Razboiul ilegal generat de invazia militara a Rusiei in Ucraina a stimulat solidaritatea NATO, UE si G7. Actiunile principalelor institutii internationale se indreapta spre izolarea Rusiei agresive prin intarirea sanctiunilor si responsabilizarea penala pentru crimele de razboi savarsite din ordinul lui Vladimir Putin.
Cea mai interesanta evolutie este in NATO. Finlanda si Suedia, doua tari traditional neutre din punct de vedere militar, vor adera la Alianta Nord Atlantica. Cererile de aderare ale celor 2 importante tari nordice vor fi depuse zilele acestea. Accesul propriu zis va fi consfintit la Summit-ul NATO de la Madrid.
Aderarea la NATO a Finlandei si Suediei intareste puternic Flancul Nordic aliat si va duce Alianta la 32 de membri, cu peste 1 miliarde de oameni si peste 50% din PIB-ul mondial. Aceste repere se reflecta, inevitabil, si in cele mai performante si bine finantate armate din lume.
Suedia si Finlanda au armate bine dotate, cu experienta indelungata in monitorizarea si abordarea amenintarii rusesti. Expertiza lor va creste rezilienta securitara, apararea si descurajarea din partea NATO fata de Rusia razboinica si amenintatoare.
Cu un Flanc Nordic mai bine intarit prin contributiile Danemarcei, Norvegiei, Suediei si Finalndei, la care se adauga profilul puternic al Poloniei, NATO se poate concentra pe o extindere si consolidare a Flancului Sudic. In bazinul Marii Negre se deruleaza atacuri militare directe ale Rusiei in cea mai apropiata zona geografica de granita NATO.
Insula Serpilor a fost ocupata, face obiectul unor lupte intense cu o aparare ucraineana ce reuseste sa dea lovituri absolut remarcabile. Dar, fara indoiala, Romania si Bulgaria nu au puterea navala a Suediei si Norvegiei din nord. Iar acest fapt completeaza tabloul ingrijorator in care aliatii nu pot suplimenta cu nave bazinul NATO al Marii Negre, din cauza Conventiei de la Montreux. Totul trebuie compensat prin masuri aeriene.
Cert este un lucru : Forta de Raspuns a NATO este activata pentru prima oara in 73 de ani si este dedicata in cea mai mare proportie Flancului Estic. Consolidarea militara trebuie sa fie de lunga durata, pentru ca razboiul va fi el la fel. Iar tarile NATO din Europa de Est precum Romania si Bulgaria trebuie sa-si accelereze achizitiile militare, conform cu evolutiile de securitate din bazinul Marii Negre si apetitului invazionist, nedomolit, al Rusiei
Mircea Geoană, Secretarul General Adjunct al NATO, a anunţat, în exclusivitate la Antena 3, că Alianţa va adopta o nouă strategie de apărare care va viza în mod special Flancul Estic.
NATO are încredere totală în Volodimir Zelenski şi încurajează un dialog cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului cât mai repede, mai spune Mircea Geoană.
Interviul a fost realizat la finalul întâlnirii miniştrilor de externe ale statelor membre NATO, astăzi, la Berlin.
“A fost o întâlnire excelentă la Berlin, am avut trei mari subiecte pe agenda noastră. Primul mare subiect, deja comentat pe plan internaţional, este posibila candidatură a Finlandei şi Suediei pentru aderarea la NATO.
Am avut o discuţie cu cei doi miniştri de externe, o discuţie care a permis degajarea unei atmosfere constructive. Sunt încrezător că vom putea să avansăm în această direcţie, dacă cele două ţări, evident, vor avea această decizie. Finlanda deja a anunţat decizia de a candida la statut de membru al NATO”, a declarat Mircea Geoană.
Mircea Geoană a mai dezvăluit că Ucraina poate câştiga acest război cu Rusia.
“O a doua discuţie foarte importantă, despre situaţia din Ucraina, continuarea sprijinului nostru pentru Ucraina. Am spus-o şi cu altă ocazie: Ucraina poate câştiga acest război. Rusia are un moment în care stagnează, obiectivele mai largi sau mai tactice ale Rusiei nu sunt îndeplinite şi de aceea vom continua să sprijinim Ucraina în lupta justă şi pe care merită şi trebuie să o câştige.
