Presedintele Academiei Romane :”Statele Unite ale Americii au fost şi sunt modelul de societate de care România are nevoie”

Preşedintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, a afirmat marţi că Statele Unite ale Americii au fost şi sunt modelul de societate de care România are nevoie, subliniind că suntem datori să urmăm în continuare societăţile occidentale ca ”o cale verificată de istorie”.

“Academia Română s-a întemeiat în urmă cu peste 150 de ani şi cu scopul făuririi României, dar şi cu scopul apropierii României de valorile occidentale, în funcţie de programele pornite la noi încă din secolul al XVIII-lea, când se fondau Statele Unite ale Americii, şi consolidate în secolul al XIX-lea, mai ales prin mişcarea de la Junimea din Iaşi, care a demonstrat că vocaţia României este una occidentală”, a spus Ioan-Aurel Pop, la prezentarea studiului “Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei în România şi Statele Unite ale Americii”.

Pop a amintit că “deturnarea României de la valorile occidentale s-a produs în timpul celor câteva lungi decenii de comunism, care n-au reuşit însă să şteargă nici tradiţia bazată pe valori perene trecute şi nici aspiraţiile de viitor ale acestui popor”.

“Prin urmare, suntem datori să urmăm în continuare această cale verificată de istorie şi să vedem cum ne văd pe noi societăţile pe care le avem ca model de câteva secole încoace, adică societăţile occidentale, şi cum vedem noi, opinia publică românească, aceste realităţi. Şi după cum ştiţi, mai ales după experienţa de care am vorbit şi care a durat aproape o jumătate de secol după Al Doilea Război Mondial, ne reflectăm şi ne recunoaştem în aceste valori occidentale. Iar Statele Unite ale Americii au fost şi sunt modelul de societate de care România are nevoie, de care înaintaşii noştri s-au prevalat ca să reziste în acele lungi decenii de opresiune – totalitarism şi în aceste decenii trecute după 1989 suntem foarte mulţumiţi de Parteneriatul strategic cu Statele Unite pe care vrem să-l ducem mai departe şi să transmitem societăţii româneşti, în calitate de instituţie fundamentală de cercetare şi de consacrare a valorilor intelectuale în România, Academia Română, să transmitem acest mesaj”, a mai spus preşedintele Academiei.

Potrivit lui Pop, sondajul prezentat marţi reprezintă “un experiment fundamental pentru strategia României de astăzi”, “cu valoare şi ştiinţifică, dar şi morală pentru societatea românească”.

Studiul “Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei în România şi Statele Unite ale Americii” este bazat pe două sondaje de opinie, realizate simultan în Statele Unite ale Americii şi în România de companiile de cercetare sociologică The Polling Company (SUA), respectiv Inscop Research (România). Cercetările au avut la bază un chestionar amplu, comprehensiv, focusat pe teme similare, respectiv pe teme specifice fiecărei ţări, rezultatele evidenţiind valorile, atitudinile şi stările de spirit ale societăţii româneşti şi ale celei americane în anul 2018, cu particularizări specifice.

Românii, în mare parte dezinteresaţi de politică, au încredere în Armată, preferă ca ţara să fie condusă de un guvern tehnocrat şi de un preşedinte cu „mână de fier” şi, deşi cred că Europa şi România merg în direcţii greşite, majoritatea spun că situaţia economică a familiei lor este una foarte bună. Acestea sunt rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Inscop Research.

Studiul sociologic „Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei în România şi SUA” are la bază două sondaje de opinie realizate simultan de Inscop Research (România) şi The Polling Company (Statele Unite).

Sondajele au fost realizate în România, în perioada 12 – 23 octombrie 2018, iar în SUA, în perioada 19 – 22 octombrie 2018.

La fiecare dintre acestea au participat 1.050 de persoane cu vârste de 18 şi peste 18 ani. Cât priveşte România, au fost intervievaţi oameni din fiecare judeţ al ţării şi din fiecare sector al Bucureştiului.

