Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marți că incidentele din Marea Baltică trebuie să fie tratate ca parte a unei strategii hibride ce amenință țările europene, transmite Reuters.
Înaintea unui summit organizat în capitala finlandeză și consacrat actelor de sabotaj recente din regiunea baltică ce au vizat cabluri submarine, Scholz le-a cerut țărilor respective să se coordoneze și să acționeze rapid în Marea Baltică.
Șeful executivului de la Berlin a anunțat că marina militară germană va contribui cu nave la apărarea infrastructurii din Marea Baltică, afirmând că Germania este pregătită să-și asume responsabilitatea cu ”propriile resurse” în contextul înmulțirii amenințărilor.
”Evident, aceasta înseamnă că vom asigura securitatea în Marea Baltică cu nave germane”, a spus el.
De partea sa, președintele leton Edgars Rinkevics a subliniat că țările europene trebuie să fie pregătite și pentru alte incidente de securitate în Marea Baltică.
NATO intenționează să-și extindă prezența în Marea Baltică și va lansa o misiune de supraveghere. Finlanda și Suedia, cele mai noi state membre ale Alianței Nord-Atlantice, au anunțat deja că vor participa cu nave la această misiune.
Potrivit unor informații obținute de DPA, misiunea NATO va implica în jur de zece nave. Estonia are deja o navă care patrulează în Golful Finic.
Summitul de la Helsinki este găzduit de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul eston Kristen Michal, iar invitați sunt liderii Danemarcei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și Suediei. Sunt prezenți, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce Comisia Europeană va fi reprezentată de Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.
Principalul scop al summitului de la Helsinki este găsirea unor modalități de a proteja mai bine infrastructura esențială din Marea Baltică și de a contracara amenințarea reprezentată de ”flota fantomă” a Rusiei. Această flotă se referă la navele utilizate de Rusia pentru a transporta petrol, de exemplu, în vederea evitării sancțiunilor internaționale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.
Conform Ministerului de Externe german, ”flota fantomă” rusă este alcătuită în prezent din 79 de nave.
În cel mai recent incident, în care a fost avariat și un cablu de electricitate între Finlanda și Estonia, se bănuiește că petrolierul Eagle S a secționat cablul respectiv cu ancora sa. Nava se afla sub pavilionul Insulelor Cook, dar potrivit Uniunii Europene ea aparține ”flotei fantomă” a Rusiei, scrie Agerpres.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a declarat luni că obiectivele privind capacitatea militară a alianţei ar putea impune membrilor să cheltuiască până la 3,7% din PIB pentru apărare, dar această cifră ar putea fi redusă prin inovare şi achiziţii comune. Declaraţia vine după ce preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat săptămâna trecută că membrii NATO ar trebui să aloce 5% din PIB-ul lor pentru apărare – un nivel despre care analiştii au spus că ar fi imposibil de atins din punct de vedere politic şi economic în cazul a aproape tuturor celor 32 de membri ai alianţei, relatează Reuters, citată de news.ro.
NATO a comunicat că 23 dintre membrii săi au îndeplinit în 2024 obiectivul actual al alianţei, de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.
„Cei 2% nu sunt suficienţi”, a declarat Rutte la o audiere în Parlamentul European în faţa comisiilor relevante.
Noile obiective privind capacitatea militară care rezultă din procesul intern de planificare al NATO indică faptul că alianţa ar avea nevoie să fie la „peste 3%” a spus el.
Dar el a adăugat că achiziţionarea în comun de arme şi echipamente, precum şi inovarea, ar putea reduce suma de finanţare necesară. „Dacă deducem acest lucru, nu trebuie să ajungem la ceea ce ne temem că am avea nevoie acum, care este de 3,6 – 3,7 (procente), astfel încât am aduce acest număr oarecum în jos, dar va fi simţitor mai mult decât 2%”, a spus Rutte.
Rutte a pledat pentru aprofundarea relaţiei dintre NATO şi Uniunea Europeană. El a îndemnat la un parteneriat şi o complementaritate şi mai strânse între cele două organizaţii. „Având în vedere că actorii ostili folosesc din ce în ce mai des tactici destabilizatoare împotriva aliaţilor, secretarul general s-a angajat, de asemenea, să continue să lucreze strâns cu Uniunea Europeană pentru a spori rezilienţa”, se arată într-un comunicat al NATO.
La rândul său, Președintele Comitetului militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a declarat într-un interviu pentru Reuters că NATO intenţionează să devanseze decizia privind noile obiective în ceea ce priveşte armamentul şi numărul de trupe, astfel încât ea să fie luată până în această vară. Este vorba de cea mai mare revizuire pe care alianţa o face de la Războiul Rece încoace, în timp ce se confruntă cu ceea ce consideră a fi o ameninţare tot mai mare din partea Rusiei.
