Home Articole Cel mai complicat context de securitate de la terminarea Războiului Rece

Cel mai complicat context de securitate de la terminarea Războiului Rece

275
0
SHARE

Despre evolutiile tensionate din bazinul Marii Negre, unde in ultimii 10 ani, Federatia Rusia a lansat mai multe agresiuni militare asupra Georgiei si Ucrainei.

Ca stat membru NATO si riveran la Marea Neagra, Romania trebuie sa accelereze programele de inzestrare militara, in special pe componentele de forte navale si forte aerene.

Operationalizarea primelor sisteme de rachete Patriot va schimba echilibrul strategic in Marea Neagra, aducand Romaniei un imensa avantaj pentru aparare. Sistemele HIMARS si bateriile de coasta trebuie instalate mai rapid, iar Ministerul Apararii Nationale este chemat sa decida (fara amanare) castigatorul licitatiei pentru noile corvete.

Orice intarziere in actualul context de securitate inseamna o vulnerabilitate in plus pentru Fortele Navale Romane, parte integranta din conceptul de aparare al Flancului Estic al NATO.

Pana cand vom derula mai rapid aceste programe de inzestrare militara, investitiile Pentagonului in Romania raman o importanta dovada a unui agajament aliat ferm si neindoielnic, potrivit articolului 5 din Tratatul de la Washington, baza juridica a Aliantei Nord Atlantice.

https://www.antena3.ro/actualitate/radu-tudor-dupa-agresiunea-rusiei-impotriva-ucrainei-e-cel-mai-complicat-context-de-securitate-de-496831.html?fbclid=IwAR0g7Zkao7ypI97_gLikCRnbEHxqduDdhLOweGz1D7lLjHck2-u4WcAV0Go

https://a1.ro/news/extern/pericol-urias-la-granita-cu-romania-rusia-ataca-ucraina-id822204.html

https://a1.ro/video/antena-3/stirile-diminetii/conflict-urias-intre-rusia-si-ucraina-id822182.html

Procedura de achiziţie a celor 4 corvete pentru Forţele Navale Române este în faza de auditare din partea Departamentului de Armament, iar în momentul în care se va emite un raport complet, ministerul Apărării Naţionale va lua o decizie în ceea ce priveşte producătorul, a spus Gabriel Leş, Ministrul Apărării Naţionale, în cadrul unui eveniment de inaugurare a celei de-a patra fabrici din România a companiei Elbit Systems.

„În acest moment procedura este în faza de auditare la departamentul pentru armamente, nici eu nu am cerut toate detaliile pe un considerent foarte simplu: Când vor avea un raport pe procedura respectivă o să luăm o decizie. Este o chestiune de 1,6 mld. de euro, nu o putem face aşa, la repezeală”, a spus ministrul.

România are nevoie de retehnologizarea industriei de apărare, în contextul în care, în acest moment, aceasta nu poate deservi nevoile Ministerului Apărării Naţionale. Investiţiile în apărarea naţională au nevoie de acel procent de 2% din PIB pe care şi l-a asumat România prin angajamentul faţă de NATO.

„Imi doresc mult să înzestrăm Armata României cu tot ceea ce este nevoie. Avem asumarea parlamentară şi guvernamentală pentru cei 2% şi în acest moment nevoia este destul de mare. Este important să ajungem la retehnologizarea industriei noastre de apărare. Trebuie să răspundem cerinţelor actuale, discutăm de ameninţări de foarte multe tipuri”, a mai spus Leş, citat de zf.ro

Trei marinari ucraineni, dintre cei 24 capturaţi duminică de gărzile de coastă ruse în largul Crimeii, au fost plasaţi marţi în arest preventiv pentru două luni, fiind acuzaţi de trecerea ilegală a frontierei ruse, conform unei decizii a unui tribunal din această peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014, informează AFP.

‘Pentru moment, trei persoane au fost plasate în arest preventiv până în data de 25 ianuarie’, a declarat agenţiei franceze de presă delegata pentru drepturile omului în Crimeea, Liudmila Liubina. Aceştia sunt marinarii Vladimir Varimez, Vladimir Bespalcenko şi Andrei Oprâsko, a precizat ea.