Majoritatea românilor, mai exact 74% dintre cei care au răspuns, consideră că România merge într-o direcţie greşită şi 19% cred că înspre una bună, în timp ce în cazul americanilor, 46% cred că SUA merge într-o direcţie bună şi 44% o consideră greşită.

„În SUA ne bazăm pe factorul economic când adresăm această întrebare”, a explicat Brett Loyd, preşedinte şi CEO al The Polling Company, la prezentarea comună făcută marţi la Academia Română. „Aceeaşi cifră aţi fi văzut-o poate şi în 2008”.

Despre direcţia Europei, 40% dintre americanii intervievaţi nu ştiu ce să răspundă, iar 35% spun că este una greşită. De cealaltă parte, românii consideră – în proporţie de 40% – că direcţia este una bună, şi în proporţie de 43%, că aceasta este una greşită. „Americanii au o gândire mai internalizată”, a mai spus Loyd.

La nivel general, românii văd situaţia generală din România ca fiind una proastă sau foarte proastă – în proporţie de 72%. Alţi 23% o văd ca fiind bună. De cealaltă parte, în SUA, 32% apreciază situaţia generală ca bună, 26%, ca proastă, şi 18%, ca foarte proastă.

Din punct de vedere economic, peste 70% dintre respondenţii din România consideră că situaţia economică actuală a ţării lor este proastă (57%) sau foarte proastă (16%). Sub un sfert dintre cei chestionaţi evaluează pozitiv situaţia economică a României.

Peste jumătate dintre americani apreciază că situaţia economică actuală a ţării lor este bună (38%) sau foarte bună (18%). 35% evaluează negativ situaţia economică a SUA – 26% ca fiind proastă şi 9% ca fiind foarte proastă.

Peste jumătate dintre români evaluează situaţia financiară a familiei lor ca fiind bună (57%) sau foarte bună (4%), iar 35% apreciază ca familia lor se află într-o situaţie financiară proastă (30%) sau foarte proastă (5%).

Aproximativ 60% din cei chestionaţi în SUA consideră că situaţia financiară a familiei lor este bună (47%) sau foarte bună (14%). Aproape o treime apreciază ca familia lor se află într-o situaţie financiară proastă (22%) sau foarte proastă (10%).

Printre principalele probleme ale tării menţionate de români se numără: inflaţia/costul vieţii de zi cu zi (aleasă ca variantă de răspuns din cele trei posibile de către 69% dintre cei chestionaţi), situaţia economiei (59%) şi costul energiei (53%). Topul problemelor cu care se confruntă, în viziunea respondenţilor, România este completat de: nivelul taxelor si impozitelor, respectiv lipsa locurilor de munca. Schimbările climatice, imigraţia şi terorismul se numără printre problemele cel mai rar menţionate de români.

În viziunea respondenţilor din SUA principalele probleme cu care se confruntă ţara lor sunt: accesul la servicii medicale (menţionat de 38% dintre cei chestionaţi), imigraţia (38%) şi inflaţia/ costul vieţii de zi cu zi (36%). Topul problemelor este completat de: terorism (28%), schimbările climatice (28%), situaţia economiei (23%), nivelul taxelor (20%). Costul energiei şi lipsa locurilor de muncă se printre problemele cel mai rar menţionate de americani.

Încrederea în instituţii a fost măsurată pe o scală specială, cu acordarea de note de la 1 la 5 în care 1 înseamnă foarte multă şi 5 foarte putină.

Instituţia în care au cea mai multă încredere atât românii, cât americanii este Armata. Şi Poliţia beneficiază de un grad de încredere destul de ridicat în rândul celor două populaţii studiate.

Dintre instituţiile politice româneşti enumerate, Preşedinţia şi autorităţile locale se bucură de cea mai mare încredere. Partidele politice şi celelalte instituţii centrale, Guvernul şi Parlamentul, sunt privite mai degrabă cu neîncredere de către români.

