Home Articole Ce semnale dau liderii NATO in reuniunea de la Bruxelles

Ce semnale dau liderii NATO in reuniunea de la Bruxelles

2814
3
SHARE

O reuniune simbolica, scurta, a sefilor de stat din NATO ce a marcat alinierea neconditionata a presedintelui american Donald Trump la solidaritatea aliata. Prima si cea mai importanta, dupa afirmatiile din campania prezidentiala. Corectate, e adevarat, prin declaratii facute recent la Casa Alba alaturi de Secretarul General Jens Stoltenberg. De aici incolo, lucrurile merg pe fagasul normal in noul format de 29 de membri, cu aceeasi cadenta stabilita de NATO in 1949, la infiintare. Dar cu provocari mult mai mari, cu dureri de cap intense si amenintari crescute din Est si Sud.

Restul detaliilor intalnirii : inaugurarea noului sediu, amplasarea unor simboluri ale democratiei si libertatii, reluarea apelului pentru alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru aparare. 

—————–

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Bruxelles, înaintea reuniunii NATO, că este o “abordare bună” ca Alianţa să se concentreze mai mult pe lupta împotriva terorismului, fără ca acest lucru să afecteze proiectele din Flancul estic al NATO. Şeful statului a spus că, pentru România, prioritare sunt relaţia cu SUA şi consolidarea Flancului estic şi a zonei Mării Negre.

“Este general acceptat că ne dorim o Alianţă puternică, coezivă, care merge înainte. Vrem o întărire a relaţiei transatlantice, relaţiei între SUA şi Europa, trebuie să fie o relaţie foarte foarte puternică. Dacă ne apropiem un pic de zona noastră, atunci e clar că ne dorim un flanc estic bine consolidat. Dorim însă ca acest flanc estic să fie consolidat într-un mod echilibrat”, a spus preşedintele, la sosirea la noul sediu al NATO de la Bruxelles, citat de news.ro.

El a afirmat că ideea privind consolidarea echilibrată a flancului estic, pe axa nord-sud, a fost preluată şi susţină de către aliaţi şi acum se lucrează la un concept care va duce la această echilibrare.

“Marea Neagră şi zona Mării Negre să rămână în centrul atenţiei, şi dacă vorbim de flancul estic este clar că trebuie să vorbim şi despre Rusia, şi aici lucrurile sunt foarte clare: noi ne dorim să avem o abordare unitară, nu împotriva Rusiei, nu pentru Rusia, ci unitară când vine vorba despre Rusia”, a precizat preşedintele.

Întrebat dacă discuţiile privind intrarea NATO în coaliţia împotriva ISIL/Daesh nu va avea consecinţe asupra planurilor Alianţei din flancul estic, mutând resurse, Iohannis a spus că nu este aceasta o problemă, fiindcă proiectele sunt complementare.

“Eu cred că este o abordare bună, să ne focusăm mai mult pe combaterea terorismului, şi nu cred că va trage resurse din alte programe. Lucrurile sunt complementare şi ultima etapă la care s-a ajuns după negocieri pe cum să se poziţioneze NATO pe terorism arată că este o abordare pe care toată lumea şi-o doreşte, şi finanţarea va veni pe proiecte concrete”, a spus preşedintele.

MESAJUL LUI TRUMP

‘Nu vom renunţa niciodată la determinarea de a învinge terorismul şi de a obţine securitate, prosperitate şi pace durabile (…) Terorismul trebuie oprit, altfel oroarea pe care aţi văzut-o la Manchester şi în multe alte locuri va continua la nesfârşit’, a declarat presedintele american Donald Trump, după ce a dezvelit în faţa noului sediu al NATO un monument dedicat victimelor atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001.

‘NATO în viitor trebuie să se concentreze pe terorism şi imigraţie, precum şi pe ameninţările Rusiei la frontierele de est şi sud ale NATO’, a punctat preşedintele american.

El le-a cerut apoi ‘membrilor NATO să contribuie corespunzător şi să-şi onoreze obligaţiile financiare’ faţă de Alianţă, sugerând astfel din nou că statele europene contribuie prea puţin financiar în cadrul NATO şi SUA prea mult, ceea ce în opinia sa ‘nu este corect faţă de cetăţenii şi contribuabilii din Statele Unite’, adăugând chiar că ’23 dintre cele 28 naţiuni membre’ ale NATO ‘datorează sume mari de bani din anii trecuţi’.

Donald Trump a estimat astfel că ‘2% (din PIB) este minimul pentru a face faţă ameninţărilor foarte reale’ de astăzi, adăugând că ‘în ultimii opt ani’ SUA ‘au cheltuit pentru apărarea lor mai mult decât toate celelalte ţări ale NATO împreună’.

În ceea ce priveşte imigraţia, el a apreciat că trebuie combătută. ‘Avem mii şi mii de oameni care se revarsă în multe dintre ţările noastre şi se răspândesc peste tot şi în multe cazuri habar nu avem cine sunt ei’, a indicat Trump.

Trump a anunţat si că a ordonat Departamentului de Justiţie să lanseze o anchetă pentru a identifica sursa scurgerilor de informaţii din ancheta vizând atentatul de la Manchester, ce reprezintă o „ameninţare gravă” la adresa securităţii naţionale.

