Home Articole Ambasadorul Olandei, dezvaluiri despre “unul dintre cele mai persistente zvonuri”

Ambasadorul Olandei, dezvaluiri despre “unul dintre cele mai persistente zvonuri”

3800
10
SHARE

Prezentă la Constanța în contextul evenimentului Europort România, care se desfășoară în perioada 15-17 la Constanța, ambasadorul Olandei în România, Stella Ronner-Grubačić, a acordat un interviu cotidianului ZIUA de Constanța. Despre prezența companiei Damen în competiția pentru licitația de corvete pentru Forțele Navale Române, dar și despre relațiile dintre Portul Rotterdam și Portul Constanța puteți afla mai multe în cele ce urmează. 

Excelență, care este scopul vizitei dvs. la Constanța? 

Motivul principal pentru care am venit la Constanța este pentru a deschide oficial cea de-a 12-a ediție a Târgului Europort România. Acesta este un eveniment de networking în domeniul naval, aducând laolaltă în jur de 50 de companii de echipament naval, precum și sute de profesioniști, specialiști în sectorul maritim, atât din Romania, cât și din alte țări, inclusiv Olanda. Multe dintre ele sunt deja prezente în regiune, cum bine știți deja. Evenimentul este organizat de Ahoy Rotterdam; scopul lor este, în afară de asta, să expună cea mai nouă tehnologie și ultimele inovații în domeniul echipamentelor navale, dar și noutățile din comunicații, electronică și din domeniul hidraulic.
De asemenea, am profitat de aceasta ocazie pentru a avea și o întâlnire cu primarul orașului Constanta, dl Decebal Făgădău, pe care îl consider un prieten și cu care Ambasada a cooperat în multe sectoare. Avem, spre exemplu, un interes comun în proiectele de Smart City și a vizitat Olanda de curând, în acest cadru. Prin urmare, abia am așteptat sa discut cu dansul în ce fel experiența olandeză poate fi folosită astfel încât să facă din Constanța un oraș „mai deștept” când vine vorba de mobilitate, sustenabilitate și standard de viață.

Mai este compania olandeză Damen încă în competiția pentru licitația de corvete pentru Forțele Navale Române? Care sunt argumentele folosite de Damen în comparație cu ceilalți competitori?

Sigur că da, Damen este competitor! La fel ca și celelalte trei părți care s-au calificat oficial pentru licitația deschisa la comanda făcută de Ministerul român al Apărării. Asta înseamnă că Damen este invitată să își prezinte oferta în iunie. Bineînțeles, ca ambasador al Olandei, sunt de părere că Damen, cu șantierul naval de la Galați, cu experiența, dar și cu strânsa colaborare avută cu furnizorii români, este cea mai bună alegere pentru construirea corvetelor pentru forțele navale române. La fel și pentru restaurarea celor două fregate. În plus, un element important în procesul decizional la nivelul Guvernului Român îl reprezintă și forța de muncă angajată la șantierele navale din România, precum și transferul de tehnologie către statul român. Aici pot spune că oferta olandeză este extrem de interesantă, în opinia mea: guvernul olandez tocmai a decis ca Damen să construiască fregate și o navă pentru Marina olandeză, astfel încât să creeze oportunități atractive de schimb de experiență și informații.

De câțiva ani circulă o poveste în România care spune că guvernul olandez se opune intrării României în spațiul Schengen, deoarece vrea mai întâi să achiziționeze Portul Constanța. Ce e adevărat și ce e fals în aceste speculații? 

Mulțumesc mult pentru această întrebare care vizează unul dintre cele mai persistente zvonuri de care m-am lovit de când mi-am început mandatul de ambasador în România. Presupunerea care pare că stă la baza acestei speculații este că Portul Rotterdam și Portul Constanța sunt competitori și că, pentru a-l consolida pe unul, ar implica o pierdere, o slăbire a celuilalt. Toți cei care împrăștie acest zvon nu înțeleg nici mentalitatea olandeză, nici, aș putea spune, mersul lucrurilor în zilele noastre. Trăim într-o lume globalizată: Constanța este poarta estică de intrare în Europa, Rotterdam este poarta vestică; în viziunea olandeză, cele două nu au decât de câștigat din cooperare. Acest tip de relație – între porți de acces – a și generat această cooperare între cele două porturi. Pentru a vă dovedi că aceasta este realitatea, aș dori să amintesc cititorilor dvs. că partea olandeză, mai exact Portul Rotterdam, este cea care a oferit ideea de parteneriat Portului Constanța. În opinia noastră, cele două porturi pot oferi soluții de transport complexe clienților lor din întreaga lume. De aceea cele două porturi au și semnat un Memorandum de Înțelegere, daca îmi amintesc bine, chiar în anul 2011.

