Rata sărăciei relative situează România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, conform celor mai recente date publicate de Eurostat. Deși poate părea paradoxal, crește obezitatea, în timp ce sărăcia persistă, iar alimentele se îndreaptă spre groapa de gunoi, scrie Agerpres.
Datele Ministerului Agriculturii arată că românii aruncă peste 10% din alimentele pe care le cumpără, mare parte reprezentând produse de panificație. Cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, în timp ce aproximativ un copil din doi (46%), cu vârsta de până la 6 ani, în România, se află în risc de sărăcie și excluziune socială. Mai mult, un procent de 15% din populație este obeză, iar o treime supraponderală. Cei care câștigă cei mai mulți bani fac și cea mai mare risipă. Datele Ministerului Mediului arată că, spre deosebire de industrie, populația generează mai multe deșeuri alimentare.
În rândul persoanelor care muncesc, statistica Eurostat situează țara în fruntea clasamentului european din punctul de vedere al sărăciei. În ceea ce privește inegalitatea veniturilor, raportul arată același lucru. În România, cei mai bogați 20% dintre cetățeni au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%, în condițiile în care media europeană este de 5,2. Institutul de Statistică din România arată într-un raport că ponderea cea mai mare a persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială se află în Nord-Estul și Sud-Estul țării, mai mult decât dublă față de București — Ilfov (zona Capitalei). Imediat ce se iese din această zonă, populația aflată în această situație crește de la 20,5% la 43,5%.
În anul 2015, spre exemplu, o persoană a avut, în medie, venituri de circa 224 euro, iar cheltuielile au reprezentat 196 de euro. La nivel de gospodărie, veniturile se ridică la 579 euro, iar cheltuielile la 522 euro. Cea mai mare parte din cheltuieli se duce pe mâncare, respectiv 72,4%, iar 19% pe impozite și taxe, restul rămânând pentru alte lucruri precum îmbrăcăminte sau investiții de diferite tipuri.
Risipa alimentară din gospodării
Având în vedere că cea mai mare parte a banilor câștigați se duce pe mâncare, este de semnalat că peste 10% din alimente ajung la gunoi. Conform unui studiu al Ministerului român al Agriculturii, transmis la solicitarea AGERPRES, cei care risipesc mai mult de 10% din alimente se aprovizionează preponderent din lanțurile de supermarket-uri sau de la hipermarket-uri și în proporții relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piața agroalimentară, surse proprii sau de la țară. Cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă însă cea mai multă mâncare, procentul fiind, în medie, de 11,9%.
“Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creșterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, se confirmă corelația nivelului mediu național cu resursele financiare existente, acesta variind de la simplu la dublu, respectiv un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 lei, aproximativ 330 euro, iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 euro n.r.)”, informează Ministerul.
Documentul mai arată că absolvenții de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%. Astfel, dacă s-ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară, ar reieși că are sub 35 de ani, locuiește la oraș, are studii superioare, își face cumpărăturile la supermarket și are un salariu peste medie.
Din punct de vedere al cantității aruncate, din document rezultă că, săptămânal, o gospodărie de circa 3 membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă și 2 kilograme.
Conform Planului Național de Gestiune a Deșeurilor, realizat de Ministerul Mediului, gospodăriile generează mai multe deșeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianții și hotelurile la un loc. Cele mai recente date arată că gospodăriile fac circa 1,7 milioane de tone deșeuri alimentare, iar sectoarele menționate puțin peste 1 milion de tone.
Obiceiurile alimentare ale românilor
În general, mâncarea săracului în România este definită prin pâine, cartofi și carne albă. Dacă ne uităm la ce consumă românii din punct de vedere al alimentelor, caloriile consumate zilnic au scăzut de la 2.413 în 2014, la 2.401 în 2015, unde 74% sunt de origine vegetală. Cerealele și produsele din acestea asigură aproape jumătate din numărul de calorii.
