Am avut placerea sa moderez una din sesiunile unui eveniment important. Institutul Aspen România, în parteneriat cu Divizia de Diplomație Publică a NATO, a organizat vineri, 23 septembrie, la Palatul Parlamentului, conferința internațională “Evolving Threat Assessment Constant Mission”.
Această conferinţă internațională este al treilea eveniment organizat de Institutul Aspen România în colaborare cu NATO pe tematică de securitate în logică aliată. Conferinţa a avut loc într-un context regional de securitate complex și în continuă transformare. Aceasta reflectă determinarea României de a-și reafirma rolul de membru al alianței angajat în aprofundarea dialogului transatlantic pe subiecte vitale cu privire la securitatea și stabilitatea regiunii în care se află, spune Institutul Aspen Romania, prezidat de senatorul Mircea Geoana.
Scopul comun al Institutului Aspen România și al Diviziei de Diplomație Publică a NATO este de a valorifica relevanța României în regiune precum și rolul său de contribuitor la un dialog aprofundat pe teme complexe de securitate a Alianței. Printre acestea se numără explorarea și comunicarea adecvată către publicul larg a unor concepte precum securitatea colectivă, asigurarea strategică, descurajarea, apărarea teritorială dar și a rolului apărării antirachetă în securitatea aliaților. În contextul actual de securitate regională și globală, o înțelegere adecvată a acestor teme de către decidenţi și publicul larg, cu sprijinul unor experți și lideri relevanți, este de o importanţă capitală, cu atât mai relevantă în regiunea Mării Negre și a Mediteranei de Est. România este, de mai multe decenii, țară gazdă a uneia din primele facilități pe uscat ale Forțelor Navale ale Statelor Unite și a uneia dintre cele 6 unități de integrare a forțelor NATO. Marea Neagră are un profil din ce în ce mai important din perspectiva securității Alianței, iar criza din Crimeea și recenta tentativă de lovitură de stat din Turcia servesc doar pentru a accentua importanța securității în zonă. Între temele abordate sunt incluse noile amenințări la adresa securității aliaților, cum sunt războiul cibernetic, propaganda și terorismul.
09:50 – 11:00 Session I
New Generation Challenges to the Security of the Allies (on the record, open to press)
(Matching threats and Allied capabilities; addressing terrorism, cyber threats, hybrid warfare, fronteer security and migration)
Speakers:
H.E. Sorin Ducaru, Assistant Secretary General for Emerging Security Challenges, NATO
Radu Horia Dorcioman, State Secretary, Ministry of Communications and Informational Society
Florin Cosmoiu, Director of National Cyberint Centre, Romanian Intelligence Service
Dr. Itamara Lochard, Center for Technology & National Security Policy, U.S. National Defense University
Augustin Jianu, Director General, National Response Centre for Cyber Security Incidents (CERT-RO)
Moderator: Radu Tudor, Political and Military Analyst
Unul dintre vorbitori, Florin Cosmoiu, şeful Centrului Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii, a declarat vineri că România este o ţintă a atacurilor cibernetice sponsorizate statal pentru că este membră UE şi NATO, intenţia fiind furtul de informaţii strategice şi infrastructurile critice.
“În acest domeniu pericolele cu care ne confruntăm în fiecare zi sunt din multe părţi. Sunt atacuri sponsorizate de state care ţintesc, să zicem, instituţii strategice ale unei ţări, infrastructuri critice. Aceste atacuri au loc în fiecare ţară, şi în România. Suntem o ţintă a atacurilor sponsorizate statal pentru că noi suntem membri NATO, UE şi unele state care sunt angajate în astfel de atacuri ne ţintesc şi pe noi. Ei vor să fure informaţii strategice din România şi, de asemenea, ţintesc infrastructurile noastre critice”, a spus Cosmoiu la o conferinţă pe tema evaluării constante a ameninţărilor, organizată de NATO şi Institutul Aspen.
El a dat exemplul Ucrainei, unde alimentarea cu energie a fost tăiată pentru o mare regiune, spunând că astfel de lucruri s-ar putea întâmpla oriunde în lume şi că din acest motiv România a încercat să-şi sporească capacităţile de protecţie a infrastructurii critice.
Cosmoiu a afirmat că recent grupuri criminale au ţintit sistemele financiar-bancare din România şi că o altă ameninţare e reprezentată de atacurile cibernetice din partea extremiştilor.
