CSM, de acord cu SRI, impotriva magistratilor

Afirmaţiile generalului SRI Daniel Dumbravă, conform cărora instanţele de judecată sunt un “câmp tactic” pentru Serviciu Român de Informaţii (SRI), nu au afectat independenta justitiei şi a magistraţilor, a decis, luni, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Consiliul Superior al Magistraturii hotarase, în cadrul şedinţei de plen din 26 mai, sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a fi făcute verificări cu privire la posibila afectare a independenţei justiţiei şi magistraţilor de către Serviciul Român de Informaţii.

Sesizarea a fost făcută în urma unei solicitări transmise în acest sens de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România.

Astfel, inspectorii judiciari au întocmit un raport cu privire la posibila încălcare a independenţei actului de justiţie în urma afirmaţiilor şefului Direcţiei juridice a SRI, Daniel Dumbravă, care a spus că instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a cerut, în 18 mai, Consiliului Superior al Magistraturii să apere indepenţa justiţiei şi a magistraţilor în faţa suspiciunii că SRI se implică în actul de justiţie, conform unui comunicat de presă al UNJR.

Solicitarea judecătorilor a fost făcută în contextul în care şeful Direcţiei juridice a SRI, Daniel Dumbravă, a afirmat ca instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI, şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

“Asemenea afirmaţii sunt de o gravitate fără precedent şi aduc gravă atingere atât aparenţei de imparţialitate a judecătorilor, cât şi independenţei ca atare a sistemului judiciar, stârnind deja profunde îngrijorări în rândul magistraţilor”, se arată în scrisoarea trimisă Plenului CSM.

Conform legii, CSM “are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea”.

De asemenea, UNJR reclamă că în interviul respectiv generalul Dumitru Dumbravă a afirmat că “maniera de lucru a SRI angrenează alături de procurori (…) şi judecători”.

“Această exprimare denotă pur şi simplu o neînţelegere a noţiunii de independenţă a justiţiei. (…) Astfel de declaraţii venite din partea unei persoane cheie din conducerea SRI pot crea aparenţa unei lipse de independenţă din partea magistraţilor, motiv pentru care CSM este solicitat să intervină pentru ‘a apăra independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă că Serviciul Român de Informaţii este implicat şi influenţează actul de justiţie dincolo de limitele legii”, afirmă judecătorii în scrisoare.

Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în cadrul şedinţei de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor, potrivit reprezentanţilor CSM.

Reprezentanţii CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că s-a dispus sesizarea CSAT pentru a se stabili care sunt ofiţerii sub acoperire care activează în magistratură.

Decizia CSM a venit ca urmare a solicitării Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, care a cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.

Iata adresa AMR, UNJR si APR catre CSM:

„Asociatiile profesionale ale magistratilor, dar si un numar de peste 100 de judecatori, individual, v-au adresat, incepand cu data de 18.05.2015, mai multe sesizari importante, care au vizat asumarea de catre institutia pe care o reprezentati, in mod responsabil si transparent, a functiei care v-a fost atribuita constitutional, aceea de garantare a independentei sistemului judiciar.

Va solicitam sa nu aprobati raportul Inspectiei Judiciare, in conditiile in care acesta nu raspunde punctual motivelor ce au stat la baza solicitarii magistratilor privind apararea independentei justitiei, si, in subsidiar, sa dispuneti completarea acestuia potrivit celor de mai jos.

Subliniem ca nu am solicitat Consiliului sa verifice, in concret, in ce constau actiunile Serviciului Roman de Informatii in domeniul justitiei, o astfel de cerere a facut obiectul sesizarii Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii. De asemenea, am solicitat Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sa verifice in ce masura deciziile emise de acest organism in domeniu respecta limitele trasate de legile ce reglementeaza siguranta nationala.

Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa verifice daca un mesaj de tipul celui transmis prin interviul generalului Dumitru Dumbrava este compatibil sau nu cu exigentele notiunii de „independenta” a justitiei, aceasta incluzand si notiunea de aparenta de impartialitate.

Din acest punct de vedere, analiza facuta de catre inspectorii judiciari este, din punctul nostru de vedere, incompleta si superficiala. Ar trebui sa intelegem asadar ca este perfect compatibil cu notiunea de independenta ca un general al Serviciului Roman de Informatii declara public ca nu se retrag din „campul tactic” si isi mentin atentia/interesul pana la pronuntarea unei hotarari definitive, in ciuda prevederilor legale care le permit doar acordarea de sprijin organelor de cercetare penala.

Aceste declaratii, alaturi de cele privind adoptarea unui „concept integrat”, de combatere a coruptiei, prin angrenarea ofiterilor serviciilor de informatii in activitatea de cercetare si in cea de judecata – „pe durata intregului

lant trofic judiciar” – observam ca nu ridica pentru inspectorii judiciari, niciun fel de probleme din punctul de vedere al aparentei de impartialitate de care trebuie sa se bucure o instanta de judecata.