Carnea și preparatele din carne dețin o pondere de 12% din totalul caloriilor consumate, iar produsele lactate — 11%. Pâinea reprezintă unul dintre alimentele de bază pentru toate categoriile de gospodării din România. Consumul mediu lunar este de 8,3 kilograme de persoană. Conform Institutului Național de Statistică, consumul de carne și preparate din carne este relativ scăzut comparativ cu standardele din țările dezvoltate.
Consumul mediu lunar de carne proaspătă a fost de 3,3 kilograme pe persoană în 2015. O persoană cheltuiește, în medie, 2,7 euro pe lună pentru 1,1 kilograme de carne de pasăre. Pentru carne de porc tot aceeași sumă, dar pentru numai 700 de grame. Carnea de bovine este oarecum un lux la români, fiind alocat sub un euro, respectiv 90 de cenți pentru 200 de grame. Consumul de pește este, de asemenea, unul scăzut, banii alocați lunar reprezentând însă echivalentul a 1,7 euro pentru 600 de grame.
Cartofii se consumă în aproape toate gospodăriile din România, iar lunar consumul este de circa 3 kilograme. Trebuie luat în considerare faptul că datele sunt de fapt pe o medie pe ansamblul tuturor gospodăriilor, fiind persoane care consuma mai mult, iar altele mai puțin.
Consumul de fructe este foarte scăzut, o persoană consumând în medie 3,6 kilograme lunar.
Grăsimile completează masa românilor, fiind un consum mediu lunar de persoană de circa 1 kilogram, reprezentând unt, margarină sau uleiuri vegetale.
Obezitatea în România
Având în vedere consumul populației, s-a ajuns la o creștere a obezității. Un sondaj de opinie recent realizat la nivel național de compania de cercetare de piață ISRA Center arată că mai puțin de jumătate (44%) dintre românii cu vârste peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% obezi și 5% subponderali.
Conform sursei citate, numărul persoanelor cu o greutate normală scade dramatic după vârsta de 35 de ani.
“Se observă astfel că peste vârsta de 55 de ani doar 3 din 10 români au o greutate normală, în timp ce două treimi sunt supraponderali sau obezi”, se arată în document.
Din sondaj mai reiese că există o corelație “evidentă” între educație și obezitate. Astfel, dacă în cadrul populației cu educație scăzută ponderea persoanelor obeze este de 21%, în rândul celor cu studii superioare procentul acestora scade până la 12%. Același studiu arată că majoritatea românilor (51%) cred că au o greutate normală, în timp ce 4 din 10 consideră că greutatea lor este mai mare decât ar trebui.
În concluzie, principala problemă din România este sărăcia atât în rândul celor care muncesc, cât și a grupurilor vulnerabile. Primul pas spre combaterea sărăciei este identificarea persoanelor care își duc traiul de pe o zi pe alta, mai ales a copiilor, și acordarea unor facilități ce țin de cunoaștere și crearea de oportunități. Deși există programe europene care se adresează acestor grupuri vulnerabile, fără implicarea activă a instituțiilor statului lucrurile stagnează.
Crearea unui fond național pentru combaterea sărăciei, alimentat de stat, dar și din donații de la populație și din mediul privat, din care s-ar putea susține constant la nivel național campanii și proiecte dedicate în școli ar putea orienta și conștientiza cetățenii români asupra gravității acestui fenomen și poate ar reduce și risipa.
Educarea populației în privința risipei alimentare trebuie “semănată” de la o vârstă fragedă pentru a putea culege “roadele” în anii care vin. Cine aruncă astăzi mâncare ar trebui să se gândească că mâine un copil “moare de foame”.
