departe misiunea de succes. Acesta nu va fi nici într-un caz, cel al Monicăi Macovei, cu toată admiraţia sa declarată faţă de aceasta mai demult. Pur şi simplu, loialităţile de tinereţe ale lui Cristi Ghinea au fost depăşite demult şi el are nevoie de noi şi noi orizonturi pentru talentele sale.