Bugetele militare ale marilor puteri este un indicator dintotdeauna valabil pentru angajamentul acestora de a-si mentine influenta in lume. Clasamentul anual SIPRI e un reper valoros in acest sens.
—————————————
Cheltuielile militare pe plan mondial au crescut în 2015 după patru ani de recul, cauza constituind-o înmulțirea tensiunilor în lume, a indicat marți Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), citat de AFP și Reuters.
Astfel, pe întregul an cheltuielile militare s-au ridicat la 1.676 miliarde de dolari, crescând cu 1% față de anul trecut.
În afară de această creștere globală, susținută în principal în Europa de Est, Asia și Orientul Mijlociu, SIPRI constată că diminuarea cheltuielilor militare în Occident s-a încetinit.
SUA rămân pe departe țara care cheltuiește cel mai mult în domeniu. Bugetul lor militar, de 596 miliarde de dolari, s-a repliat cu 2,4% în raport cu anul precedent, adică cu mai puțin decât în anii precedenți.
Sam Perlo-Freeman, cercetător al SIPRI, a explicat aceste cheltuieli suplimentare pentru înarmare prin războiul împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).
Al doilea buget militar ca mărime, al Chinei, este estimat la 215 miliarde de dolari, urmat de cel al Arabiei Saudite (87,2 miliarde), care l-a depășit pe cel al Rusiei (66,4 miliarde).
Franța — al cincilea buget în domeniu în 2014 — a căzut pe locul al șaptelea, după Marea Britanie și India.
Per ansamblu, bugetele Europei occidentale au scăzut în continuare, dar mai puțin rapid.
‘Motivele acestei schimbări de tendință sunt Rusia, gruparea Statul Islamic și NATO’, potrivit lui Perlo-Freeman. Membrii NATO s-au angajat să respecte până în 2014 obiectivul cheltuielilor militare corespunzând unui procent de 2% din Produsul Intern Brut (PIB).
În Asia, creșterea cheltuielilor Indoneziei, Filipinelor, dar și ale Japoniei și Vietnamului reflectă tensiunile — mai mult sau mai puțin deschise — cu China și cu Coreea de Nord, precizeaza Agerpres.
“Si vis pacem, para bellum” – daca vrei pace, pregateste-te pentru razboi. E simplu, nu ?
Sa-i pupam in fund pe americani ca merita, ieri a fost 4 Aprilie si nu trebuie sa ne mai aducem aminte de crimele lor aspura noastra. “Marea tragedie din 4 aprilie 1944, când Bucureştii, capitala României, au fost victima unui masiv SI UNIC bombardament al aviaţiei americane. Au fost vizate ţinte civile, cu deosebire zona Gării de Nord, dar şi partea centrală a oraşului:Palatul Regal,Universitatea,hotelul Athenee Palace,Ateneul Roman.hotelul Splendid,etc. Ele nu aveau o justificare militară, deoarece frontul se afla departe, la peste 300 km, pe linia Iaşi-Chişinău, iar luptele încetaseră de la sfârşitul lunii martie. Ostilităţile aveau să se reia abia la 20 august, scria profesorul Ioan Scurtu . Practic, atacul americanilor a fost in sprijinul sovieticilor,care nu puteau rupe frontul spre Romania. Potrivit ziarului “Timpul”, faimosii aviatori de vânătoare români şi servanţii bateriilor antiaeriene au reuşit să respingă totusi valurile de bombardiere americane. Astfel,in ziua tragica de 4 aprilie au fost doborâte 44 de aparate inamice, mai mult de o treime din numărul total cu care americanii ne-au atacat! A doua zi,deasupra Ploiestilor, numărul avioanelor doborâte a fost de 54 !
Cum se vede,cat erau ei de americani,Romania nu prea era atunci “sat fara caini”… Adevarat, la 22 iunie 1941, România a intrat în război alături de Germania, având ca obiectiv eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, ocupate de Armata Roşie cu un an inainte.
De mentionat,mareşalul Antonescu nu s-a considerat în război efectiv cu cele două mari ţări occidentale ( facuse in Occident stralucite studii militare!) iar Romania nu a întreprins nici o acţiune militară împotriva acestora. Chiar daca avioanele americane şi engleze au executat în 1942-1943 mai multe raiduri aeriene împotriva tarii noastre, vizând cu precădere zona petroliferă din Valea Prahovei si uzinele de armament din Brasov (lamentabil,chiar in ziua de Pasti!), rezultatele au fost mai curând modeste. De exemplu, la 1 august 1943, din cele 177 de avioane americane plecate din Libia, au fost doborâte de artileria antiaeriană si aviatia română 41 ” fortaretze zburatoare”, s-au întors la bază doar 88, dintre care 55 cu avarii importante (unele au aterizat pe parcurs). Au fost omorâţi 147 aviatori, iar 116 au fost luaţi prizonieri in Ro.
La 2 aprilie 1944, guvernul sovietic a declarat că intrarea Armatei Roşii pe teritoriul României „nu urmăreşte scopul de a dobândi vreo parte din teritoriul acesteia, ci era dictată exclusiv de necesităţi de război.” Dar peste două zile a avut loc,neasteptat pentru nimeni, marele bombardament american asupra Bucureştilor, soldat cu 3000 de victime civile!!