Domnul general Dumitru Dumbrava explica textual ca, printr-un „salt” al „evolutiei”, rolul SRI a depasit faza de suport al autoritatilor judiciare cu atributii in materie, cu consecinta „ramanerii in campul tactic” si dupa sesizarea instantei prin rechizitoriu. In mod natural o astfel de afirmatie ridica intrebari si suspiciuni – ce actiuni desfasoara SRI in „campul tactic”, in ce temei, sub ce control etc?! Sunt intrebari absolut legitime ce aduc atingere, prin ele insele, notiunii de impartialitate si independenta (asta in conditiile in care, desigur, CSM nu are o definitie a notiunii de independenta diferita de a noastra). Independenta nu inseamna o insiruire a unor recomandari, avize, concepe, doar ca fiind vorbe goale, lipsite de substanta, ci inseamna ca o instanta sa pronunte o hotarare ferita de orice tip de influente si, mai mult, sa apara si in ochii publicului ca fiind asa.

Intrebam in aceste conditii ce se intampla in „campul tactic” daca o instanta pronunta o hotarare ce nu corespunde asteptarilor Serviciului Roman de Informatii? Astfel de chestiuni sunt cel putin tot atat de grave precum cele relevate de diverse declaratii date de oamenii politici in ceea ce priveste justitia.

Raporturile dintre justitie si serviciile secrete reprezinta unul din punctele cele mai sensibile si mai importante in economia statului de drept. Tocmai de aceea, in acest domeniu „exprimarea generala a unei idei” – asa cum procedeaza autorii raportului, nu poate fi acceptata. Competentele fiecarei institutii trebuie sa fie clare, stabilite in mod transparent si neechivoc.

Aceste declaratii au fost confirmate/intarite de afirmatiile actualului director al SRI, Eduard Hellvig, la data de 23.05.2015, cand a sustinut, la randul lui, ca SRI urmareste „… sa nu existe persoane cum au fost in trecut – judecatori, procurori – care pe drum au uitat ca servesc statul roman…” si aceasta ultima afirmatie este la fel de grava ca dezvaluirile facute, anterior, de generalul Dumbrava, fiind absolut necesar a se lamuri care este, in acceptiunea acestui serviciu de informatii, intelesul expresiei „limitele legilor si competentelor stabilite pentru SRI”, utilizata de institutie, prin reprezentantii sai.

Toate declaratiile au venit dupa ce spatiul public a fost asaltat, de mai multe ori, cu afirmatiile altor persoane avand o pozitie deloc neglijabila, persoane la ale caror expuneri, in alte imprejurari, s-a raportat si Consiliul Superior al Magistraturii. Este vorba de comunicarea prin intermediul careia fostul presedinte al Romaniei, domnul Traian Basescu, a lansat informatia privind posibilitatea existentei in sistemul judiciar, printre magistrati, a unor persoane care activeaza, sub diferite forme, in calitate de lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

Redam mai jos un fragment dintr-un articol publicat in Gandul.info la data de 6.04.2015, intitulat Sunt ofiteri acoperiti printre magistrati: „… O alta problema e legata de fostii ofiteri acoperiti printre magistrati. Pana in 2004, serviciile au considerat, ca de altfel si acesti magistrati, ca pot sa incalce Constitutia din 1991. Destui dintre ei au fost, sunt unii dintre ei. Ei, acesti oameni, de teama sa nu se afle ca au incalcat Constitutia din 1991, sunt santajabili. stiti care e motivul pentru care am cerut sa se scoata cele 3 milioane de dosare ale fostei Securitati? Pentru ca ele erau folosite de unii din SRI sa santajeze. Ei, cei care au fost acoperiti functioneaza in continuare. (…) Deci asta e o alta problema, pentru ca cel care l-a avut pe acoperitul din Justitie poate primi telefon chiar de la ofiterul lui…..”

Aceste mentiuni, dar si cele lansate fara nicio retinere de reprezentantii Serviciului Roman de Informatii, sugereaza deschis o posibila afectare a independentei si, desigur, a impartialitatii actului de justitie, subiect care nu poate fi tratat cu superficialitate si nici solutionat, in graba, fara o explicatie concreta, transparenta, fundamentata pe un studiu amplu, care sa raspunda tuturor intrebarilor, in masura sa inlature orice indoiala.

Toate subiectele expuse mai inainte trebuie sa-si gaseasca un raspuns, iar acesta trebuie sa vina ca urmare a diligentelor concrete ale Consiliului Superior al Magistraturii, si nu din marcarea formala, printr-o mentiune obscura, a

problemei pe ordinea de zi a plenului, cu dorinta vadita de a grabi adoptarea unei hotarari mai mult decat previzibile.