În total, 12 marinari ucraineni urmau să compară marţi în faţa unui judecător din Simferopol, capitala peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, potrivit TASS. Restul dintre cei 24 de marinari ucraineni capturaţi în weekend urmează să fie prezentaţi miercuri în faţa tribunalului din Simferopol.

Incidentul naval dintre gărzile de coastă ruse şi trei nave – două vedete blindate şi un remorcher – ale marinei ucrainene a survenit duminică seara în Marea Neagră, în largul Crimeii, când acestea încercau să traverseze strâmtoarea Kerci pentru a intra în Marea Azov, o mică mare interioară de o importanţă crucială pentru exporturile de cereale şi produse de oţel din estul Ucrainei.

Gărzile de coastă ruse, subordonate Serviciului de Securitate al Rusiei (FSB, ex-KGB), au interceptat cu forţa navele ucrainene – au lovit remorcherul, iar apoi au deschis focul asupra celor două vedete – pe motiv că ar fi intrat ilegal în apele teritoriale ruse, capturând peste 20 de marinari aflaţi la bordul acestora.

Incidentul a fost calificat drept o ‘provocare’ de către Rusia, în timp ce Ucraina a denunţat un ‘act de agresiune’ din partea Moscovei, cerând eliberarea marinarilor săi şi returnarea navelor.


Potrivit serviciului secret ucrainean SBU, la bordul navelor atacate erau ofiţeri de contrainformaţii, afirmă Vasil Hritsak, directorul SBU. Serviciul de presă al instituţiei a specificat că ofiţerii au îndeplinit sarcini privind “sprijinul Marinei Militare din Ucraina cu contrainformaţii”.

În acelaşi timp, Serviciul de Securitate al Ucrainei susţine că asupra ofiţerilor reţinuţi se exercită presiuni. “Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), în limitele competenţei sale, ia toate măsurile necesare pentru eliberarea captivilor ucraineni şi returnarea acestora familiilor lor”, se mai arată în comunicatul SBU. Conform oficialului ucrainean, Rusia a utilizat şase nave coordonate de Serviciul Federal de Securitate (FSB), patru ambarcaţiuni ale Forţelor Navale, precum şi avioane şi elicoptere militare.

Dintre cele trei nave capturate, interesante sunt cele două ambarcaţiuni rapide. Acestea fac parte din clasa Gurza-M (Project 58155) şi sunt dotate cu două module de luptă, unul montat în partea din faţă, iar celălalt în partea din spate. Fiecare turelă dispune de câte un tun automat de 30 mm (model ZTM-1 ), de câte două aruncătoare de grenade şi de câte o mitralieră de calibru 7,62 mm. Ambarcaţiunile mai dispun de sistem de apărare anti-aeriană MANPADS (man-portable air-defence systems) şi de câte două rachete ghidate anti-tank. Designul navelor este inspirat de cel al unor ambarcaţiuni de parulă pe râuri şi fluvii.

De aceea, rolul clasei Gurza-M este acela de a patrula în golfuri, delte şi în ape dulci.  O astfel de navă are o lungime de 23 de metri, o lăţime de 4,8 metri, o greutate de 54 de tone şi un echipaj de 5 persoane. Mai mult, clasa Gurza-M atinge o viteză maximă de 46 km/h (25 de noduri) şi are o rază maximă de acţiune de aproximativ 1.440 de km (viteză de 12 noduri). Ucraina deţinea, înainte de acest incident, şase astfel de ambarcaţiuni. Un avion rus a lansat două obuze spre navele ucrainene, iar un agent SBU a fost rănit, a precizat Vasil Hritsak.


