NATO şi Uniunea Europeană reprezintă o platformă unitară în ceea ce priveşte abordarea rezilienţei, a declarat luni adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, în cadrul celei de-a treia ediţii a Atlantic-Black Sea Security Forum, eveniment organizat de Institutul Aspen România, în parteneriat cu biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US.
https://aspeninstitute.ro/atlantic-black-sea-security-forum-event-2021/
“Este foarte important pentru NATO şi UE să se bazeze una pe cealaltă”, a arătat Geoană, care a adăugat că a venit la Bucureşti şi pentru a fi prezent la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC).
Potrivit acestuia, pandemia COVID-19 a remodelat lumea, comunitatea europeană, dar şi pe cea trans-atlantică. “Şi am început să ne mai uităm din ce în ce mai intens la modul în care ne putem asigura că acest indiciu al rezilienţei poate fi dezvoltat şi abordat şi cum putea ajuta mai mult naţiunile parte a Alianţei”, a adăugat Geoană.
El a amintit în context că liderii ţărilor din NATO se vor reuni la 14 iunie într-un summit la Bruxelles, unde secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice va vorbi despre un nou viitor al acesteia.
“Cred ca NATO şi Uniunea Europeană reprezintă o platformă unitară pentru a ne asigura că abordăm rezilienţa într-un mod foarte integrat. (…) Este important să lucrăm împreună”, a adăugat oficialul NATO, care crede că NATO şi UE trebuie să se adapteze noilor realităţi.
Institutul Aspen România, în parteneriat cu biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US, a organizat cea de-a 3-a ediţie a Atlantic-Black Sea Security Forum – Democratic Security and Resilience in the Era of Great Power Competition, un eveniment internaţional la nivel înalt, care se desfăşoară în perioada 31 mai – 2 iunie, în format hibrid.
Evenimentul, care a debutat luni la Cercul Militar Naţional, s-a bucurat de sprijinul Ministerului Apărării Naţionale şi al Ministerului Afacerilor Externe – parteneri instituţionali, NATO – co-sponsor, Institutul Aspen UK şi True Story Project.
Ediţia din acest an s-a referit la progresele tehnologice şi impactul acestora asupra securităţii, cu accent pe rezilienţă, având în vedere provocările strategice din zona Mării Negre şi Mării Mediterane şi din regiunile adiacente.
În cadrul dezbaterilor s-a exprimat aprecierea că deceniul abia început propune o nouă realitate axată pe o definiţie revizuită a securităţii, acum un concept global şi cuprinzător, iar ultimele evoluţii globale, precum pandemia SARS-CoV-2, arată că trăim într-o lume interconectată în care securitatea democraţiilor care au la bază un set comun de valori depinde de o abordare comună.
Prin urmare, politicile publice trebuie să fie centrate pe rezilienţa la nivelul întregii societăţi şi pe cooperare în scopul de a combate ameninţările comune, au fost printre concluziile evenimentului de la Bucureşti, la care au luat cuvântul în prima parte Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene, Florin Pogonaru – preşedinte Aspen Institute Romania, europarlamentarul Cristian Buşoi, Christina Verchere – OMV Petrom, moderator fiind Alina Inayeh, reprezentant al German Marshall Fund of the United States – Bucharest office.
Atlantic – Black Sea Security Forum se adresează şi serveşte decidenţilor, experţilor şi publicului general, oferind o platformă regională pentru dezbaterea politicilor economice şi de securitate.
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord a răspuns cu “cea mai mare abilitate de adaptare”, în contextul în care, în prezent, se confruntă cu “cel mai provocator mediu de securitate dintr-o generaţie”, a declarat, luni, adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană.
“Suntem în faţa celui mai provocator mediu de securitate dintr-o generaţie şi NATO a răspuns cu cea mai mare abilitate de adaptare a apărării noastre colective dintr-o generaţie, pentru că atunci când lumea se schimbă şi NATO se schimbă”, a afirmat Geoană, într-o conferinţă de presă, alături de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, şi preşedintele Comitetului militar NATO, Air Chief Marshal Sir Stuart Peach.
Declaraţiile au fost făcute în contextul în care în România are loc exerciţiul NATO Steadfast Defender 21. Adjunctul secretarului general al NATO a subliniat că acest exerciţiu este “plănuit de mult timp, nu e direcţionat împotriva nimănui şi este strict defensiv”. Totodată, a arătat el, “nu este doar un exemplu al forţei NATO, ci şi al transparenţei”.
