Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna august până la 5,9%, de la 6,1% în luna iulie, în timp ce în România a crescut de la 8,9%, până la 9,3%, arată datele publicate, marţi, de Eurostat.
În luna august, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (14,2%), Cehia (10,1%) şi Slovacia (9,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca (2,3%), Spania şi Belgia (ambele cu o inflaţie de 2,4%).
Comparativ cu luna iulie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 ţări, inclusiv în România.
De asemenea, noile date ale Eurostat arată că în zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor de la 5,3% în luna iulie, până la 5,2% în luna august. Conform unei estimări preliminare, publicate la începutul lunii, rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas nemodificată la 5,3% în luna august.
Eurostat precizează că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 5,3%, de la 5,5%. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut şi el până la 9,7%, de la 10,8% în luna iulie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a redus prognozele de creştere pentru zona euro în următorii doi ani, dar şi-a majorat prognozele de inflaţie. Conform proiecţiilor macroeconomice din luna septembrie pentru zona euro, rata medie a inflaţiei se va situa la 5,6% în 2023, la 3,2% în 2024 şi la 2,1% în 2025, faţă de 5,4% în 2023 şi 3% în 2024, cât estima anterior. Noile prognoze arată un progres lent al inflaţiei spre ţinta de 2% avută în vedere de BCE, în pofida faptului că gardienii euro au adoptat cel mai rapid ciclu de înăsprire a politicii monetare din istoria de 25 de ani a BCE.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în luna august a acestui an, la 9,43%, de la 9,44% în iulie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 11,88%, cele nealimentare cu 6,98%, iar serviciile cu 11,72%.
Rata anuală a inflaţiei în luna august 2023, comparativ cu luna august 2022, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 9,3%.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în urcare la 7,5%, de la 7,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Conform prezentării, scenariul de bază a fost construit pe baza legislaţiei în vigoare la momentul realizării proiecţiei şi nu include impactul măsurilor de consolidare fiscală discutate recent de autorităţi, scrie Agerpres.
Radu, Romania traieste doar prin importuri de orice fie si deseuri care ar fi trebuit topite. Odata cu importurile ca produse, se importa si inflatia, ceea ce nu e normal! De ce nu impun o limita la preturi chiar daca sunt din import? Pentru calitate superioara reala, un pret maxim, calitatea a II-a pret mijlociu si calitatea a III a la cel mai scazut pret pentru ca, nu e calitate! Toate aceste preturi, ca in strainatate, nu trebuie sa le fixeze guvernul, sa dea marje de preturi intre..si… pentru fiecare categorie, nu toate sa fie bagate la acelasi pret indiferent de calitate cum se practica! Si va scadea usor usor inflatia, pentru ca si taxele la stat trebuie sa fie conform calitatii produselor la vanzare, nici cetatenii nu se vor mai imbolnavi din cauza produselor de proasta calitate.