Home Articole Asociatia Magistratilor apara judecatoarea din cazul Rarinca

Asociatia Magistratilor apara judecatoarea din cazul Rarinca

3441
5
SHARE

Potrivit publicatiei Lumea justitiei, Asociatia Magistratilor din Romania se solidarizeaza cu judecatoarea Risantea Gagescu (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti, cercetata disciplinar de Inspectia Judiciara, in doua dosare, dupa ce a indraznit ca, alaturi de judecatorul Damian Dolache de la CAB, sa deranjeze parteneriatul DNA-ICCJ, dispunand achitarea Marianei Rarinca acuzata ca ar fi santajat-o pe sefa instantei supreme Livia Stanciu. Asociatia condusa de judecatoarea Gabriela Baltag a formulat cerere de interventie in interesul Risantei Gagescu in cadrul celei de-a doua actiuni disciplinare deschise impotriva acesteia.

Este vorba despre actiunea disciplinara exercitata in 22 februarie 2016 de Inspectia Judiciara fata de Risantea Gagescu, in care aceasta a fost cercetata pentru manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului Justitiei si pentru imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror, pe motiv ca a formulat cerere de interventie in contestatia in anulare a DNA fata de decizia de achitare a Marianei Rarinca si ca i-ar fi cerut sa se abtina judecatorului Dorel Matei de la CAB, care impreuna cu judecatoarea Anamaria Tranca au transformat decizia definitiva de achitare a pensionarei Rarinca intr-una de condamnare. Cazul judecatoarei Risantea Gagescu este discutat, miercuri 13 aprilie 2016, de Sectia pentru judecatori a CSM.

AMR: “Respectarea unuia dintre cele mai importante principii care da valoare statului de drept, anume independenta judecatorilor”

Revenind la cererea de interventie formulata de AMR si depusa la CSM, asociatia precizeaza ca judecatoarea Risantea Gagescu nu a savarsit nicio abatere disciplinara, nu a avut manifestari care sa aduca atingere onoarei sau probitatii profesionale, prestigiului justitiei si nici nu a fost dovedita vreo imixtiune in activitatea altui magistrat. De asemenea, AMR arata ca atat cercetarea disciplinara cat si exercitarea actiunii disciplinare sunt lovite de nulitate, intrucat sesizarile, facute de ziarista Ondine Ghergut, nu sunt semnate.

Iata cateva fragmente din cererea de interventie formulata de Asociatia Magistratilor din Romania, documentul fiind atasat integral la finalul articolului:

AMR justifica un interes legitim de a interveni in prezenta cauza, in interesul personal si in apararea judecatorilor pe care ii reprezinta, Asociatia fiind imputernicita chiar prin actul constitutiv sa actioneze in numele acestora. AMR are in vedere, la nivel de principiu si, fata de circumstantele cauzei, respectarea art. 5, art. 6.2., art. 6.4. din Statut, si, in consecinta, abilitarea de a apara drepturile si interesele magistratilor in raport cu celelalte subiecte de drept, pe plan intern si international. In cauza, aceasta intentie este evidenta, de vreme ce AMR solicita respectarea unuia dintre cele mai importante principii care da valoare statului de drept, anume independenta judecatorilor.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) intelege sa evoce ca atat cercetarea disciplinara cat si exercitarea actiunii disciplinare sunt lovite de nulitate absoluta, urmare a faptului ca sesizarile expediate prin email, de petitionara Ondine Ghergut, nu sunt semnate, imprejurare ce atrage nulitatea absoluta a intregii cercetari disciplinare si, implicit, a tuturor actelor Inspectiei Judiciare.

Conform prevederilor art.47 alin.1 lit.b) din Legea nr. 317/2004 a Consiliului Superior al Magistraturii: ‘In cazul in care sesizarea s-a facut potrivit art.45 alin.2, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezolutie scrisa si motivata:

….

b) clasarea sesizarii, in cazul in care aceasta nu este semnata, nu contine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situatiei de fapt care a determinat sesizarea, precum si in cazul prevazut la art. 45 alin. 4 lit. b; rezolutia de clasare este definitiva’.

Potrivit art. 10 alin. 3 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr. 1027/15.11.2012: Sesizarile care nu sunt semnate de petenti, nu contin datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situatiei de fapt care a determinat sesizarea, dupa inregistrarea in registrul general de evidenta a lucrarilor Inspectiei Judiciare, se claseaza de catre inspectorul – sef, prin rezolutie definitiva’.

In baza Ghidului persoanelor interesate sa se adreseze Inspectiei Judiciare, document oficial emis si postat pe site-ul sau oficial, www.inspectiajudiciara.ro, arata in cap. IV pct. 1 ca petitia prin care o persoana se adreseaza Inspectiei Judiciare trebuie sa cuprinda in cazul sesizarii transmise prin posta sau prin fax semnatura olografa sau semnatura electronica a petitionarului. Acest document precizeaza apoi expres ca atunci cand sesizarea nu indeplineste cumulativ aceste conditii, se claseaza, printr-o rezolutie de clasare, ceea ce presupune ca nu va fi luata in considerare.

