A doua rectificare bugetara in Anul Centenarului. Se cheltuie in plus doua miliarde de euro. Nici un cent pentru autostrazi, cai ferate sau spitale noi. Inconstienta guvernamentala dureaza de ani si ani, iar Romania se departeaza tot mai mult de civilizatia occidentala, acolo unde statul respecta cetateanul.
Guvernul a aprobat vineri a doua rectificare bugetară din acest an, iar faţă de prevederile iniţiale sunt 9,5 miliarde de lei în plus la venituri şi 10,7 miliarde lei în plus la cheltuieli, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la Palatul Victoria.
“Rectificările bugetare se fac pentru a pune în acord realităţile economice cu finanţele publice. Am plecat de la un buget iniţial construit pe anumite ipoteze macroeconomice şi ne respectăm angajamentele asumate. Am pornit cu cinci mari angajamente pe care le respectăm în totalitate. Implementăm măsurile din programul de guvernare, măsurile de stimulare a economiei şi măsurile sociale, obiectiv atins. Ne încadrăm în ţinta de deficit bugetar, sub 3% din PIB, ţintă respectată, nu creştem ponderea datoriei guvernamentale în PIB, la fel ţintă respectată, consolidăm rezerva finanţelor din trezorerie, asiguram cheltuieli de înzestrare militară conform planului angajat. Asigurăm finanţarea necesară pentru pregătirea în bune condiţii a sărbătoririi Centenarului şi pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE, de asemenea, obiective atinse”, a spus Teodorovici.
El a menţionat că la această rectificare sunt 9,5 miliarde lei în plus la venituri faţă de bugetul iniţial şi 10,7 miliarde lei în plus la cheltuieli faţă de prevederile iniţiale. “Cheltuielile de investiţii vor fi mari cu 40% faţă de realizările din 2017(…) De asemenea, România va menţine ponderea datoriei guvernamentale în PIB la 35%, a patra cea mai mică din Uniunea Europeană. Şi desigur acel fond din trezorerie consolidat la 31 miliarde lei, care asigură peste 5 luni de zile de finanţare brută”, adăugat Teodorovici.
Conform datelor prezentate de ministrul Finanţelor, veniturile bugetului de stat pe 2018 se majorează pe sold cu suma de 831,4 miliarde lei, principalele influenţe reflectându-se pe următoarele categorii de venituri: impozit pe profit de peste 400 milioane lei, venituri nefiscale plus 2,3 miliarde lei şi alte sume primite de la Uniunea europeană – plus 2,6 miliarde lei. La accize va fi o scădere cu 1,2 miliarde lei şi la TVA cu 1,9 miliarde lei.
Cheltuielile bugetului de stat se majorează, în urma rectificării, cu suma de 1,7 miliarde lei, din care cheltuieli de personal cu cu 58,4 milioane lei, cheltuieli cu bunuri şi servicii cu 224,2 milioane lei, cheltuieli cu dobânzi cu aproximativ 994 milioane lei, subvenţii cu 98,3 milioane lei, cheltuielile cu asistenţa cu 661 milioane lei. O diminuare se va înregistra la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, cu 1,5 miliarde lei.
“Aici motivul principal este o estimare mult mai ridicată decât efectiv ceea ce permitea graficul de lucrări pe aceste proiecte. Sunt şi alte alte elemente care sunt posibili factori blocanţi: în avize, autorizaţii, lipsa forţei de muncă din proiectele respective”, a explicat ministrul Finanţelor.
Potrivit acestuia, fondul de rezervă a fost majorat cu 700 milioane de lei, uar .
“Legat de diferenţa de cost vizavi de dobânzi, ar fi două elemente ce ar putea fi menţionate şi în special diferenţele de costuri pe pieţele internaţionale, ceea ce nu se poate anticipa, şi, la un PIB mai mare faţă de ceea ce s-a estimat la începutul anului, implicit creşte şi partea de nevoi de finanţare şi implicit partea de costuri aferente finanţării deficitului. Este o diferenţă în ceea ce înseamnă Produsul Intern Brut, care iniţial era estimat la 907,9 miliarde lei, la prima rectificare 945,1 miliarde lei şi în a doua rectificare, adică azi, la 949,6 miliarde lei. De asemenea, ca să putem să comparăm, în momentul iniţial, la veniturile bugetului general consolidat aveam 287,5 miliarde lei, la prima rectificare 296,8 miliarde lei, iar azi 297 miliarde lei. La fel, cheltuielile au fost iniţial estimate la 314,5 miliarde, la prima rectificare 324,8 miliarde şi azi la 325,2 miliarde de lei şi, desigur, deficitul a rămas cel estimat iniţial, la 2,97% din PIB”, a mai spus Teodorovici.
Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării şi Ministerul Educaţiei Naţionale sunt instituţiile care pierd cei mai mulţi bani în urma celei de-a doua rectificări bugetare din acest an, în timp ce Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii primesc cele mai importante suplimentări de fonduri, conform proiectului de rectificare bugetară publicat miercuri de MFP.
Finanţele explică faptul că reducerile de fonduri au fost operate având în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanţate din fonduri europene. Astfel, la Ministerul Transporturilor fondurile scad cu 1,16 miliarde de lei, Ministerul Cercetării şi Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Educaţiei Naţionale (-198 milioane de lei), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (-176,8 milioane de lei), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-166 milioane de lei), Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), Ministerul Finanţelor Publice (-128,5 milioane de lei), Ministerul Apelor şi Pădurilor (-95,9 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei) şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).
Pe de altă parte, s-au asigurat fonduri suplimentare la Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale (+2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuţia României la bugetul UE şi 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului), Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (+787 milioane de lei, în principal pentru alocaţii de stat pentru copii şi drepturi pentru persoane cu handicap), Ministerului Sănătăţii (+211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanenţă, a unităţilor şi compartimentelor de primiri urgenţe), Ministerului Justiţiei (+138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal), Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (+ 85,2 milioane de lei per sold; s-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 Programul Operaţional Regional, + 98,42 milioane de lei), Ministerului Afacerilor Interne (+70,6 milioane de lei per sold; s-au identificat economii la cheltuielile de personal şi au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat).
De asemenea, Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale cu scop curativ.
Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei, iar Bugetul Asigurărilor pentru şomaj primeşte la cheltuieli 82,6 milioane de lei.
Prima rectificare de buget a avut loc în luna august a acestui an. La momentul respectiv, Ministerul Finanţelor, Ministerul de Interne şi Ministerul Sănătăţii au fost principalii beneficiari de fonduri, în timp ce Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Cercetării şi Ministerul Energiei sunt instituţiile care se vor confrunta cu cele mai semnificative diminuări de fonduri.
Comisia Europeană a solicitat miercuri României o ajustare structurală anuală de cel puţin 1% din PIB având în vedere evoluţiile înregistrate ca urmare a lipsei de acţiuni din partea ţării pentru a-şi corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).
Comisia Europeană a atras atenţia că deficitul public al României a crescut de la 0,5% din PIB în 2015 la 2,9% din PIB în 2016 şi este prognozat să ajungă la 3,3% din PIB în 2019, la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7% din PIB în 2020, cel mai ridicat deficit din UE.
