Cât de mare este riscul infectării cu coronavirus în aer liber?

Odată cu venirea primăverii, oamenii sunt şi mai dornici de a ieşi din casă. În locuri aglomerate este obligatorie masca sau chiar interzise adunările de persoane.

Cât de mare este riscul infectării în spaţiile deschise?, se intreaba Deutsche Welle.

Posibilitatea infectării este mult mai redusă în aer liber decât în spaţiile închise, inclusiv în cazul noilor tulpini SARS-CoV-2. Aerosolii au un rol decisiv în transmiterea virusului. Experţii sunt de părere că aerosolii îşi pierd puterea în spaţiile deschise.

“Aceasta pentru că circulaţia aerului este mult mai intensă afară. Curenţii de aer slăbesc rapid concentraţia iniţială”, explică Nico Mutters, şeful Instititului pentru Igienă şi Sănătate Publică din cadrul Clinicii Universitare Bonn, în discuţia cu DW. Şi Birgit Wehner, specializată în analiza aerosolilor la Institutul Leibniz pentru Cercetări Troposferice spune că picăturile expirate se usucă mai repede afară şi se diluează mai rapid. Într-un document prezentat de Societatea pentru Cercetarea Aerosolilor, semnat şi de Wehner, se arată însă că, în cazul unor aglomerări, fără respectarea distanţei, pericolul infectării în aer liber nu este exclus.

Aşadar, şi în aer liber trebuie respectată distanţarea de 1,5 până la 2 metri. “Dacă nu respectaţi această distanţă şi dacă vă poziţionaţi frontal şi vorbiţi tare, cântaţi, strigaţi, scuipaţi, atunci vă puteţi infecta prin picături, adică prin salivă”, spune virusologul Alexander Kekulé în interviul acordat DW. El este cunoscut în Germania pentru criticile frecvente la adresa măsurilor loate de guvernul federal, el fiind convinsă că trebuie găsit un mod de a convieţui cu COVID-19 fără a îngrădi prea mult viaţa socială.

Distanţarea socială este efectivă şi în cazul noilor tulpini, a mai precizat virusologul. Kekulé precizează că: “Noile tulpini nu zboară mai departe, ceea ce este foarte important de menţionat.” Acestea sunt ceva mai contagioase, dar actualele măsuri rămân valabile.

Şi îmbrăţisările şi sărutările trebuie în continuare evitate. În cazul unor deplăsări normale – şi a unor depăşiri fireşti pe stradă – nu există niciun pericol de infectare în aer liber.

Studiile au dovedit că pericolul infectării în aer liber este extrem de redus. O analiză recentă din China arată că din 7324 de infectări confirmate doar una singură a avut loc într-un spaţiu deschis. Şi Institutul Robert Koch precizează pe pagina sa de Internet că în aer liber infectarea cu coronavirus este extrem de rară.

Ce rol are vântul în transmiterea virusului?

“Cu cât mai puternic este vântul, cu atât mai departe sunt purtaţi norii de aerosoli produşi de oameni”, explică fizicianul, specialist în aerosoli, Gerhard Scheuch.

Pe reţelele sociale sunt tot mai des postate imagini cu multe persoane care se relaxează împreună pe pajişti, în aer liber. Birgit Wehner linişteşte spiritele: este improbabil ca un vânt puternic să transporte aerosolii de la un grup la celălat, atât timp cât se respectă distanţa socială.

Scheuch consideră chiar că această variantă este “absolut nepericuloasă”. În interviul acordat DW, expertul spune că: “Numai prin temepratura corporală se creează un anumit curent de aer, care transportă particulele în sus, ca un coş de sobă.” Deseori, temperatura corporală de 37 de grade este mai ridicată decât temperatura de afară. “Atunci aerul cald se ridică şi, o dată cu el, şi aerosolii.”

Şi un studiu realizat în Iran atestă că vântul nu are niciun rol relevant în transmiterea virusului.

Sunt diferenţe, dacă afară este cald sau rece?

Această întrebare nu a fost încă pe deplin lămurită de oamenii de ştiinţă. Cercetători americani, de exemplu, au analizat situaţia din regiuni calde, reci, uscate şi umede din China şi nu au identificat nicio legătură între condiţiile de climă şi numărul infectărilor cu coronavirus.