In ziua fatidica 4 aprilie 1944 un număr de 220 bombardiere B-17 (aceleasi Fortăreţe zburătoare) şi 93 bombardiere B-24 (Libertador) au intrat în spaţiul aerian al României, venind din Italia.. Dezastrul din Gara de Nord şi din cartierul Griviţa a impresionat cel mai mult. Avioanele americane au vizat, cu precădere, Gara de Nord, instituţie civilă, în care se aflau sute si sute de oameni, mai ales refugiaţi din Moldova. Scriitorul Mihail Sebastian nota: „Ieri după-masă am fost în cartierul Griviţa. De la Gară la Bulevardul Basarab, nici o casă – nici una – n-a scăpat neatinsă. Priveliştea e sfâşietoare. Se mai dezgroapă încă morţi, se mai aud încă vaiete de sub dărâmături. La un colţ de stradă trei femei boceau cu ţipete ascuţite, rupându-şi părul, sfâşiindu-şi hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz. Viziune, atroce, de coşmar. N-am mai fost în stare să trec dincolo de Basarab – şi m-am întors acasă, cu un sentiment de silă, oroare şi neputinţă.”
Concluziile desprinse de contemporani sunt unanime: bombardamentele americane nu aveau nici o justificare logică. A fost măcelărită populaţia civilă, lipsită de apărare, au fost distruse importante bunuri materiale.Gheorghe Zane nota si el : „Bombardamentul din 4 aprilie n-a adus, cred, nici un folos militar anglo-americanilor; războiul era decis când ele au început, n-au adus, sigur, nici un folos politic. Opinia publică şi fruntaşii politici aveau la această dată atitudinile fixate. O serie de crime inutile, comise în numele eliberării Europei.”
Maruca Cantacuzino-Enescu şi-a scris memoriile la vreo zece ani de la acel bombardament: ” Bucureştii, oraş înfloritor, zâmbind cu toate grădinile, cu buna sa dispoziţie, încrezător chiar în acel timp, oraş deschis, fără apărare anti-aeriană, ajuns în trei sferturi de oră în stare de ruine fumegânde, din ordinul ilustrului preşedinte Franklin Roosvelt; În tot cursul acestei perioade sumbre, ascultam la radio cu consternare şi revoltă, Vocea Americii, îndemnându-i, de patru ori pe zi, pe români, ca un ordin, să deschidă braţele Armatelor Roşii «eliberatoare» care înaintau, ameninţându-ne că altfel, ne vom cufunda, noi şi bunurile noastre, într-o mare de sânge. Mai aud şi acum vocea lugubră şi tonul răstit al speaker-ului ce ne transmitea acest mesaj de dincolo de Ocean.Acelaş speaker, fără îndoială, care, astăzi la Radio Internaţional, dojeneşte ţările ocupate că «se lasă conduse» de «tiranii de la Moscova», aşa cum îl numeşte Occidentul pe fostul său aliat din Est. Ce logică!… Ce legi arbitrare ale celui mai tare, aplicate de cei mari asupra celor mici, asupra victimelor, până la urmă, născute din necesităţile cauzei lor.” În acea zi de 4 aprilie 1944, au murit sfârtecaţi de bombele americane 2.942 români, iar 2.126 au fost răniţi. A fost un moment tragic,inexplicabil,cu victime nevinovate care nu trebuie uitat.(Citatale, dintr-un studiu al Prof.univ Ioan Scurtu)
Un monument dedicat piloţilor americani aminteşte despre bombardamentele din 1944 asupra Bucureştiului. O vreme a stat în curtea Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I” din Bucureşti, ulterior fiind mutat cu onoruri în Parcul Cişmigiu. Acolo se află şi în ziua de astăzi.Monumentul este închinat de romani soldaților americani din Parcul Cișmigiu:
„Pentru americani,firesc, sunt eroi, pentru noi, nu. Este o glorie faptul că au bombardat şi au ucis civili? Nu putem să-i glorificăm după acele bombardamente”, a declarat istoricul şi colonelul în rezervă Ion Dănilă.Monumentul este asemenea unei cărţi deschise pe care stă inscripţionat faptul că 378 de soldaţi americani au murit la datorie în România pentru libertatea Europei şi gloria SUA”.Adevarat,si 24 de piloti romani ,dar ei n-au fost (in istorie) invingatori .Doar pe cerul Patriei…”
Ar fi mai eficient sa taie finantarile si aprovizionarile org. teroriste.
Ăsta e costul urii, violenţei, a uciderii vieţii omului şi a terori menţinute permanent la nivel mondial în locul păcii şi armoniei care lipsesc cu desăvîrşire din sufletele celor haini !
Ce bucurosi sunt unii asa zisi romani cum ca USA detin suprematia in fondurile alocate pentru inarmare uitand sa aminteasca ca-n ziua de 4 Aprilie 1944 americanii, aliatii bolsevicilor in cel de al II razboi mondial au bombardat Bucurestiul ucigand peste 3000 de locuitori pasnici ai capitalei noastre.