De altfel, cele aproximativ doua pagini de concluzii, retinute intr-un raport de douazeci (in majoritate justificat prin redarea aspectelor de interviu, aparute in mass-media), formulate intr-un limbaj atipic unui magistrat, ne creeaza o „suspiciune rezonabila” pe care o puteti inlatura numai prin prezentarea unor dovezi temeinice, neindoielnice de informare, pentru a inlatura indoiala ca aceasta justificare nu ar reprezenta doar o simpla preluare, straina sistemului judiciar, si nu o analiza concreta a celor reclamate de noi.

Va solicitam public sa puneti la dispozitia asociatiilor profesionale si, implicit, a magistratilor, asa cum am mai invocat si prin adresa nr. 227 din 9.06.2015 pe care v-am transmis-o, „datele comunicate de catre Serviciul

Roman de Informatii, la solicitarea inspectorilor judiciari”, aspecte despre care amintiti in sectiunea III din Raportul inspectiei judiciare nr. 3145/IJ/1904/DIJ/813/DIP/2015, intitulata „Continutul verificarilor efectuate”.

Independenta, credibilitatea justitiei este un pilon al garantarii drepturilor si libertatilor cetatenilor, valori pe care le dorim clarificate, pe care le respectam si pentru care nu vom inceta niciodata sa luptam. Dumneavoastra sunteti cei care hotarati de ce parte a baricadei intelegeti sa stati!

Doamnelor, domnilor membri CSM, asociatiile profesionale sunt hotarate sa deruleze toate procedurile legale si sa utilizeze toate parghiile pe care le au la indemana, pentru a se asigura ca actul de justitie nu sufera nicio afectare de substanta si de imagine. Vom proceda la activarea tuturor mecanismelor pe care constiinta si legea ni le ofera, ni le garanteaza.

Dorim ca la sfarsitul acestui demers, ca o dovada a deplinei obiectivitati a organismului extern in atentia caruia este si activitatea sistemului judiciar, urmatorul raport de tara sa retina toate demersurile pe care le-am derulat. Totodata, se impune a fi reflectata, in mod real, desigur, si contributia dumneavoastra in cercetarile desfasurate pentru consolidarea independentei sistemului judiciar, obiectiv important si atent examinat in procesul de monitorizare la care sistemul judiciar este supus de la momentul adoptarii Deciziei Comisiei din 13.12.2006 de stabilire a mecanismului de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania.

Este bine sa retineti disponibilitatea pe care am manifestat-o totdeauna, dialogul pe care am incercat sa-l cladim cu institutia Consiliului Superior al Magistraturii, dialog care s-a oprit, in ultimul timp, la usa dumneavoastra, desigur nu din vina noastra.

Maniera in care intelegeti sa tratati si sa respectati valorile pe care le promovam ne mahneste si ne determina sa ne intrebam in fiecare zi daca exista, in realitate, o punte de legatura intre ce afirmati, la nivel institutional, si modalitatea in care transpuneti in practica obiectivele pe care sustineti ca vi le-ati asumat.

Evenimentele recente dovedesc un dispret manifest fata de activitatea noastra, fata de intrebarile legitime pe care suntem indreptatiti sa le ridicam, sa vi le adresam, dispret pe care-l afisati, dar, mai ales, pe care-l expuneti public la fiecare sedinta de Plen unde sunt aduse in dezbatere solicitarile asociatiilor profesionale.

Suntem, si mai departe, pastratori ai decentei de comportament, atitudine la care nu am renuntat niciodata, indiferent de natura dialogului, motiv pentru care, vazand graba, dar mai ales maniera „fulger” in care doriti sa ingropati problema independentei sistemului judiciar, pornind de la aspectele pe care le-am expus la inceputul interventiei noastre, ne manifestam rezerva de a participa la sedinta de plen din data de 15.06.2015, ora 10.

Pozitia noastra este fundamentata nu doar pe aspecte determinate de atitudinea pe care o adoptati fata de asociatiile profesionale, in ultimul timp, dar si din conglomeratul pe care-l ofera fiecare sedinta de plen, constand in lipsa de principialitate, de respect si de atasament pentru dezbaterea eficienta si rezolvarea problemelor deosebit de importante ale sistemului judiciar, ridicate de asociatiile profesionale, pozitia noastra fiind determinata si de incompleta lamurire, de comunicarea netransparenta/trunchiata a documentatiei privind implicarea sau, dimpotriva, neimplicarea Serviciului Roman de Informatii in justitie.

In speranta ca momentul bilantului care se apropie si mai mult va obliga la o responsabilitate suplimentara, dar, mai ales, la o asumare, peste timp, a unor decizii care speram sa nu fie eronate, va asiguram ca noi, asociatiile profesionale, suntem acolo unde am fost, de unde nu am plecat niciodata, adica printre magistrati! Este timpul sa va ganditi la sistemul judiciar cu devotamentul pe care-l expuneati public in proiectele de candidati la CSM!”