AGERPRES/(AS — autor: Florin Bărbuță, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)
Domnule Radu Tudor cum ati defini sărăcia..un venit mai mic decat..cam care credeti ca ar fi media..sau mai bine zis nivelul cat de cat decent al veniturilor care sa scoată sa zicem o familie din sărăcie stiti de ce va intreb pt ca stiu ca la noi in tara exista o problema foarte mare si anume ca desi oamenii gasesc un loc de munca au un venit lunar si program mult mai lung uneori decat norma intreaga,muncesc mult ,angajarea si un loc de munca nu-i scot din sărăcie si nevoie,nivelul extrem de scazut al salariilor si preturile sunt de buna ,plus utilități ,chirii etc..intr-o societate normală angajarea ar trebui sa însemne iesirea din sărăcie,la noi nu e asa..
nu-mi permit sa fac nici o apreciere
imi cer scuze daca am fost nepoliticos sau lipsit de eleganta. ma refeream strict matematic,statistic,raportat la costurile vieți la noi in tara..
Da, de ce domnule Tudor? Numai rușii e răi și americanii e buni vă permiteți?
Pai saracii mananca mai de proasta calitate si lucruri ieftine care ingrasa mai mult (vezi panificatia). Stresul cauzat de viata cu griji este alt vector al poftei de mancare. Oamenii mananca pe stress. Sportul deasemenea ajunge sa fie asociat cu un nivel ridicat de venituri. Si cum toata lunea chiar si aia saraci isi permit un smartphone, toata lumea sta sedentara pe net si nu msi iese la plimbare sau sa bata mingea.
Am incercat la un mom dat sa fac un proiect in care sa punem niste frigidere (donate gratuit de cativa producatori sau magazine), unde lumea sa vina sa puna alimentele pe care altfel le arunca. Dupa un sondaj, s-a divedit ca le e lene!:))
Preferau sa le dea la ghena decat sa le aduca la frigider:))
Lenea si nepasarea ingrasa romania, cum tot ea o si saracesc, merg mana-n mana
*cum tot ele
Cred ca mai toata mâncarea in lumea in care trăim e de proasta calitate, (mai ales pt noi estici ca de in est centrul si vestul europei isi arunca gunoaile alimentare,asta ca prte integrata a valorilor europene 🙂 ) e foarte greu sa asiguri hrana pt toata omenirea fara chimicale aditivi e-uri,hiper-procesare si industrializare…excluzînd mancarurile extrem de scump de tipul nu stiu..caviar iranian(cica e cel mai bun din lume)trufe.. fuagra (si exclusiv de la gâscă crescut a bio intr-o ferma cu condiții top)poate si vanatul (bine vanatul nu e asa de scump,comparativ cu restul dar e mai rar si mai greu de gasit)..restul alimentelor chiar si cele scumpe,si peste medie ca preturi,tot sunt destul de proaste…din multe foarte mult motive,mediu,poluarea,semințele care nu mai sunt semințele de odininoara cu incrucisari si hibridizari de tot felul plus tratamente..solul nu mai e la fel…
Nu te necăji! Bănci de alimente pe modelul american, unde 49 milioane de asistați sociali sunt înscriși dintr-un total al populației de 320 milioane, va înființa statul român. Fundațiile și ONG-urile au cu totul altă agendă.
Continutul ridicat de zahar din alimente e una din cauzele principale.
Am in fata un sortiment de paine de la un supermarket. 5 grame de zahar in 100 g de paine. Un suc de portocale natural necarbonatat are 9 grame de zahar in 100 de ml (am cautat sortimentul cu cea mai mica cantiate de zahar, altele au 11-14 g).
Deci un mic dejun cu 200 g de paine si 300 de ml de suc de portocale = 37 grame de zahar. Fara altceva, doar painea si sucul! Evident, adaugand si alte produse cantitatea se depaseste.
Potrivit American Heart Association, cantitatea zilnica recomandata de zahar pt un barbat adult e de 35 de grame. Deci eu am luat o doza cat pentru o zi intreaga doar din mic dejun! Pana la sfarsitul zilei ea cu siguranta se va dubla sau tripla pentru ca voi consuma si alte produse.
