În prima zi a Reuniunii ministeriale de aparare NATO prin sistem de videoconferinta securizata, miniștrii aliați ai apărării au evaluat stadiul implementării posturii NATO de descurajare și apărare, cu accent pe implicațiile generate de dezvoltarea de către Rusia a sistemelor de rachete duale și nucleare, pentru securitatea europeană și euroatlantică. În acest sens, a fost agreat un pachet coerent de măsuri politice și militare de adaptare și a fost reafirmat angajamentul de substanță al NATO pentru controlul armamentelor, dezarmare și neproliferare.

Descurajarea nucleară şi răspunsul Alianţei la evoluţiile mediului de securitate au fost abordate şi în reuniunea Grupului de Planificare Nucleară (NPG).

În cadrul Consiliului Nord-Atlantic, în intervenția sa, ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă a pledat pentru necesitatea implementării eficiente a măsurilor dezvoltate sub umbrela prezenței înaintate adaptate (tFP) în regiunea Mării Negre și a reiterat apelul către aliați pentru sporirea contribuțiilor la proiectele dezvoltate în această regiune de importanță strategică pentru NATO, în spiritul solidarității aliate. Totodată, și-a exprimat sprijinul pentru aprofundarea procesului de adaptare a posturii Alianţei în relaţie cu provocările de securitate actuale și viitoare, precum şi pentru adoptarea Conceptului final de descurajare și apărare a spațiului euro-atlantic (DDA), ca pas important în eforturile de asigurare a unei apărări coerente a întregului teritoriu aliat.

Referitor la operațiile și misiunile aliate, dezbaterile aliaților au vizat evaluarea Misiunii NATO Resolute Support (RSM) din Afganistan prin prisma ajustărilor în derulare ale acesteia și a negocierilor din regiune. De asemenea, a fost prezentată o evaluare a situației de securitate din Irak, fiind analizate premisele procesului de planificare pentru stabilirea viitorului rol al Alianței în Irak. În context, România și-a exprimat sprijinul pentru continuarea efortul aliat și menținerea angajamentelor într-un mod flexibil, în concordanță cu dinamica cerințelor operaționale specifice și cu evoluțiile concrete din teren.

Intre timp, SUA caută să-şi protejeze sateliţii de eventuale atacuri chineze şi ruseşti, contând pe aliaţii lor în acest efort, a indicat miercuri un înalt responsabil al Pentagonului, anunţând noua “strategie de apărare în spaţiu” a Washingtonului, potrivit France Presse, preluata de Agerpres.

Acest document este primul care dezvoltă strategia noii Forţe spaţiale cu care s-au dotat Statele Unite.

Obiectivul central al Ministerului Apărării american este menţinerea superiorităţii civile şi militare a ţării în spaţiu, în special reţeaua de sateliţi de geolocalizare GPS de care depind la fel de mult militarii, precum şi serviciile de urgenţă, transporturile şi chiar serviciile financiare, potrivit documentului.

Or, China şi Rusia dezvoltă capacităţi de bruiere şi atacuri cibernetice, arme electromagnetice, sateliţi “ucigaşi” şi rachete antisatelit care ameninţă direct sateliţii americani, a indicat presei şeful Direcţiei pentru probleme spaţiale a Pentagonului, Stephen Kitay.

Astfel, China a testat cu succes în 2007 o lovitură cu o rachetă sol-aer împotriva unuia dintre sateliţii săi, demonstrându-şi capacitatea de a ataca sateliţii altor ţări, a afirmat responsabilul citat într-o conferinţă de presă.

Mai recent, Rusia a plasat pe orbită în 2017 ceea ce ea a calificat drept un satelit inspector capabil să diagnosticheze problemele unui satelit rusesc, a adăugat el. Or, acest satelit nu s-a mai mişcat de atunci şi se află la mică distanţă de un satelit american, ceea ce îngrijorează Pentagonul.

“Avem deocamdată un avans faţă de ei, dar ritmul cu care ei dezvoltă aceste instrumente reprezintă indiscutabil un risc pentru noi”, a declarat Kitay. “Acestea sunt ameninţări foarte grave”, a subliniat el.

“Aceste două ţări consideră faptul de a permite sau de a bloca accesul în spaţiu drept o componentă esenţială a strategiei naţionale şi militare”, se menţionează în strategia Pentagonului. “Doctrinele militare chineză şi rusă consideră spaţiul ca fiind important pentru războiul modern, iar utilizarea armamentului spaţial, un mijloc de a reduce eficacitatea militară a SUA şi a aliaţilor lor şi de a câştiga viitoare războaie”.

Documentul ia în considerare de asemenea ipoteza unui atac nuclear în spaţiu. Chiar dacă absenţa atmosferei ar împiedica orice combustie, detonarea unei arme nucleare ar provoca o puternică încărcare electromagnetică care ar distruge circuitele electronice ale tuturor sateliţilor din jurul său, a explicat responsabilul Pentagonului.

“Este o ameninţare pentru care noi trebuie să fim pregătiţi”, a adăugat el.

În această competiţie strategică, SUA au marcat un punct la sfârşitul lunii mai odată cu trimiterea a doi astronauţi americani spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) la bordul unei rachete a grupului privat SpaceX.

Noua strategie americană subliniază că Pentagonul are intenţia de a-şi înmulţi parteneriatele cu industria, cu sprijinul aliaţilor săi.

Cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA în materie de servicii de informaţii, membrii grupului “Five Eyes” (Australia, Canada, Noua Zeelandă, Marea Britanie, SUA), cooperează din 2014 în cadrul iniţiativei de operaţiuni spaţiale interaliate (Combined Space Operations). Franţa şi Germania li s-au alăturat în februarie, notează AFP

2 COMMENTS

  1. Buna seara! Va rog sa-i xplicati d-nului Nicusor Dan ca in stare de alert nu se fac conferinte de presa in aer liber unde nu se respecta distantarea sociala.Si-n plus nu a inceput campania electorala..

Leave a Reply