Un studiu realizat în Austria confirmă însă că razele ultraviolete distrug viruşii. Dar, cercetătorii avertizează că: “Razele ultraviolete au efecte minime asupra transmiterii virusului de la om la om”, în condiţiile în care infectarea se realizează în doar câteva minute.

Şi informaţiile oferite de experţi la solicitarea DW sunt diferite. Nico Mutters spune că nu există un principiu general pe baza căruia în anotimpul cald pericolul infectării în aer liber să fie mai redus decât în anotimpul rece. “În mod general însă, vara radiaţiile cu raze ultraviolete sunt mai puternice dar şi mai ridicate sunt valorile atunci când zăpada le reflectă, la schi de exemplu. Vedeţi, aşadar, că fie cald sau rece, nu se poate constata o legătură directă între temperatura exterioară şi transmiterea virusului”, explică Mutters. În plus, în întreaga lume rata infectării este mare, indiferent de temperaturile de afară.

Virusologul Alexander Kekulé are însă o altă opinie. Infectările, şi în zonele calde, au loc nu afară, ci mai degrabă în spaţii închise. “Tocmai pentru că oamenii preferă să rămână în casă, cu aparate de aer condiţionat sau ventilatoare”, spune Kekulé.

Sunt sportivii potenţial mai contagioşi?

Şi în cazul întâlnirilor cu sportivi în aer liber este de ajuns, recomandă experţii, să păstrăm distanţa de protecţie, chiar dacă aceştia inspiră şi expiră mai profund şi transmit mai multe particule.

“Când o persoană aleargă şi trece la distanţă mică pe lângă o altă persoană, riscul infectării este extrem de redus”, spune specialista în aerosoli Birgit Wehner în discuţia cu DW.

Iar Gerhard Scheuch confirmă. Şi în cazul unor exerciţii fizice în comun este nevoie de o apropiere mai îndelungată pentru a facilita infectarea. Aşa încât el nu consideră că jocurile de fotbal sau baschet în aer liber pot reprezenta un pericol pentru răspândirea coronavirusului. “Problema apare atunci când se folosesc toalete sau cabine de schimb comune. Acestea sunt zone periculoase. Trebuie să avem grijă să aerisim bine aceste spaţii”, explică Scheuch. În rest, restricţiile pot fi relaxate, dacă se respectă măsurile de distanţare socială, conchide expertul în aerosoli.

Un studiu prezentat în Olanda anul trecut recomanda o distanţă şi mai mare faţă de sportivi. Astfel, bicicliştii ar trebui să păstreze distanţe de până la 20 de metri între ei. Studiul este însă contestat, pentru că a fost realizat într-un tunel aerodinamic şi nu în condiţii reale.

Sunt fumătorii mai periculoşi decât alte persoane?

Până acum nu există niciun studiu care să dovedească faptul că fumătorii pasivi ar fi mai expuşi pericolului infectării. Anul trecut însă, guvernul spaniol a stârnit multe reacţii când a anunţat interzicerea fumatului şi în aer liber. Decizia viza însă spaţiile publice în care nu se putea respecta o distanţă minimă de 2 metri între persoane.

Dacă se respectă distanţa, atunci fumătorii nu sunt mai contagioşi decât nefumătorii, spune expertul în aerosol Scheuch. “Fumatul nu facilitează transportul virusului către exterior”, explică el. Şi medicul Mutters spune că fumătorii nu sunt automat mai periclitaţi şi nici mai uşor de infectat decât nefumătorii.

Singura diferenţă este cea constatată de specialiştii Institutului Robert-Koch, care atestă că fumătorii au un risc mai ridicat de a face forme grave ale bolii COVID-19.

Este justificată purtarea măştii şi în aer liber?

În spaţiile deschise se recomandă purtarea măştii atunci când nu se poate respecta ditanţa minimă între persoane. Mai ales atunci când oamenii sunt îngrămădiţi sau când nu se pot evita aglomerările, scrie dw.de.

Mutters spune că, în cazul concertelor, de exemplu, măştile sunt în orice caz recomandabile. Şi Wehner explică: “Atunci când aşteptaţi în staţie, staţi la coadă sau nu vă simţiţi în siguranţă, masca este evident indicată.”