Producatorii stiu de ce adauga zahar. Nu doar pentru gust ci si pentru ca insulina produsa de corp ca urmare a ingerarii unei cantitati mari de zahar va genera foame dupa scurt timp. Deci ti se face foame, mai cumperi ceva.
Jurnalisti din Suedia veniti sa vada cum traiesc Linnea Torstenson si Isabelle Gullden,cele doua handbaliste suedeze din lotul lui CSM au ramas stupefiati stupefiati de ce au gasit in Bucuresti: „Primaria plateste salarii de 10.000 de euro si orasul e plin de gropi”….„Pe langa salarii, jucatoarele au primit masini si apartamente din partea clubului. Cele doua, precum multe alte jucatoare, locuiesc in complexul Asmita Gardens, nou construit si aflat la doi pasi de centrul orasului si sala Polivalenta”, noteaza jurnalistii nordici, care se intreaba totusi: „Daca ajungeti prin Bucuresti, cu siguranta va veti intreba de ce Primaria nu da acesti bani pentru scoli, case sau infrastructura? De exemplu, sunt multe gropi pe sosele” iar antrenorul suedez Per Johansson declara la randul sau : „N-am mai avut un asemenea salariu in cariera mea” ….Acum va intreb si eu,asta oare inseamna sa fii o tara saraca dar care sa pozeze in tara cu grad ridicat al conditiilor de trai cand vine vorba sa pui in joc banii publici ??? Toate cluburile performante in era moderna,in lumea civilizata traiesc exclusiv din sponsorizari.Dam iar senzatia ca venim din lumea a 3-a punand banul public in joc ca si cum ne-ar prisosi.Un exemplu perfect de contradictie intre interesul unora de a-si face imagine pe banul public in timp ce societatea acuza atatea lipsuri.Toti banii publici(multi sau putini) trebuie cheltuiti judicios acolo unde-i este necesara prezenta,nu in circ,nu in spectacol,nu in cosmetizari ieftine.Toti cei care risipesc acest ban public vor trebui sa plateasca intr-o buna zi.
Eu cred ca daca va fi creat ‘un fond national’ pentru orice, cu multi bani in bugetul lui, nu va ramane mult timp sub controlul transparent al romanilor. Cu prima ocazie, pe sest sau nu, va fi numit un Turcescu, Traian Basescu sau cineva ca ei, sau, si mai bine, va i pus un ‘management’ strain mult mai competent decat cel al romaniilor iar acel ‘fond national’ va ajunge un nou ‘Fond Proprietatea’.
Studiul comparativ al obiceiurilor alimentare nu da întotdeauna măsura clivajelor sociale/nu indica neapărat relația de cauzalitate venit-calitatea hranei, de exemplu. Canada, o tara considerată ca având o calitate a vieții mult superioară țărilor din Vechiul Continent (nemaivorbind de SUA), se zbate frenetic sa explice (si sa combată)creșterea obezității in rândul populației dezavantajate (familii întregi traind pe beneficiul social se află mult sub pragul sărăciei, adică sub 30,000$ venit per annum) fara mare succes până in prezent. Cauzele identificate până acum sunt asemănătoare cu cele din analiza pt România: preeminență fast food in Alimentația cotidiană, acumularea de produse tratate industrial (supe, sucuri din “concentrate”, pizze, turte, pasta, pâine destinate coacerii la microunde) care asigura hrana de baza, băuturile gazoase (in special Coca Cola dar nu numai), carne albă (pui, curcan cu “antibiotice”, adică de crescătorie in masa) recte, tot ce se găsește in supermarkets si costa puțin. Ei bine, s-a constatat cu stupoare ca nu costul modest al acestor alimente e cel care a dus la formarea obiceiului de a mânca produse “prefabricate”–tineretul școlar , de exemplu, prefera sa mănânce la MacDonald’s si alte asemenea uzine de Fast food fiindcă acolo se “socializează” cu