Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI s-a întrunit marţi, 11 noiembrie 2025, în şedinţă de lucru pentru evaluarea procesului de transformare instituţională a Serviciului şi a modului în care instituţia a finalizat planurile din Strategia de Transformare 2020-2025.
Proiectele implementate, înţelese ca un tot unitar, au fost asumate de SRI, aprobate în CSAT şi prezentate Comisiei în urmă cu aproape zece ani, fiind rezultat al unei necesităţi instituţionale de eficientizare şi adaptare la schimbările survenite la nivel global.
În tot acest demers, rolul Comisiei a fost acela de a asigura echilibrul democratic, urmărind ca transformările majore din interiorul SRI să se desfăşoare cu respectarea atribuţiilor legale, a drepturilor cetăţeneşti şi în beneficiul interesului public. Prin întrebările, analizele şi observaţiile formulate în cadrul şedinţelor periodice, Comisia a urmărit respectarea principiilor de legalitate, proporţionalitate şi eficienţă, în spiritul rolurilor precise pe care le au în arhitectura statului atât SRI, cât şi Parlamentul României.Principalele proiecte de transformare au fost Regio (restructurarea SRI la nivel local, între 2018 şi 2019) şi Centrio (reorganizarea şi optimizarea activităţii SRI la nivel central, între 2020 şi 2025).
Planul de transformare instituţională s-a derulat cu sprijinul unor parteneri de prim rang din comunitatea internaţionalǎ de informaţii, care au sprijinit SRI atât prin identificarea designului strategic potrivit pentru coordonarea în plan intern a procesului, cât şi în ajustarea continuă a modului de implementare a reorganizării.
Bunele practici ale partenerilor externi au fost adaptate la realităţile SRI şi ale societăţii româneşti, în raport cu specificul şi responsabilităţile instituţiei în arhitectura de securitate a României, rezultate din cadrul legislativ naţional.Pe parcursul derulării programelor de transformare, Comisia, în diversele sale formule parlamentare, a controlat modul în care au fost atinse obiectivele de etapă. De-a lungul intervalului de timp menţionat, Comisia a verificat modul în care transformările preconizate au reuşit să aducă SRI un plus de eficienţă în raport cu misiunile legale.
Comisia s-a asigurat şi de faptul că SRI transmite public, la intervale regulate, rezultatele procesului de transformare .Ședinţa de evaluare finală din 11 noiembrie 2025, desfăşurată pe parcursul a patru ore, a vizat prezentarea contextului de implementare, precum şi a etapelor şi rezultatelor procesului de transformare.În faza pilot de implementare a modelului regional de organizare a SRI (2018) au fost înfiinţate două direcţii regionale de informaţii: Direcţia Regională de Informaţii Vest şi Direcţia Regională de Informaţii Nord-Est.Ulterior, a avut loc extinderea modelului la nivelul întregii structuri teritoriale a instituţiei (2019), prin înfiinţarea celor unsprezece direcţii regionale de informaţii, operaţionale şi în prezent.
După anul 2020, s-a trecut la reorganizarea unităţilor centrale, care a implicat inclusiv desfiinţarea a cinci unităţi, cu preluarea resurselor şi a competenţelor acestora, prin absorbţie ori comasare, de către alte structuri din SRI. Concomitent, procesul de transformare a condus la modificarea unor procese interne, cu impact în optimizarea modului de utilizare integrată a resurselor Serviciului (2020-2025).Pe parcursul fiecărei etape, Comisia a solicitat Serviciului informări şi a realizat activităţi de control parlamentar, conform prevederilor legale.
Din perspectivă pragmatică, s-a trecut de la modelul anterior, configurat pe structura a 41 de direcţii cu competenţe în plan judeţean, la cel actual, cu 11 direcţii regionale, cu rol mai larg, exercitat integrat la nivel regional, în limita competenţelor SRI. Astfel, s-a renunţat la organizarea judeţeană, care presupunea existenţa unor unităţi militare distincte, cu organigrame ample, în toate judeţele ţării. Comisia a constatat faptul că, prin înlocuirea acestei formule vechi de mai mult de trei decenii, SRI îşi propune să capete o dimensiune mai integrată, în vederea îmbunătăţirii performanţei pe două direcţii concomitent – cunoaşterea realităţilor şi eficientizarea alocării de resurse.