O a treia discuţie, care ne interesează şi pe noi direct, în România, şi ţările din flancul estic, a fost legată de pregătirea Summit-ului NATO de la Madrid unde vom adopta noul concept strategic, dar vom adopta şi noua postură de apărare şi descurajare pe flancul estic.
Este un subiect de maximă importanţă pentru liderii noştri, pentru noi. Miniştrii de externe au avut, aici la Berlin, o discuţie constructivă şi utilă pentru ca la Madrid să luăm decizii istorice cu privire la fortificarea prezenţei NATO pe flancul estic”, a mai explicat Mircea Geoană.
Geoană a mai afirmat duminica faptul că Federaţia Rusă stagnează în sudul şi în estul Ucrainei, precizând că Organizaţia Nord – Atlantică va continua să sprijine Ucraina din punct de vedere militar, financiar şi umanitar.
Preşedintele finlandez şi un consiliu guvernamental “au decis de comun acord ca Finlanda să solicite să devină membră a NATO”, a declarat şeful statului Sauli Niinistro.
“Este o zi istorică. O nouă eră se deschide”, a afirmat el într-o conferinţă de presă.
În ciuda unei ostilităţi de ultim moment a Turciei, ţările membre NATO sunt “pe calea cea bună” pentru a găsi un consens în integrarea Finlandei şi a Suediei, a considerat şeful diplomaţiei croate Gordan Grlic Radman, duminică, în marginea unei întâlniri a miniştrilor de alianţă la Berlin
“Sunt pregătit să am o nouă discuţie cu preşedintele turc Erdogan pe problemele ridicate”, a afirmat Niinistro.
Turcia reproşează celor două ţări, şi în special Sotckholmului, că dă dovadă de prea multă clemenţă faţă de Partidul Muncitoresc din Kurdistan, PKK, deşi este pe lista UE a organizaţiilor teroriste.
După anunţul executivului, Parlamentul finlandez trebuie să analizeze luni proiectul de aderare, cu un vot prevăzut potrivit preşedintelui Camerei.
Având susţinerea declarată sâmbătă de Partidul Social-Democrat al premierului Sanna Marin, acest vot ar urma să se traducă printr-un sprijin majoritar, din partea celor 200 de parlamentari finlandezi, potrivit ultimelor predicţii.
“Noi sperăm că Parlamentul va confirma decizia de candidatură la NATO în următoarele zile. Se va baza pe un mandat clar”, a afirmat Sanna Marin.
Sâmbătă, preşedintele finlandez Sauli Niinisto i-a spus prin telefon preşedintelui rus Vladimir Putin despre planurile celor de la Helsinki de a adera la NATO.
“Vladimir Putin a subliniat că sfârşitul politicii tradiţionale de neutralitate militară ar fi o greşeală, întrucât nu există nicio ameninţare la adresa securităţii Finlandei”, se arată într-un comunicat al Kremlinului.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Ucraina poate câştiga războiul declanşat de Rusia, menţionând că lucrurile pe teritoriul ucrainean nu merg aşa cum a plănuit Moscova, informează cnn.com.
“Războiul Rusiei în Ucraina nu merge cum a plănuit Moscova. Nu au reuşit să ocupe Kievul. Se retrag din zona Harkiv, ofensiva lor majoră în Donbas s-a blocat. Rusia nu îşi realizează obiectivele strategice. Ucrainenii îşi apără teritoriul cu curaj. Pentru a-i ajuta să facă acest lucru, aliaţii au promis şi au livrat asistenţă de securitate în Ucraina în valoare de miliarde de dolari”, a spus Stoltenberg.
Jens Stoltenberg a mai afirmat că “uşa NATO este deschisă” pentru Suedia şi Finlanda.
Potrivit bbc.com, Jens Stoltenberg a declarat, pe de altă parte, că NATO monitorizează îndeaproape Rusia” şi este gata să acţioneze dacă Moscova va lansa vreun atac asupra membrilor Alianţei.
Partidul Social Democrat aflat la putere în Suedia s-a pronunţat duminică în favoarea candidaturii acestei ţări la NATO, ceea ce deschide calea depunerii unei cereri de aderare din partea guvernului de la Stockholm, transmit AFP, Reuters şi dpa.
Conducerea social-democraţilor a decis la o reuniune extraordinară că această formaţiune va “contribui la o candidatură a Suediei la NATO”, conform unui comunicat care marchează o schimbare majoră de poziţie.
Este aşteptat ca premierul suedez Magdalena Andersson să depună o cerere oficială de aderare la Alianţa nord-atlantică în zilele următoare.
