Intr-o analiza realizata in publicatia de profil Intelligence, SRI face o evaluare a impactului activitatii serviciilor de informatii si relationarii acestora cu societatea civila. In text sunt si afirmatii interesante si despre jurnalistii si formatorii de opinie care se pronunta frecvent in legatura cu activitatea serviciilor de informatii. SRI are azi, in premiera in ultimii 30 de ani, o conducere care nu a avut nici o legatura cu fosta Securitate. Aceasta conducere a realizat si o ampla reforma interna, care a presupus si desfiintarea sectiilor judetene de informatii asa cum erau ele create inca pe de vremea DSS, in anii ‘ 70 Accentul se pune azi pe sectii regionale, cu atributii sporite. 

Iata analiza :

Cooperarea, un răspuns la provocările prezentului

Prin natura sa, omul a fost dintotdeauna fascinat de secrete, de tot ceea ce este învăluit într-o aură de mister, astfel încât activitatea serviciilor de informații a constituit, încă de la începutul existenţei acestora, un subiect de dezbatere și chiar de polemică în societate. În acest context, de-a lungul timpului, societatea civilă (prin reprezentanții acesteia), formatorii de opinie, jurnaliștii, dar și simplii cetățeni au adus în discuție rolul și atribuțiile pe care ar trebui să le aibă serviciile secrete. Astfel, dat fiind faptul că cea mai mare parte a activității de informații nu este accesibilă publicului larg, au apărut premisele elaborării și diseminării unor teorii ale conspirației cu privire la  obiectivele urmărite. Cu toate acestea, serviciile de intelligence din statele moderne au un rol deosebit de important în protejarea valorilor democratice și umane și nu reprezintă o amenințare la adresa democrației și a libertăților individuale, ci una dintre garanțiile prezervării acestora, întrucât fără securitate nu poate exista libertate în adevăratul sens al cuvântului.

Intelligence pentru noile amenințări

Societatea s-a schimbat de-a lungul timpului, iar amenințările la adresa securității unei națiuni au cunoscut evoluții semnificative, context în care activitatea derulată de serviciile de informații întâmpină adesea obstacole care ar putea fi cu ușurință depășite dacă cetățenii ar fi mai familiarizați cu principiile și setul de reguli și valori al acestora.

În trecut, serviciile secrete aveau ca scop aproape exclusiv culegerea de date și informații despre activitățile întreprinse de un factor extern (un stat rival sau o alianță de state rivale), motiv pentru care era necesară obținerea unor detalii referitoare la strategiile şi obiectivele acestora, astfel încât, pe plan intern, să poată fi întreprinse demersuri de contracarare sau de valorificare a unor avantaje de ordin tactic. În prezent serviciile de informaţii din statele democratice beneficiază de încredere din partea populaţiei, datorită mediatizării unor succese operaţionale, dar şi familiarizării cetăţenilor cu activitatea de intelligence.

În ultimele decenii, odată cu adâncirea interdependențelor dintre state, respectiv cu accentuarea globalizării și a integrării regionale, respectiv a permeabilizării frontierelor dintre state, amenințările la adresa securității naționale au devenit mult mai complexe și nu au mai vizat neapărat cucerirea propriu-zisă a unui teritoriu, ci crearea și exploatarea unor disfuncții și vulnerabilități. În prezent, riscurile nu sunt generate doar de acțiunile unor state, ci și de activitățile derulate de o serie de entități non-statale, dintre care cele mai importante sunt cu siguranță grupările de criminalitate organizată, o amenințare pentru toate statele moderne.

Societatea, partener și beneficiar al securității

În acest context, parteneriatul dintre societatea civilă și serviciile de intelligence este deosebit de important și consolidarea acestuia contribuie în mod decisiv la succesul activităților derulate pentru asigurarea securității naționale. Parteneriatul dintre serviciile de informații și societatea civilă poate porni de la promovarea culturii de securitate, comunicarea strategică și asigurarea cadrului optim în care cetățenii, să poată interacționa cu serviciile de intelligence, fără a fi necesară parcurgerea unor etape birocratice sau inhibitoare pentru cei interesați.

Promovarea culturii de securitate poate fi realizată atât prin parteneriatul cu instituții de învățământ superior, rolul acestora fiind de a oferi cursuri specializate studenților interesați, indiferent dacă aceștia intenționează sau nu să urmeze o carieră în domeniu, cât și prin organizarea unor conferințe sau evenimente de popularizare a activității agențiilor de intelligence, care să abordeze o tematică diferențiată în funcție de specificul auditoriului.

De asemenea, în cadrul demersurilor de promovare este importantă implicarea actorilor civili cu experiență într-un anumit domeniu cu impact asupra securității naționale şi utilizarea unor canale de diseminare populare (reţele de socializare, site-uri specializate etc.), astfel încât să poată fi transmise mesaje pertinente, credibile și ușor de înțeles. Această activitate ar trebui corelată cu prioritățile impuse de provocările lumii moderne şi trebuie să răspundă nevoilor societății, respectiv manierei în care acestea sunt percepute de către cetăţeni. Comunicarea strategică ar trebui să răspundă, atât cât este posibil pentru un serviciu de informații, la o serie de dileme referitoare la obiectivele agențiilor de intelligence și modalitățile prin care acestea sunt atinse. Pentru ca protejarea societății să nu pericliteze libertățile individuale, valorile care fundamentează activitatea serviciilor de informații sunt integritatea personalului, respectarea legii și a valorilor democratice.

Asigurarea unui cadru optim de interacțiune între serviciile de informații și societatea civilă, respectiv organizaţiile non-guvernamentale reprezintă un demers absolut necesar, mai ales în contextul în care o serie de ameninţări la adresa securităţii naţionale, din ce în ce mai prezente în viaţa cotidiană, nu fac parte din provocările tradiţionale ale serviciilor de informaţii. Experienţa acumulată de organizațiile non-guvernamentale ar putea fi valorificată, prin parteneriat, în procesul de creionarea strategiilor şi politicilor de securitate.

Rolul serviciilor de informaţii în societăţile democratice se află într-o fază de redefinire, accentul fiind pus pe respectarea deplină a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, concomitent cu apărarea societății de ameninţările moderne la adresa securităţii naţionale, mai ales atunci când acestea sunt generate de grupuri de interese sau chiar state care acţionează secret, scrie Intelligence.

3 COMMENTS

  1. […] Rolul serviciilor de informații în societățile democratice se află într-o fază de redefinire, accentul fiind pus pe respectarea deplină a drepturilor şi libertăților cetățenești, concomitent cu apărarea societății de amenințările moderne la adresa securității naționale, mai ales atunci când acestea sunt generate de grupuri de interese sau chiar state care acționează secret, scrie Intelligence”, potrivit lui Radu Tudor.  […]

  2. Un text din cauza caruia se scorojesc, ca de obicei, peretii, si din care aflam usurati ca SRI si DSS n-au nicio legatura de rudenie, fiindca DSS lucra cu sectii judetene, iar astia de-acum cu sectii regionale. Asta DA democratie, desi daca mi-aduc aminte bine, si tovarasul Iliescu ne-a spus acelasi lucru, dar nu l-am crezut. Dar cind ne spune Radu Tudor, cu vorba lui mieroasa ca briza Marii Negre, mai poti sa nu-l crezi?
    Ce n-am inteles de la acelasi RT este care-i diferenta dintre un formator de opinie si un politruc si de ce chinezul (cubanezul, coreanul etc etc) care toarna la securitate activitatile unui agent strain face un lucru absolut reprobabil, in timp ce un roman face un gest patriotic!

Leave a Reply