În plan central, unităţile au fost reorganizate în scopul asigurării unei arhitecturi cu fluxuri simplificate, concomitent cu reducerea birocraţiei, digitalizarea unor procese, integrarea de tehnologie şi îmbunătăţirea alocării resurselor pentru activitatea operativă.În ansamblu, dincolo de modificările structurale şi de filosofie a culegerii de informaţii, a fost vizată reducerea anumitor categorii de cheltuieli, precum cele administrative şi logistice (de menţionat faptul că, din cei 59 de ordonatori de credite existenţi, în SRI, anterior finalizării procesului de transformare, în prezent, au rămas doar 20).
De asemenea, simplificarea structurală a condus la reducerea funcţiilor manageriale, iar în zona operaţională accentul a fost mutat pe culegerea de informaţii, analiză şi valorificare, în format integrat.Transformarea instituţională a avut efecte şi în domeniul resursei umane angrenate în activităţile specifice SRI. Pe durata proceselor de reorganizare, Comisia a verificat în principal modul în care instituţia reuşeşte să îşi menţină specialiştii pe domenii de nişă, precum şi modul prin care fluxul de comandă este restructurat, astfel încât aceste competenţe să fie cât mai bine puse în valoare în cadrul misiunilor.
Procesul de transformare a presupus, de asemenea, alocarea de resurse şi către componente de activitate adiacente celei de bază a SRI. Un exemplu este componenta medicală a instituţiei, care a integrat un serviciu public cu beneficii sporite, inclusiv pentru cetăţenii români care nu sunt cadre ale SRI.
Demersul de transformare instituţională încheiat oficial cu prilejul reuniunii de evaluare nu trebuie să rămână însă finit în timp. Pentru un serviciu de informaţii, adaptarea nu are cu adevărat nici termen de debut, nici punct final. De fapt, aşa cum s-a constatat, provocările cu care se confruntă un serviciu de informaţii se modifică permanent şi semnificativ. Realităţile geopolitice actuale, proximitatea geografică marcată de conflict solicită o menţinere sine die a stării de vigilenţă instituţională.
Coordonatele de astăzi ale lumii şi ale societăţii româneşti sunt fundamental diferite faţă de datele de la începutul procesului de transformare. În prezent, coexistăm cu o sumă de concepte care nu ne influenţau acum un deceniu – AI, război cognitiv, dezinformare la scară largă, război hibrid şi multe altele. Întregul parcurs de transformare a asigurat Serviciului instrumentele şi mecanismele necesare pentru abordarea flexibilă şi integrată a acestor noi tipuri de provocări, în acord cu priorităţile setate prin documente programatice naţionale.
În continuarea procesului de transformare, SRI trebuie să analizeze cu realism şi rapiditate ce are de făcut, în viitor, pentru a rămâne eficient şi relevant. Comisia apreciazǎ cǎ procesul de transformare SRI, analizat în cursul recentei şedinţe, a fost realizat în logica modernizării continue a instituţiei, orientată spre eficienţă, flexibilitate şi capacitatea de reacţie.
Finalizarea acestui proces de transformare instituţionalǎ ne găseşte într-un moment de reaşezare strategică, atât la nivel european, cât şi global, în ceea ce priveşte problematica securităţii.
După câteva decenii în care România s-a bucurat de stabilitate, realităţile actuale ne arată că mecanismele de prevenire şi protecţie trebuie permanent adaptate. Ca atare, Comisia considerǎ cǎ vorbim despre un final de etapă importantǎ, de care conducerea instituţiei s-a achitat cu profesionalism, şi concomitent despre începutul unei etape noi în evoluţia SRI.
Astfel, Comisia subliniază necesitatea asigurării continuităţii eforturilor de modernizare, inclusiv prin adaptarea la noile tipuri de conflict, prin racordarea la noile tehnologii şi prin actualizarea cadrului legislativ care să susţină politicile de securitate naţională.
