Un comunicat MApN afirma ca militari din Forțele Navale și din Forțele Aeriene ale României au executat vineri, 5 februarie, în bazinul Mării Negre, o misiune de instruire în comun cu militari din Forțele Navale ale SUA.
Fregata „Mărășești” din dotarea Statului Major al Forțelor Navale și cinci mijloace aeriene ale Statului Major al Forțelor Aeriene, respectiv patru aeronave F-16 Fighting Falcon din dotarea Bazei 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă” şi un elicopter IAR-330 Puma L-RM al Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au acționat alături de distrugătorul USS Porter și tancul petrolier USNS „Laramie” aparținând Marinei militare americane, în scopul demonstrării interoperabilităţii dintre militarii români și americani.
În domeniul naval, exercițiul a constituit prima activitate de instruire comună româno-americană din acest an și a avut ca obiectiv întărirea măsurilor de reasigurare ale Alianței Nord- Atlantice în zona de Sud-Est a Europei, precum şi creșterea nivelului de interoperabilitate, demonstrând, încă o dată, implicarea SUA în asigurea securității în zona Mării Negre.
Fregata Mărășești, participantă la acțiune, este nava-comandant a pachetului de forțe maritime „Gata de acțiune” al Forțelor Navale Române, structură care asigură capacitatea de reacție imediată a Armatei României și managementul spațiului maritim al țării noastre, prin dislocarea rapidă a navelor, aeronavelor și a altor structuri specializate în raioanele maritime.
Secvența aeriană a exercițiului a fost coordonată de Componenta Operațională Aeriană din Statul Major al Forțelor Aeriene și a inclus misiuni de tip ADEX (exerciții de apărare antiaeriană), executate cu aeronave F-16 Fighting Falcon din dotarea Bazei 86 Aeriană de la Borcea.
Parteneriatul strategic cu SUA este unul dintre pilonii apărării și securității României. Într-un mediu de securitate tot mai dinamic, cum este cel din Marea Neagră, cooperarea dintre Armata României și forțele americane dislocate în Europa contribuie la consolidarea abilității de a reacționa, rapid și eficient, la un spectru larg de amenințări la adresa siguranței sociale pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.
Prin executarea cu succes a exercițiului de antrenament în comun, forțele aliate implicate sunt pe deplin pregătite să-și execute misiunile pe toate domeniile, demonstrând implicare și interoperabilitate în contextul provocărilor generate de pandemia COVID -19, scrie mapn.ro
SUA şi aliaţii lor occidentali sunt tot mai preocupaţi în privinţa cooperării în creştere între Rusia şi China în domenii de interes comun, a declarat miercuri Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul american Tod Wolters, relatează Reuters.
Pentagonul a pus contracararea Chinei şi Rusiei în centrul strategiei sale din 2018, deşi cheltuielile americane pentru apărare le depăşesc pe cele ale Moscovei şi Beijingului.
În 2018, China şi Rusia au organizat cele mai mari exerciţii militare comune desfăşurate vreodată, la care au participat 300.000 de militari ruşi.
În 2019, preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping au participat la inaugurarea unui proiect de trei decenii pentru transportul de gaze naturale din Siberia spre nord-estul Chinei.
Tod Wolters, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, le-a spus jurnaliştilor că această cooperare în creştere “sugerează cu adevărat o emergenţă a unui parteneriat de convenienţă”.
El a spus că parteneriatul avea intenţia de a dezvolta interesele reciproce, “iar acest progres poate fi în detrimentul Europei şi al naţiunilor din jur”.
NATO acuză Rusia că încearcă să destabilizeze Occidentul cu noi arme nucleare, atacuri cibernetice şi acţiuni sub acoperire. Uniunea Europeană, din care majoritatea statelor sunt membre NATO, percep China drept un rival pentru influenţă, precum şi un partener comercial.
Din punct de vedere istoric, relaţiile între Rusia şi China, care au o frontieră comună de 4.200 km, au fost marcate de neîncredere, naţionaliştii ruşi avertizând că influenţa Chinei câştigă teren în Extremul Orient rus bogat în resurse minerale.
Rusia a pivotat însă către China după ce a fost pedepsită cu sancţiuni occidentale pentru anexarea Peninsulei Crimeea de către Ucraina în 2014.
“Suntem foarte vigilenţi cu privire la această cooperare în creştere”, a mai spus Wolters citat de Agerpres.
Comentariu Deutsche Welle
Cât de periculoase sunt șicanele Rusiei în Marea Neagră și ce-ar trebui să facă România
Provocările Rusiei în Marea Neagră sunt permanente, iar filmarea de zilele trecute arată odată în plus că șicanele comandate de la Kremlin ar putea să se transforme oricând, intenționat sau nu, în ceva foarte complicat.