Mircea Geoană a subliniat că NATO este capabilă şi pregătită să îşi apere toţi aliaţii, la nevoie.
“Ne antrenăm, ca să transmitem un mesaj foarte clar către naţiunile noastre şi către oricine şi-ar dori să ne provoace. NATO este cu adevărat capabilă să îşi protejeze toţi aliaţii, pe teritoriul său”, a punctat oficialul.
Ministrul Apărării a vorbit despre implicarea României în ceea ce priveşte apărarea comună în regiune. “La fiecare summit al Alianţei, după criza din Ucraina din anul 2014, România a venit cu o propunere concretă de întărire a flancului estic, punând la dispoziţie teritoriul, structurile militare şi experienţa, pentru constituirea unei arhitecturi de securitate complete în regiune”, a arătat Nicolae Ciucă.
La rândul său, preşedintele Comitetului militar NATO a vorbit despre exerciţiul militar care este în desfăşurare în ţara noastră şi, în context, despre necesitatea coordonării în cadrul Alianţei. “Nu planificăm legat de o ameninţare aparte, dar trebuie să fim realişti atunci când ne facem planuri. Acest exerciţiu este unul dintr-o serie de exerciţii”, a arătat Stuart Peach.
El a subliniat că, “într-o lume imprevizibilă, Alianţa noastră va rămâne puternică şi pregătită”. “Nicio ţară nu poate înfrunta singură toate provocările prezentului”, a apreciat preşedintele Comitetului militar NATO.
Şeful Statului Major al Apărării a vorbit despre securitatea din regiunea Mării Negre. “Contextul de securitate impune dizlocarea rapidă, în termen scurt, de efective credibile”, a spus Daniel Petrescu.
Aproximativ 4.000 de militari şi peste 600 vehicule şi aparate de zbor din 12 state NATO participă, în România, la Noble Jump 2021, etapa de Reacţie Rapidă a exerciţiului aliat Steadfast Defender 21, ce se desfăşoară în prezent în peste 20 ţări aliate sau partenere NATO.
Această etapă a început pe 19 mai, când, potrivit scenariului exerciţiului, NATO a alertat Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianţei Nord-Atlantice în vederea deplasării din Turcia în România, prin Bulgaria. Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) este gata de dislocare în termen de două-trei zile de la alertare şi formează vârful de lance al Forţei de Reacţie a NATO (NRF), scrie Agerpres.
Adjunctul Secretarului General al NATO, Mircea Geoană, a afirmat, luni, că aterizarea forţată de săptămâna trecută a avionului civil în Belarus poate fi introdusă în categoria “pirateriei la nivel de stat”, făcând apel totodată la eliberarea “imediată” a lui Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega.
“Consiliul Nord-Atlantic a condamnat în termeni foarte puternici şi neechivoci aterizarea forţată a avionului Ryanair în Belarus săptămâna trecută. Această aterizare forţată a unui avion civil, cu pasageri civili, de către Belarus, a pus în pericol vieţile pasagerilor şi a echipajului. Acest act este inacceptabil şi violează în modul cel mai serios toate normele care guvernează aviaţia civilă. Acest gest poate fi introdus în categoria pirateriei la nivel de stat. Este un incident care ne arată modul în care regimul de la Minsk se opune principiilor şi drepturilor democratice fundamentale”, a declarat Mircea Geoană, la sediul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est.
El adăugat că NATO este în favoarea unei anchete internaţionale în acest caz.
“Suntem, de asemenea, în măsură (…) să salutăm deciziile pe care Uniunea Europeană le-a adoptat cu privire la acest lucru. Uniunea Europeană are la dispoziţie instrumente diversificate, inclusiv de tipul sancţiunilor economice. NATO nu are acest tip de instrumente. Şi de aceea suntem în favoarea unei anchete internaţionale, care să aducă întreagă lumină şi transparenţă în jurul acestui incident”, a menţionat adjunctul Secretarului General al NATO.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Mircea Geoană a făcut apel la eliberarea “imediată” a lui Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega, dar şi a multor “prizonieri politici din Belarus”.
“De asemenea, facem un apel către autorităţile din Belarus să demonstreze respect deplin pentru drepturile şi libertăţile fundamentale, inclusiv dreptul la liberă exprimare, inclusiv la dreptul fundamental de a putea protesta paşnic pentru cauzele pe care cetăţenii din Belarus le îmbrăţişează. Este pentru poporul din Belarus să-şi aleagă calea şi drumul de urmat în viitor, iar toţi aliaţii NATO susţin şi susţinem un Belarus suveran şi independent. de aceea, din punct de vedere al limbajului folosit de NATO în comunicatul oficial al Consiliului Nord-Atlantic, această condamnare este neechivocă, fermă”, a declarat Geoană.