Portul Rotterdam a investit în această relație prin studii comune de cargo, evaluând planuri de extindere a portului și invitând o serie de români să participe la primele lor cursuri de management portuar First-in-Class. Împreună, cele două porturi au studiat diverse posibilități de cooperare, pornind de la servicii de management portuar sau de deținere de acțiuni, la parteneriat public-privat. Toate formele de colaborare s-au aflat pe masă. Din păcate, niciun tip de cooperare concretă nu a rezultat din aceste eforturi. Sper că vizita mea de acum poate servi la reînnoirea contactelor.
Chestiunea Schengen nu are absolut nicio legătură cu toate aceste lucruri, este legată mai degrabă de viziunea olandeză asupra statului de drept și asupra valorilor împărtășite sau, spus la modul general, asupra a ceea ce noi credem că este necesar pentru a construi și proteja viitorul nostru comun în Europa.

Cum găsiți orașul Constanța? 

După cum știți, Olanda este intrinsec o nație de navigatori: marea este în codul nostru ADN. Avem o lungă istorie cu marea, din cauza ei, dar și grație ei. Cred că am putea spune că avem o relație de tip dragoste-ură cu Marea Nordului. Ne-a dat atât de mult, dar în același timp ne-a și provocat în atâtea rânduri, ne-a făcut să construim, să protejam, să gândim soluții trainice pe termen lung. Ne-a făcut să fim ceea ce suntem astăzi.

Constanța se află la Marea Neagră, aproape diametral opusă de Marea Nordului, dacă ne uitam pe harta Europei. Dar are o istorie la fel de bogată legată de poziția ei geografică, având experiențe similare cu influențe și culturi mixte. Se poate vedea asta la o simplă plimbare prin oraș. De aceea îmi place sa vin aici și mă bucur să fiu acum în Constanța. Pentru că văd provocări similare și aici: relația cu marea, coasta, plajele, curenții marini; cum să scoți beneficii economice maxime din acest potențial natural fantastic, dând de asemenea locuitorilor din Constanța posibilitatea de a profita de pe urma acestei frumuseți și a atracțiilor pe care le oferă pentru timpul liber: plaja, sporturile de apă, turismul. Sunt mandră că firmele olandeze s-au implicat și în această zonă, cum ar fi, spre exemplu, în reconstruirea digului și in lărgirea plajei din Constanța.

Cred că singurul meu regret este că nu pot veni aici mai des. Dar știu, totuși, când va fi următoarea mea vizită: la Festivalul Neversea, unde sper să întâlnesc câțiva DJ olandezi!

Articol disponibil la adresa: https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/interviu/interviu-cu-excelenta-sa-stella-ronner-gruba-i-ambasadorul-olandei-in-romania-olanda-interesata-de-portul-constanta-domeniul-naval-si-licitatia-corvetelor-659207.html

 

10 COMMENTS

  1. Simpatica, a raspuns cu diplomatie la intrebarea “cum gasiti Constanta ?” Iar la final ne-a confirmat printre randuri venirea lui Armin van Buuren la Neversea. Probabil ca doamna ambasadoare o apreciaza si pe Alexandra Badoi singura romanca prezenta in studioul ASOT din Bruxelles ce apartine marelui DJ olandez. Ca el o apreciaza deja 🙂

    • Deci chestiunea Schengen are legatura cu vizunea olandeza a statului de drept? ?? Cum vad olandezii statul de drept? cu protocoale secrete intre SRI si procurori? protocoale secrete intre SRI si ICCJ si CSM ? ca asta avem noi in Romania. Comisia de justitie din UE cu semnatura cere informatii din dosare politice facute liderilor politici din opozitie, ce zice Olanda despre asta, madam? Ne-am saturat de lozici si minciuni.