În clipul video se poate vedea un avion de luptă rusesc zburând la mică distanță de distrugătorul american Donald Cook, aflat în apele internaționale, într-un exercițiu militar destinat „să asigure securitatea și stabilitatea” în zonă și să le dea „încredere” aliaților din regiune, după cum au explicat oficialii americani.
De ani de zile, avioanele rusești trec razant pe lângă spațiul aerian al României sau chiar îl violează intenționat, instigându-i pe piloții americani, britanici, canadieni, italieni, care patrulează, sau se apropie prea mult de navele americane. Moscova testează în acest fel nu doar răbdarea României, ci și pregătirea militarilor NATO aflați în Marea Neagră pentru exerciții sau trimiși aici pentru a veghea granița de Est a Alianței Nord Atlantice. Dacă cineva stă mai prost cu nervii și ripostează, se poate ajunge la un casus belli, adică la un pretext pentru o confruntare armată.
Nici NATO și nici statele riverane nu au strategii de securizare a Mării Negre sau de apărare, în cazul unei eventuale agresiuni. La ultimele întâlniri la nivel înalt ale Alianței au fost decise doar măsuri de descurajare și de adecvare a situației din Marea Neagră, dar nimic concret pentru a opri avansul Rusiei, pentru a construi un cordon de izolare a mecanismelor militare sofisticate pe care le poate folosi Rusia.
Marea Neagră este un spațiu în care, oricând, poate exploda un nou conflict, cum a fost cel din Georgia, în 2008, în timpul căruia Rusia a bombardat portul georgian Poti, iar Turcia le-a interzis americanilor să treacă prin Strâmtori cu navele spital pentru a da o mână de ajutor. Sau cum a fost cel din Crimeea, în 2014, unde nu s-a tras niciun foc, pentru că peninsula a fost cedată fără luptă.
Echilibrul strategic din Marea Neagră s-a schimbat după anexarea Crimeei, iar Rusia poate, din nou, controla aproape întreaga regiune pontică. Până în 2014, spațiul ei de manevră era restrâns la o bucată scurtă de litoral, de aceea și-a instalat arme sofisticate cu ajutorul cărora să supravegheze din Novorossiisk intrarea în Marea Neagră. Rusia avea un contract serios cu Ucraina pentru menținerea unei părți din flota sa militară la Sevastopol, dar odată cu venirea la putere a unor lideri pro-occidentali, la Kiev, situația putea să-i scape de sub control.
Până în 2002, când Bulgaria și România au fost invitate să adere la NATO, Federația Rusă încă mai avea speranțe că poate controla Pontul Euxin. Apoi, după 2008, când la Summitul NATO de la București s-a decis crearea unei anticamere pentru Ucraina și Georgia, Moscova a înțeles că Marea Neagră ar putea deveni o Mare NATO, așa că s-a pregătit cu un scenariu de extindere pentru această situație, scenariu pe care l-a pus în operă în martie 2014, când a luat Crimeea și a destabilizat estul Ucrainei. În același timp, Moscova și Ankara au avansat mult în amiciția lor și loialitatea Turciei față de NATO a devenit îndoielnică.
Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei nu au descurajat tendințele ei imperiale și nici măcar opozanții președintelui Vladimir Putin n-ar vrea să schimbe direcția. Alexei Navalnîi a spus încă din 2014 că nu ar fi de acord să dea înapoi Crimeea, fiindcă peninsula „aparține Rusiei”.
Acesta ar fi fost primul test pentru un nou lider care s-ar putea instala la Kremlin, să renunțe la conflictele înghețate din jurul Mării Negre și să demonstreze că Moscova acceptă că relațiile internaționale sunt guvernate de reguli.
Între timp, instigările Rusiei continuă aproape zilnic în regiunea pontică, iar în localitățile de pe coasta Crimeei au fost aduse arme sofisticate, inclusiv sisteme de rachete cu bătaie lungă, iar flota rusă de la Marea Neagră are fregate noi, purtătoare de rachete Kalibr, pe care le-a testat acum doi ani, pentru a demonstra că o astfel de rachetă parcurge în circa două minute mai mult de 250 de kilometri înainte de a-şi atinge ţinta. Kalibr poate străpunge scuturile de apărare antirachetă, iar în Crimeea se află peste 100 de astfel de arme sofisticate.
România stă liniștită fiindcă se consideră în siguranță, câtă vreme soldații americani rămân la baza militară Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța, iar navele NATO fac exerciții în Marea Neagră. Nu e clar, însă, de ce oficialii români nu încearcă să-i convingă pe liderii Alianței că e nevoie de o strategie de securizare a Mării Negre, semnată de liderii statelor NATO, cu obiective, termene și angajamente.
Generalul american, Phillip Breedlove, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa, a vorbit de mai multe ori despre pericolul unui război în Marea Neagră, explicând că Rusia are aici capacități militare mai puternice decât cele ale Alianței, scrie dw.de