NATO este sub presiune nu numai în urma invaziei Rusiei din 2022 în Ucraina, ci şi pe plan intern, preşedintele ales al SUA, Donald Trump, cerând membrilor să cheltuiască mult mai mult pentru apărare.
Miniştrii apărării din cadrul NATO vor încerca să ajungă la un acord privind noile obiective de capabilităţi cu câteva săptămâni înainte ca liderii să se întâlnească la Haga, la summitul din perioada 24-26 iunie, a declarat amiralul Bauer.
„Vom căuta să ajungem la un acord înainte de summitul de la Hagam pentru a ne asigura că, dacă mai există probleme, acestea pot fi rezolvate, dacă este necesar, de către lideri”, a punctat el.
În 2023, liderii NATO au convenit asupra a mii de pagini de planuri secrete de apărare, care detaliază pentru prima dată de la Războiul Rece modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc. Cu toate acestea, documentele au scos la iveală lipsuri semnificative în ceea ce priveşte apărarea aeriană şi rachetele cu rază lungă de acţiune, numărul de trupe, muniţia, probleme logistice şi lipsa comunicaţiilor digitale sigure pe câmpul de luptă. Aceste lacune ar urma să fie acoperite prin intermediul noilor obiective de capabilităţi, care iniţial ar fi trebuit să fie convenite în cadrul unei reuniuni a miniştrilor apărării din NATO în toamna anului 2025.
La summitul de la Haga se va discuta, de asemenea, despre majorarea obiectivului actual al NATO privind cheltuielile militare de 2 % din PIB-ul naţional, unii experţi avansând 3% ca un nou obiectiv potenţial. Trump, care revine la Casa Albă la 20 ianuarie, a recomandat recent un obiectiv de 5%.
Bauer a refuzat să precizeze o cifră, dar a spus că ideea de a avansa termenul deciziei referitoare la capabilităţi are exact acest scop – „pentru a ne asigura că toată lumea înţelege mai bine legătura cu banii”, după cum a precizat amiralul.
„Cutare lucru este ceea ce trebuie să cumpăraţi şi la asta se vor uita noile obiective de capacitate”, a spus amiralul. „Deci, practic, va ajuta ca oamenii să înţeleagă de ce avem nevoie de mai mult de 2%”, a spus Bauer.
În timpul Războiului Rece, aliaţii NATO au cheltuit în medie 3%-6% din PIB-ul lor naţional pentru armatele lor, a reamintit Bauer. „Dacă am fi continuat să cheltuim (ca alianţă) cât am cheltuit la începutul anilor ’90, şi anume la un nivel de 3%, am fi cheltuit cu 8,6 trilioane de dolari mai mult decât am cheltuit acum”, a arătat Bauer. „Acesta este practic dividendul păcii pe care trebuie să îl finanţăm acum, a punctat el.
GERMANIA ÎL REFUZĂ PE TRUMP
Germania, Polonia, Marea Britanie, Franţa şi Italia vor pune în aplicare cât mai rapid posibil noile obiective NATO privind armele şi numărul de trupe asupra cărora alianţa este pe cale să convină, a promis luni, în replică, ministrul german al apărării, Boris Pistorius. Vorbind după o întâlnire cu cei patru omologi ai săi care a avut loc în satul polonez Nowa Wies, Pistorius a salutat decizia NATO de a stabili noile obiective de capacitate ale alianţei în iunie, în loc de octombrie, aşa cum era planificat iniţial, o mişcare despre care a spus că a fost declanşată de o solicitare germană. „Acest lucru ne face să câştigăm mult timp şi putem demara mult mai devreme implementarea”, a declarat Pistorius reporterilor.
În acelaşi timp, el a respins insistenţa lui Trump de a determina statele membre să majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB, argumentând că acest lucru ar echivala cu peste 40% din bugetul total al Germaniei. „Întrebarea crucială pentru mine este: Cât de repede reuşim noi, fiecare aliat în parte, să atingem noile obiective de capabilităţi ale NATO? Cât de repede suntem pe deplin capabili să ne apărăm atunci când va fi nevoie?”, a spus ministrul, care marţi a venit în vizită surpriză la Kiev.
La rândul său, ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, a declarat că bugetele militare vor continua să crească, dar nu a specificat o cifră pentru o nouă ţintă a NATO. „Situaţia este mai rea decât a fost în timpul Războiului Rece. Putem fi învinşi fără a fi invadaţi”, a avertizat el, referindu-se la atacurile cibernetice.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a spus că următoarea reuniune a Grupului celor Cinci de la Paris va discuta despre modul de finanţare a organizaţiei şi despre dezvoltarea industriei de armament în Europa. „Vom coordona toate activităţile legate de apărare dintre ţările noastre. Aceasta este o prioritate. Europa trebuie să îşi arate forţa. Europa poate fi din nou un far pentru întreaga lume, trebuie doar să spună clar: securitatea este numărul 1”, a spus el, citat de news.ro.
#NATO