  2. Corect, așa s-a format și Liga Hanseatica: între orașe portuare al căror comerț foarte profitabil suferea din pricina regilor și regisorilor locali doritori sa pună mâna pe taxele de import export, vămi și alte afaceri lucrative desfășurate de puternicele “porți” maritime nordice printre care și mândra Rotterdam, competitoarea Constanței de azi. Sigur ca Liga Hanseatica avea “continuitate”geografică, adică orașele porturi componente erau toate pe țărmul aceleiași mari și, in nici un caz, nu se gândeau sa coopteze competitoare ca Veneția—poarta “estica” la vremea aceea— in cercul lor de putere dar hey, lucrurile s-au schimbat, distantele nu mai contează și “globalizarea” nu suna la fel de urat ca “monopolul” pe comerțul marin. Madam Grubacics știe ce face, nu degeaba sta la masa de revelion cu “pirații” locali, își ia aliații de unde ii găsește; și nu trebuie uitat ca din liga Hanseatica făceau parte niște orașe germane printre care Lübeck, mândra cetate care i-a ridicat cetățenia celui mai mare scriitor german al sec xx, Thomas Mann, pentru afacerile sale “secrete” cu evreii, Adica pentru atitudinea lui anti-nazista. Și asta nu e zvon, e fapt istoric, așa ca madam Grubacics poate primi nota zece cel puțin pentru solidele sale cunoștințe in materie de istorie, desigur, de la Borza Analyticus, ca altcineva nu se ocupa de asemenea chestii “cute” prin comentariul românesc.(comentariu ca gen literar): și au și dreptate, amandoi, și diplomata și analyticus, regisorul de Teleorman numit Dragnea n-are ce sa-și vâre labele in viitorul comerțului maritim “global”, degeaba și-a pus prim-ministru ostil regisorului de la București—care, el, e de acord sa lase Hansa sa zburde pe teritoriul “lui”—comerțul pina la urma triumfa. E și părerea lui Trump, de altfel, și Liga va ajunge sa se înțeleagă cu acesta, e doar o chestiune de timp și de Diplomație și asta e domeniul cucoanei, recte, in mâini bune. Vivat comerțul!

  3. Sigur că da! Nu înțelegem mentalitatea olandeză, dar este suficientă o statistică cu ce au lăsat coloniștii de-a lungul timpului prin colonii și vom observa că olandezii n-au lăsat absolut nimic pe nicăieri, doar au furat. Englezii, francezii, spaniolii au mai construit câte un pod, câte o școală, un drum mai acătării dar olandezii au lăsat în urmă doar urmările jafurilor. Așa că, tanti, mai ușor cu înțelegerea mentalităților!

  4. Observati nuanta “competitie intre 2 porturi din care unul e pierzator(distrus)”. Oare care port va fi in aceasta situatie? Sau,portul Constanta in ultima instanta,va fi folosit pentru trafic de orice cu acceptul scaunarilor romani! Vad florile importate din olanda,flori de unica folosinta,flori care se usuca in maxim 48 ore,nu au parfumul adevarat al florii! Crem o tara ca afara dar niciunii nu au habar despre ce este vorba pana nu traiesc 3-4-6 luni zi de zi in tarile urlate de ei! Ce ziceti voi de aerul irespirabil cand in alte tari puful de flori si copaci modificati genetic(totul e modificat genetic) iti blocheaza respiratia! Curat e totul la vedere dar tot ce poarta aerul,nimic nu se vede,te pune la pamant brusc si nu iti poti da seama ce se intampla!

    • Mai oameni buni, din Azerbaidjan (Baku) la Marea Nordului, un fir de ata intins trece prin Portul Constanta. Aici e vorba de BETROL, foarte mult BETROL E simplu ca vaca…

  5. Nu m-as increde in buna credinta a doamnei ambasador. Singurii nostri aliati si prieteni de nadejde in care merita inca sa avem incredere deplina raman raul, ramul, ala care a mai ramas si Marea cea Mare iar, politicienii nostri sunt de la un capat la altul niste umili pioni a unora si altora care au interese majore in zona.

Leave a Reply