În cazul SUA, autorităţile locale se bucură, de asemenea, de cea mai mare încredere dintre instituţiile enumerate. Americanii au mai degrabă puţină încredere în Guvern, Congres şi partidele politice.

Încrederea românilor si americanilor în justiţie este mai mare decât încrederea în alte institutii fundamentale precum Parlamentul/Congresul sau Guvernul central/federal. Şi în România şi în SUA, un număr semnificativ de respondeţi aleg răspunsul moderat, acordând nota 3 pe scala de la 1 la 5 în ceea ce priveşte încrederea.

Per ansamblu, românii sunt mai degrabă dezinteresaţi de politică: 19% dintre respondenţii români se declară deloc interesaţi de politică, 31% nu prea interesaţi, iar 28% oarecum interesaţi. Doar 7% sunt foarte interesaţi de politică, respectiv 14% – destul de interesaţi.

La polul opus, populaţia SUA este mai degrabă interesată de politică. 26% dintre respondenţii americani se declară foarte interesaţi de politică, respectiv 24% – destul de interesaţi.

Pentru romani si americani este foarte important sa traiasca intr-un regim democratic, americanii raspunzand ceva mai ferm in aceasta privinta. Pentru jumătate dintre români este foarte important să trăiască într-o ţară guvernată în mod democratic. Puţin peste 10% au ales variantele de răspuns 1 şi 2, ce corespund unei importanţe scăzute.

Peste trei sferturi dintre americani consideră că este foarte important să trăiască într-o ţară în care există un sistem de alegeri libere. Doar 2% au apeciat că acest lucru are o importanţă scăzută.

49% dintre români, respectiv 42% dintre americani consideră că ar fi util pentru ţara lor un „conducător cu o mână de fier”.

Aproximativ 60% dintre români ar prefera ca ţara să aibă un conducător/ preşedinte care să îşi asume rolul de mediator în societate. 60% dintre respondenţii din SUA şi-au exprimat preferinţa pentru menţinerea echilibrului între puterile statului.

42% dintre români consideră că ar fi bine ca o echipă de specialişti (tehnocraţi) să se ocupe de guvernarea ţării, spre deosebire de 32% dintre americani.

Atât respondenţii din România, cât şi cei din SUA sunt rezervaţi în ceea ce priveşte sporirea puterii forului legislativ din ţara lor.

Românii sunt de acord, într-o proporţie mai mare decât americanii, cu un intervenţionism sporit al statului în economie. Astfel, 70% din populaţia României este de părere că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, în timp ce doar 30% din cea a SUA împărtăşeşte această opinie.

De asemenea, românii sunt de părere, într-o măsură mai mare decât americanii, că statul ar trebui să taxeze mai mult bogaţii (63% versus 52%), respectiv că diferenţele între veniturile oamenilor ar trebui să se micşoreze (65% versus 39%).

Aproximativ o treime atât dintre respondenţii din România, cât şi dintre cei din SUA sunt de acord cu limitarea anumitor drepturi şi libertăţi individuale în cazul unor ameninţări puternice la adresa securităţii naţionale. Aşadar, acordul este unul destul de redus.

Românii apreciază, într-o proporţie mai mare decât americanii, necesitatea existenţei organizaţiilor internaţionale, în general (51% versus 40%), şi eficienţa acestora în rezolvarea unor probleme globale (47% versus 31%).

De asemenea, românii evaluează pozitiv, într-o proporţie mai mare decât americanii, eforturile ONU pentru menţinerea păcii (44% versus 27%) şi garanţia de securitate oferită de NATO ţărilor membre (48% versus 31%).

Rezultatele au fost prezentate marţi, de Brett Loyd, preşedinte şi CEO al The Polling Company, şi Darie Cristea, director al Inscop Research, scrie news.ro