Incidentul survenit duminică în Marea Neagră, când garda de coastă rusă a capturat trei nave ucrainene şi a reţinut marinarii aflaţi la bordul acestora, este analizat într-un amplu material publicat marţi în Washington Post de Anne Applebaum, scriitoare şi jurnalistă americană, câştigătoare a unui premiu Pulitzer, autoarea volumului ‘Gulagul. O istorie”. Ea identifică mai multe motive care ar fi putut determina reacţia Rusiei în momentul în care navele ucrainene au încercat să pătrundă în strâmtoarea Kerci, în largul peninsulei Crimeea anexate.

Incidentul produs la sfârşitul săptămânii trecute ar putea fi pur şi simplu un mod prin care Rusia doreşte să reamintească periodic că nu va pune capăt anexării ilegale a peninsulei Crimeea, consideră autoarea articolului. Atacul asupra navelor marinei ucrainene s-ar potrivi, de asemenea, într-un proiect regional mai amplu: presiunea pe termen lung asupra portului Mariupol, precum şi a coastei ucrainene care ar putea fi izolată de restul Mării Negre prin închiderea Strâmtorii Kerci.

De asemenea, notează Anne Applebaum, este un moment interesant în politica internă a Rusiei. Acest incident militar survine după protestele ample împotriva modificărilor aduse legislaţiei ruse privind vârsta de pensionare şi este însoţită de o mare frustrare faţă de economia care stagnează. Cel mai important activist al opoziţiei ruse, Alexei Navalnîi, a observat imediat că sondajele recente au arătat o scădere a popularităţii preşedintelui rus Vladimir Putin.

Totodată, momentul ar fi putut fi ales având în vedere calendarul politic din Ucraina, care se pregăteşte pentru alegeri prezidenţiale în luna martie anul viitor. Poate că ruşii doresc să injecteze un element polarizant într-o societate deja divizată; poate că acesta este un răspuns la decizia Bisericii Ortodoxe Ucrainene de a se desprinde de Rusia; poate că doresc să provoace o amânare a alegerilor, estimează autoarea articolului. În sens restrâns, s-ar putea deja ca ei să fi reuşit să schimbe atmosfera politică în Ucraina. Duminică seara, preşedintele Petro Poroşenko – care nu ocupă o poziţie favorabilă în sondajele de opinie – a cerut instituirea legii marţiale pentru 30 de zile, menţionând ameninţarea unei invazii ruseşti, iar parlamentul a votat luni pentru impunerea acesteia.

În cele din urmă, notează Anne Applebaum, momentul ar putea avea legătură cu politica pe plan internaţional. Marea Britanie, una dintre ţările cele mai ferme cu privire la sancţiunile împotriva Rusiei, se îndreaptă acum spre o luptă extraordinară în legătură cu retragerea sa din Uniunea Europeană; nu există prea mult interes acum la Londra cu privire la situaţia Ucrainei. Administraţia preşedintelui Donald Trump este împărţită, distrasă şi pregătită să se lupte cu democraţii în Camera Reprezentanţilor, care va investiga printre altele legăturile din trecut ale liderului de la Casa Albă cu Rusia. Uniunea Europeană, Canada şi chiar Polonia au ieşit cu declaraţii oficiale care condamnă acţiunile ruse cu mult înainte de reacţia Statelor Unite. Luni seara, Departamentul de Stat nu reacţionase încă la evenimentele din Strâmtoarea Kerci. Declaraţia ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley, care a denunţat ‘acţiunile ilegale’ ale Rusiei, a survenit la câteva ore după celelalte declaraţ
ii.

Oricare ar fi motivele pentru acest atac, acest tip de pasivitate a Occidentului ar putea fi exact ceea ce ruşii doresc. Acesta este un modus operandi pe care ei l-au urmat şi în trecut: faci câţiva paşi înainte, aştepţi o reacţie. Dacă nu există vreuna, mergi mai departe. Dacă există o reacţie, aştepţi ca emoţiile să dispară şi apoi mergi înainte. Acest incident se poate sau nu termina aici, afirmă Anne Applebaum, care estimează că el trebuie considerat ca un avertisment: dacă Occidentul nu are o strategie mai amplă pentru a pune capăt acestui război, acesta va fi modul în care Rusia va acţiona în anii următori.

Leave a Reply