După decenii în afara unor alianţe militare, Finlanda şi Suedia, ambele nealiniate, se pregătesc astfel să devină candidate la NATO, consecinţă directă a invaziei ruse din Ucraina. Preşedintele şi premierul Finlandei au anunţat de joi că aceasta va cere aderarea la NATO “fără întârziere”.
Duminică, la reuniunea miniştrilor de externe din NATO de la Berlin, atât secretarul general al NATO Jens Stoltenberg cât şi secretarul de stat american Antony Blinken şi-au exprimat încrederea că se va ajunge la consens privind candidaturile lor, scrie Agerpres.
Premierul suedez Magdalena Andersson va cere luni sprijinul parlamentului de la Stockholm în vederea depunerii candidaturii ţării sale la NATO, a anunţat ea duminică, după ce Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a renunţat la opoziţia faţă de aderarea la alianţa militară, transmit Reuters şi AFP.
“Mâine mă voi asigura că există o largă susţinere în Riksdag pentru o candidatură la NATO, iar apoi vom putea lua o decizie la nivelul guvernului”, a declarat Andersson într-o conferinţă de presă.
Candidatura la NATO se bucură deja de susţinere în parlamentul suedez.
O candidatură comună cu Finlanda este “cel mai bun” lucru pentru Suedia şi securitatea sa, a adăugat şefa guvernului suedez.
Joi, preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul Sanna Marin au anunţat la rândul lor că Finlanda va cere aderarea la NATO “fără întârziere”.
Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor ’90 prin intermediului programului ‘Parteneriat pentru Pace’.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat, duminică, în a doua zi a reuniunii informale de la Berlin a miniştrilor de Externe din statele membre NATO, că noul Concept Strategic, care va fi adoptat de liderii Alianţei la sfârşitul lunii iunie, trebuie să fie centrat pe apărarea colectivă şi să reflecte faptul că Rusia va rămâne principala ameninţare la adresa NATO.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), discuţiile de duminică din cadrul reuniunii informale au vizat pregătirea deciziilor Summitului de la Madrid din 28-30 iunie.
“Schimbul de opinii al miniştrilor s-a concentrat în special pe contracararea efectelor crizei de securitate din regiunea euroatlantică, generată de agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, şi pe necesitatea de adaptare şi consolidare, în consecinţă, a posturii pe termen lung a Alianţei, precum şi pe negocierea Noului Concept Strategic al Alianţei”, precizează sursa citată.
MAE menţionează că ministrul român de Externe a prezentat detaliat, cu acest prilej, evaluările României privind consecinţele pe termen lung ale agresiunii ruse asupra securităţii euroatlantice şi a arhitecturii de securitate europene.
Aurescu s-a referit la necesitatea contracarării impactului negativ al consecinţelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prin continuarea şi creşterea măsurilor de sprijin politic şi practic pentru Ucraina, precum şi pentru ceilalţi parteneri estici, în special Republica Moldova şi Georgia, care sunt afectaţi de efectele crizei generate de Rusia şi a căror rezilienţă trebuie întărită, menţionează sursa citată.
Şeful diplomaţiei române a subliniat, în context, importanţa procesului de consolidare pe termen lung a posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră, într-o manieră echilibrată şi unitară.
“Astfel, o postură consolidată consistent – care va fi totodată strict defensivă şi ne-escalatorie – va reprezenta unul din principalele rezultate ale Summitului de la Madrid”, mai adaugă sursa citată.
Ministrul Aurescu a arătat că decizia adoptată de liderii aliaţi la Summitul din 24 martie de constituire a patru noi Grupuri de Luptă, inclusiv unul în România, reprezintă “un prim pas deosebit de util” în acest sens şi a mulţumit aliaţilor implicaţi.
Totodată, şeful diplomaţiei române a subliniat, în cadrul sesiunii de lucru, că prin deciziile anticipate, Summitul de la Madrid se prefigurează ca un reper fundamental în evoluţia Alianţei.
Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, transmite Reuters.
“Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO”, a declarat Baerbock reporterilor la sfârşitul unei întâlniri a miniştrilor de externe ai NATO.
Acordul a fost conceput pentru a construi încredere şi a limita prezenţa forţelor ambelor părţi în Europa de Est.
NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea.
Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova în octombrie 2021 ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi, scrie Agerpres.
#NATO