Asociatia Magistratilor din Romania intelege din inscrisurile ce i-au fost comunicate ca, Inspectia Judiciara a fost sesizata prin doua mesaje email din 18.08.2015 la orele 09,19 si 13,20, provenind de la adresa de email ondinegh@gmail.com, pretins a proveni de la petitionara Ondine Ghergut. Ambele sesizari expediate prin email amintit nu contin semnatura olografa sau semnatura electronica, in conditiile in care aceasta obligatie este o cerinta legala extrinseca actului de procedura, care conduce la o nulitate neconditionata de existenta unei vatamari.

Inspectorul-sef avea obligatia sa claseze sesizarea nesemnata si nu sa o repartizeze Directiei de inspectie pentru judecatori, iar mai departe, inspectorul judiciar desemnat, primind cele doua sesizari nesemnate, avea obligatia sa constate nulitatea acestora si sa trimita lucrarea inspectorului-sef, in vederea clasarii si nu sa efectueze verificari prealabile, sa dispuna inceperea cercetari disciplinare, sa o efectueze, pentru ca, in final, sa exercite actiunea disciplinara.

In motivarea Rezolutiei de exercitare a actiunii disciplinare se sustine ca sesizarile indica identitatea autoarei, ca aceasta este ziarist si ca a folosit respectiva adresa de email in corespondenta cu Inspectia Judiciara. Impartasim argumentarea judecatorului cercetat disciplinar ca, desi petitionara este ziarist si are raporturi cu Inspectia Judiciara, acest lucru nu o poate situa deasupra legii. Nu trebuie omis faptul ca intreaga procedura disciplinara este guvernata de dispozitiile codului de procedua civila care mentioneaza atat cerintele legii privind conditiile generale de forma ale unui inscris, inclusiv ale unei sesizari, potrivit art.148 cod procedura civila, dar si sanctiunile ce pot interveni, potrivit art.196 cod procedura civila.

Neregularitatea actului de sesizare atrage nulitatea intregii proceduri disciplinare, adica si a verificarilor prealabile, a Rezolutiei Inspectiei Judiciare din 13.11.2015 de incepere a cercetarii disciplinare, a cercetarii disciplinare propriu-zise, precum si a Rezolutiei din 22.02.2016 de exercitare a actiunii disciplinare, toate fiind lovite de nulitate absoluta.

Avand in vedere argumentele indicate mai inainte, Asociatia Magistratilor din Romania, solicita sa se constate nulitatea absoluta a intregii proceduri disciplinare.

(…)

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) sustine, raportat la cele aratate mai inainte, ca doamna judecator Risantea Gagescu de la Curtea de apel Bucuresti nu a savarsit nicio fapta care sa constituie abatere disciplinara, ca nu avut manifestari care sa aduca atingere onoarei sau probitatii profesionale, prestigiului justitiei si nici nu fost dovedita o imixtiune in activitatea altui judecator, motiv pentru care va solicita, din aceste considerente, respingerea ca neintemeiata a actiunii disciplinare exercitata, demersul reprezentand, in realitate, o atitudine de hartuire si intimidare, consecinta a pronuntarii deciziei penala nr. 733/A din 20 mai 2015 in dosarul nr. 22674/3/2014”.

5 COMMENTS

  1. Daca toata lumea justitiei ar urma conduita morala si profesionala a doamnei judecator Gabriela Baltag, fauna politica romaneasca n-ar mai beneficia de serviciile jegoase ale unor magistrati rataciti in breasla de tipul Livioarei Stanciu et CO. Altminteri, luam act de asemenea abuzuri impardonabile si multumim din inima …partidului si iubitului conducator care ne-a cadorisit cu “cheile” statului de drept basisto-stalinisto-securist: stanciu, morar, kovesi etc, etc !!!

  2. Un om cu scaun la cap isi poate pune urmatoarea intrebare ..suntem prosti ..sau suntem prosti …ce treaba are o jurnalista (probabil cu grade) cu probitatea profesionala a unui judecator?O fi fost ..judecator ..jurnalista asta ..desteapta ?

  3. cita vreme procurorii sunt egalii judecatorilor, cita vreme e voie sa devii din avocat sau procuror judecator, nu se va schimba nimic.
    Chiar daca schimbarile astea se vor face de miine, cum judecatorii sunt deja inamovibili, trebuie sa moara toti ca sa apara o alta generatie, presupus mai curata.
    Deci e treaba de vreo 30 de ani de cind incepe. Si nu a inceput, asa ca nu mai sperati aiurea la nimic bun.

  4. D-le Radu Tudor, dacă judecătorii sunt independenți, dar nici răspundere profesională nu au, cum naiba să fie cercetați pentru o soluție dată intr-un dosar judecat de ei? Asta inseamnă clar presiune asupra lor sau acțiune de pedepsire pentru că nu au dat o soluție sugerată pe diferite căi de anumite instituții ? E strigător la cer și se incalcă flagrant logica lucrurilor. Poate se trezește lumea la realitate și iese odată in stradă să pună lucrurile in ordine, pentru că ultima dată le-a stricat rău de tot. Au ieșit doar “unii”, care aveau interesul să le strice

Leave a Reply