Liderul de la Casa Albă a cerut ţinerea unui moment de reculegere în memoria victimelor de la Manchester în deschiderea discursului său.

„Nu există nicio relaţie pe care să o preţuim mai mult decât relaţia specială dintre Statele Unite şi Marea Britanie”, a spus el, precizând că scurgerile de informaţii din presa americană sunt „profund îngrijorătoare”. „Administraţia mea va ajunge la sursa acestui” incident, a promis el, adăugând că a cerut Departamentului de Justiţie, dar şi altor agenţii să facă o anchetă aprofundată.

Preşedintele american a descris atentatul de la Manchester drept „barbar şi crud”, comis de nişte „rataţi”.

„Terorismul trebuie oprit sau oroarea pe care aţi văzut-o la Manchester şi în atât de multe locuri va fi repetată pentru totdeauna (…). Trebuie să fim duri, trebuie să fim puternici şi trebuie să fim vigilenţi”, a adăugat el.

Potrivit lui, NATO trebuie să se concentreze asupra „terorismului şi imigraţiei”, făcând, în mod clar, o legătură între cele două dosare. Salman Abedi, autorul atentatului de luni, s-a născut la Manchester din părinţi libieni.

Trump a profitat de ocazie şi pentru a le cere din nou membrilor NATO să crească cheltuielile pentru apărare, acuzând 23 dintre cele 28 de state din blocul militar că nu plătesc atât cât ar trebui.

„Acest lucru nu este corect pentru contribuabilii din Statele Unite”, a atras el atenţia. Mai mult, potrivit lui, unele ţări datorează încă bani din anii precedenţi.


NATO se va alătura coaliției internaționale împotriva grupării jihadiste Stat Islamic (SI), a anunțat joi secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, cu câteva ore înaintea summitului de la Bruxelles, la care va participa pentru prima oară președintele american Donald Trump, transmite AFP.

Această decizie, cerută de mult timp de SUA, care conduc coaliția împotriva SI, ”va trimite un mesaj politic puternic de unitate în lupta împotriva terorismului”, a dat asigurări Stoltenberg.

”Aceasta nu înseamnă că NATO se va angaja în operațiuni de luptă”, a precizat secretarul general.

Șefii de stat sau de guvern din cele 28 de state membre ale Alianței se vor reuni joi după-amiază pentru o ceremonie de înmânare a cheilor noului sediu al NATO, apoi pentru un dejun de lucru.

Ei vor adopta un ”plan de acțiune” cu o serie de măsuri vizând intensificarea luptei antiteroriste, așa cum a insistat președintele american.

Fiecare din cele 28 de state ale Alianței participă deja parte cu titlu individual la coaliția care întreprinde raiduri aeriene împotriva SI în Irak și în Siria și sprijină ofensivele la sol împotriva fiefurilor jihadiste de la Mosul (Irak) și Raqqa (Siria).

Devenind membru deplin al coaliției, NATO va beneficia ”de o platformă mai bună pentru a se coordona” cu aceasta, a explicat Stoltenberg.

NATO va crește numărul orelor de zbor al avioanelor sale radar AWACS în spațiul aerian al Turciei, pentru supravegherea activității aeriene în Irak și Siria, a precizat secretarul general.

Potrivit acestuia, o nouă celulă dedicată schimbului de informații privind rețelele teroriste, mai ales luptătorii jihadiști străini, va fi înființată la cartierul general al Alianței.

3 COMMENTS

  1. Vorbe’n vant.Asa zicea si Busi acum 17 ani.Dupa 17 ani mor copii in Anglia.Lucru ce nu se pomenea in 1999.Poze de grup.

  2. Nato a fost deturnat de SUA pt folosinta proprie. Dovada sta fix monumentul pe care l-au facut in inima cartierului general european, si care a avut treaba cu terorismul, nu cu aparearea statala contra unui stat agresor.
    La timpuri noi si sarcini noi pt nato – un sediu nou si un monument nou.
    Monument care de fapt spune ca atacul a fost facut de teroristi din Arabia Saudita si SUA a aracat Afganistanul si Irak-ul.
    Eu credeam ca obsa fie un monument dedicat vreunei victorii a nato, (cum ar fi expunerea unei arme nucleare gasite in debaraua lui Saddam Husein, hehe), nu dedicat unui moment de rusine pt serviciile de intelligence. In fine, fiecare alianta trebuie sa aiba Pearl Harbour-ul ei 🙂
    Macar sunt bucuros ca e pe fatza si oficial acum treaba. Ca sa nu zicem p’orma ca nu stiam in ce ne-am bagat.
    Banuiesc ca maine o sa aflam ca si rachetele de la Deveselu nu sunt contra rachetelor altor state (in cel mai pasnic caz), ci impotriva teroristilor care se catapulteaza spre Romania:))

    • Doctrina de acum e cumva logica: pana acum, Nato trebuia sa astepte sa fie atacat de un stat ca sa raspunda, adica sa contra-atace/invadeze.
      Daca schimbi doctrina si spui din start ca lupti contra terorismului, e suficient sa ai niste atacuri teroriste punctuale oriunde in lume, declari statul pe care il faci raspunzator de asa ceva ca fiind stat terorist, si atunci ai liber sa-l ataci. Pe tot statul cu toti cetatenii lui.
      Wearenato 🙂

Leave a Reply