Un ziarist şi blogger belarus plecat din ţară, Roman Protasevici, în vârstă 26 de ani, fost redactor-şef al canalului de opoziţie Nexta de pe Telegram, a fost arestat, la Minsk, după ce avionul companiei Ryanair cu care călătorea de la Atena la Vilnius a fost obligat de autorităţile belaruse să aterizeze sub pretextul unei alerte cu bombă, în timp ce avionul se afla în spaţiul aerian al Belarusului.
#NATO, #BlackSea, #SecurityForum, #Bucharest, #Romania, #BST, #TSP, #Aspen, #GMF
La un eventual consiliu NATO-Rusia, situaţia din Ucraina este primul subiect ce ar fi discutat, a declarat, luni, Mircea Geoană, adjunctul secretarului general al NATO, adăugând că în urmă cu câteva zile a făcut o propunere pentru o asemenea reuniune părţii ruse, care a refuzat.
“În ceea ce priveşte agenda unui eventual Consiliu NATO-Rusia, Ucraina este subiectul numărul unu de pe agendă, deoarece nu vorbim doar de mobilizarea de trupe de acum câteva săptămâni, ci a început în 2014, cu anexarea ilegală a Crimeei, cu războiul din estul Ucrainei, cu militarizarea Crimeei şi folosirea sa ca trambulină pentru proiectarea puterii, nu doar în regiunea extinsă a Mării Negre, ci şi în Mediterană, în multe alte destinaţii. Trebuie să discutăm despre asta şi este un subiect care ne face să luăm măsuri de descurajare şi apărare a teritoriilor şi populaţiilor noastre”, a afirmat oficialul NATO.
El a participat la o conferinţă de presă alături de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, şi preşedintele Comitetului militar NATO, Air Chief Marshal Sir Stuart Peach.
Potrivit lui Mircea Geoană, Federaţia Rusă a refuzat un consiliu cu NATO.
“Personal, în ultimul an şi ceva, am transmis câteva cereri, în mod repetat, către partea rusă legat de reuniunea Consiliului NATO-Rusia, pentru că aceasta este cealaltă cale. (…) Din nefericire, până în prezent, Rusia nu a răspuns pozitiv legat de reuniunea Consiliului Rusia – NATO. Cea mai recentă ofertă le-am făcut-o acum câteva zile”, a arătat Geoană.
“În ceea ce priveşte Ucraina, NATO susţine ferm declaraţia de la Summitul de la Bucureşti în ceea ce priveşte politica Uşilor Deschise (Open Door Policy – n.r.). Anticipăm reafirmarea politicii Uşilor Deschise în comunicatul final al Summitului NATO. Încă se negociază, nu mă pot pronunţa asupra limbajului în sine, dar acest aspect va fi acolo”, a punctat acesta.
El a spus că nu anticipează decizii la Summitul NATO, programat la jumătatea lunii viitoare. “Cred că încurajarea Ucrainei să continue reformele interne, în timp ce investim în parteneriatul cu această ţară, este cea mai bună soluţie şi îi încurajăm pe partenerii noştri din Ucraina şi Georgia să păstreze drumul spre modernizare şi să se pregătească în privinţa aspiraţiilor lor de a intra în comunitatea euro-atlantică”, a arătat Mircea Geoană.
A vorbit şi despre abilitatea NATO de a apăra teritoriul aliat.
“Ştim că Rusia este foarte atentă la ce facem şi parte din mesajul nostru public este că NATO este pregătită să descurajeze şi să apere întregul teritoriu aliat şi cred că Steadfast Defender este o altă dovadă excelentă a interoperabilităţii noastre, a capacităţii de transport pe distanţe lungi, a personalului şi echipamentelor de cea mai nouă generaţie”, a subliniat oficialul.
În relaţia cu Rusia, a apreciat că Alianţa se adaptează. “Da, acţiunile Rusiei sunt destabilizatoare. Din nefericire, vedem o Rusie care devine mai represivă pe plan intern în ceea ce priveşte oponenţii politici şi mai agresivă pe plan extern. (…) Ne adaptăm la aceste realităţi”, a mai spus el.
La rândul său, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a menţionat că “regiunea Mării Negre este un punct fierbinte, luând în considerare mobilizarea militară rusă în Crimeea şi în Marea Neagră şi toate celelalte aspecte discutate”.
“Orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa Alianţei”, a subliniat el.
Şeful Statului Major al Apărării a amintit că România are o nouă Strategie Naţională de Apărare.
“Cred că reflectă foarte bine cum vedem această situaţie din regiune. Respectiva Strategie Naţională de Apărare menţionează clar că acţiunile din Crimeea, militarizarea acestei zone şi anexarea sa ilegală are consecinţe în ceea ce priveşte felul în care vedem securitatea naţională în regiunea Mării Negre”, a spus Daniel Petrescu.
———-
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că România îşi doreşte să implice în activitatea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), care va fi inaugurat luni la Bucureşti, nu doar cei mai buni experţi români, dar şi specialişti din statele membre UE şi NATO, precum şi din statele partenere din regiune.
Precizările au fost făcute luni, în debutul celei de-a treia ediţii a Atlantic-Black Sea Security Forum. Potrivit lui Aurescu, E-ARC este un proiect la care România lucrează de nouă luni, fiind vorba despre un organism care nu va concura cu alte centre de excelenţă, ci se va axa asupra unor domenii specifice.
“Ne vom concentra asupra: rezilienţei societale, rezilienţa partenerilor noştri în ce priveşte interferenţele negative provenite din afara spaţiului european şi NATO. Dacă vrem să fim rezilienţi, vecinii şi partenerii din proximitatea noastră trebuie să fie rezilienţi la rândul lor. Trebuie să îi ajutăm să îşi construiască propriile capacităţi de a rezista şi răspunde la riscuri, provocări şi ameninţări. Ne vom axa asupra rezilienţei infrastructurii: infrastructură de comunicaţii, de transport. Ne vom concentra şi pe domenii de interes, de exemplu răspunsul la tehnologii emergente şi perturbatoare. Toate acestea vor fi grupate în şapte grupuri de lucru în cadrul E-ARC şi vom încerca să atragem nu doar cei buni experţi români în domeniu, dar şi experţi din statele membre UE şi NATO şi din statele partenere din regiune”, a afirmat ministrul de Externe.
Potrivit lui Aurescu, grupurile de lucru îşi vor desfăşura activitatea într-o “manieră sistemică, interconectată”.
“Infrastructura de transport este crucială, nu doar pentru societate, pentru economie, ci şi în ce priveşte mobilitatea militară. Asigurarea rezilienţei în ce priveşte infrastructura de transport este extrem de importantă, atât din punct de vedere al infrastructurii existente, cât şi din punct de vedere al promovării infrastructurii noi, relevante şi necesare. În ce priveşte comunicarea, este absolut evident: securitatea cibernetică şi rezilienţa reţelelor de comunicare este foarte importantă pentru a asigura eficienţa răspunsului într-o situaţie de criză. Vom avea de asemenea un grup care să se ocupe de continuitatea guvernării şi abilitatea de a face faţă unor crize. Toate aceste grupuri vor lucra într-o manieră sistemică, interconectată”, a spus el.
Ministrul a subliniat importanţa promovării bunelor practici şi a contracarării reacţiilor neadecvate, menţionând în acest sens că în timpul pandemiei au existat şi abordări unilaterale sau comportamente individualiste.
“Rezilienţa înseamnă înainte de toate a pune în cea mai bună formă reacţiile bune pe care le-am avut în timpul crizei: mai multă solidaritate, mai multă cooperare internaţională. La nivel european – alcătuirea programului EU4Health; la nivelul NATO – să vedem care a fost răspunsul la nevoile statelor membre şi partenerilor, iar NATO Pandemic Response Trsut Fund a fost foarte eficient în a-i ajuta pe aliaţi şi pe parteneri. Am folosit capabilităţi NATO pentru a transporta echipament medical. De exemplu, România a fost prima ţară membră a Alianţei care a folosit capabilităţile de transport aerian strategice pentru a aduce echipament medical esenţial din Coreea de Sud, în timpul pandemiei. Apoi, i-am ajutat pe alţii, pentru că am fost prima ţară UE care a folosit Mecanismul RescEU şi am ajutat state membre şi parteneri”, a afirmat Aurescu.
Cea de-a 3-a ediţie a Atlantic-Black Sea Security Forum – Democratic Security and Resilience in the Era of Great Power Competition este un eveniment organizat de Institutul Aspen România, în parteneriat cu biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US. La evenimentul desfăşurat la Cercul Militar Naţional au mai fost prezenţi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi vicepreşedintele Comisiei Europene – Relaţii interinstituţionale şi prospectivă, Maros Sefcovic.