grupul lor de vârsta precum si din pricina ca nimeni nu mai gătește acasa, din lipsă de timp, si tinerii sunt obișnuiți cu expediente culinare din familie. Crearea de mici “aprozare”in cartierele sărace n-a dus la nimic, cu excepția imigranților de data recenta locuitorii preferând supermarket-ul si produsele prefabricate ingredientelor proaspete oferite de micii producători locali. Alimente “proaspete”, legume, fructe, carne, patiserie artizanală, se vând doar in cartierele “selecte”, e drept, dar nu neapărat locuite de cei cu venituri mari si foarte mari–mai degrabă in cele populate de boema intelectuală si artistica sensibilă la “mode”: vegetarianism, tendința vegan, fara gluten, bio, etc., o categorie socială plasata undeva in marginea clasei de mijloc/burgheziei, cu venituri fluctuante, uneori sub pragul subvențiilor de stat! Apoi, mai e si băutura, alcoolul propriu-zis, care rămâne pretextul pt socializare cel mai însemnat–toate astea la un loc crează ipoteza ca “sărăcia” tine mai mult de standardele culturale decat de cele economice; ori aceste criterii aplicate la societatea românească nu mi se par, intru totul, relevante. Ar fi interesant, de exemplu, sa vedem câți oameni mai știu sa gătească si-si mai petrec o parte din dramuitul lor timp liber gătind (bucataritul atat de pus in valoare de programe ca “Chefi la cuțite” tine tot de moda), câți din aceștia sunt in mediul rural (folosesc produsele curtii si grădinii proprii) unde sărăcia e cea mai evidentă, câți tineri vin cu mâncarea de-acasa la slujba, câți din cei care-si mănâncă propriile preparate o fac din motive de regim (de slăbire, de exemplu) si mai ales, sa se măsoare consumul de produse locale “de sezon” in relație cu veniturile familiale, fiindcă unul din secretele alimentatiei “sănătoase” este si acela de a merge in ritm cu natura, de a nu consuma struguri in Ianuarie, de exemplu, chiar daca sunt la pret redus in supermarket. Si la consumul de băutura s-ar găsi nuanțe interesante, cred; in fine, asta ar fi important, mi se pare, sa nu aplicăm mecanic modelul occidental chiar daca se remarca asemănări stridente intre cultura de consum din România si cea din țările “civilizate”.
S-au ingrasat cetatenii romani din atata saracie importata! INS-ul stie doar din pix-el cat si cum sa “manevreze” mentalul colectiv 🙂 🙂
Inca nu v-ati convins?!
Saracia romaneasca si subpunctele enumerate si dezbatute se constituie intr-un subiect extrem de vast, privind cauzalitatea si consecintele acesteia. Nu ma incumet sa dezvolt pe tema acestui subiect mai ales ca este mult de discutat pe aceasta tema, au facut-o alti colegi de blog si au facut-o bine. Este un subiect dureros pentru natiune.
Societate echitabila doar bolsevicii incercai sa fie toti ehali.Noi in democratie putem umbla la contrast luminozitate si culori.Can ala face botez de lux sau ia sampanie de 30000€, te gandesti tu stat la un control pe avere un tva mare/prod lux.Se pot face chioscuri unde pt cantitate nealterata hrana o poti dona si beneficia la 4o kg de un tiket social,gen.Problematica hranei nu cred ca aruncam mai multa hrana ca in Sua sau suntem mai obezi ca americanii,desi bucataria romaneasca,atentie,e cea mai grasa din lume!România la fel consuma cea mai multa paine din lume.Flamanzi dupa Iisus.La sanatatea alimentara sa nu ne inbatam cu aoa rece decat peste 100 ani ca umanitatevoe Terra.Dupa ce anu asta se containerizeaza activ definitiv Cernobal si dupa ce Cesiul radio isi mai diminueaza potentialul.Sanatate.