“Atacurile criminale au loc în fiecare zi în România. Recent, anul acesta şi anul trecut grupuri criminale au ţintit şi sisteme financiar-bancare din România. De asemenea, ne confruntăm în fiecare zi atacurilor cibernetice din partea extremiştilor. Aceste atacuri nu sunt foarte sofisticate, capacităţile lor sunt destul de reduse, dar trebuie să menţionăm acest fenomen pentru că ei încearcă să-şi crească aceste capacităţi. România are mai multe programe pentru a-şi creşte capacitatea tehnică”, a arătat şeful Centrului Cyberint din cadrul SRI.
Augustin Jianu, Director General CERT-RO, la conferința internațională “Evolving Threat Assessment Constant Mission” organizată de Institutul Aspen România, în parteneriat cu Divizia de Diplomație Publică a NATO, despre atacurile cibernetice:
“Următorul pas ar putea fi serviciile de utilitate publică. Nu trebuie să ataci un guvern sau armata, o fac cu scopul de a strânge informaţii, dar pentru a crea haos tot ce trebuie să facă este să taie aprovizionarea cu apă sau cu electricitate.”
Senatorul Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, a declarat că în ţară există o “frustrare uriaşă” generată de discrepanţa dintre nivelul de ambiţie de a realiza strategii şi capacitatea de a pune în aplicare proiectele respective, apreciind că această frustrare reprezintă “principalul risc de securitate naţională”.
Geoană susţine că vina pentru situaţie nu aparţine actualului sau fostului guvern ori regim, ci este vorba de “o chestiune culturală înrădăcinată”.
“Există o discrepanţă uriaşă între nivelul de ambiţie şi strategiile naţională, sectorială, locală pe care România le propune şi capacitatea de a face ca acea viziune, acea strategie să devină realitate. Nu există domeniu din România în care să nu vedem o diferenţă uriaşă între definirea problemei şi capacitatea de a rezolva acea problemă. Este o problemă de guvernanţă, de capacitate slabă de administrare a treburilor ţării, care e istorică. Atunci când preşedintele României, cel actual, cheamă pe bună dreptate forţele intelectuale şi politice ale ţării, mediul economic şi civic al ţării să ne înhămăm cu toţii la un proiect de ţară, (…) problema pe care eu o pun (…) e că lipseşte capacitatea de implementare. (…) O ţară care de 14 ori modifică Masterplanul de transporturi este o ţară care nu are o problemă cu definirea problemei. (…) Această frustrare uriaşă care creşte în fiecare zi şi care se va amplifica e principalul risc de securitate naţională, pentru că o ţară nemulţumită, cu oameni care emigrează, cu scădere demografică, cu lipsă de încredere în proiectul naţional e o ţară foarte vulnerabilă. Poate mai vulnerabilă la propagandă şi ideologie anti-occidentală, decât tancurile sau fregatele ruseşti în Marea Neagră”, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Geoană.
El a opinat că întărirea capacităţii de guvernanţă, conceptul de bună guvernare, de integritate, de luptă împotriva corupţiei sunt elemente esenţiale pentru succesul naţiunii române.
Pe de altă parte, Mircea Geoană a arătat că în România există, “în principal în zona de forţă”, câteva instituţii care “s-au transformat în entităţi mai performante”. Senatorul a menţionat aici serviciile de informaţii, DNA, “parţial Ministerul Apărării”.
“Din păcate, în zona civilă nu am văzut în ultimii 10 ani acelaşi tip de investiţie. În CNADNR, în managementul sistemului de sănătate, într-un minister de elită. Cred că pentru perioada următoare, pe lângă continuarea de investiţie în structurile de forţă, de securitate naţională, de luptă împotriva corupţiei care trebuie să continue, cred că ar trebui să deplasăm acelaşi tip de resurse, să le asigurăm protecţie din punct de vedere politic – şi din ţară, şi din străinătate – altor entităţi. Încep cu Ministerul de Finanţe, al cărui rol este esenţial în orice sistem. Continui cu Ministerul Dezvoltării Regionale, cu cel al Transporturilor. Faptul că la MApN sau la MAE există în continuare competenţe nu compensează că în zona aplicată (…) şi socială lucrurile sunt în continuare foarte precare”, a mai susţinut Mircea Geoană.
