Peisajele spectaculoase, flora, fauna, dar şi frumuseţea vulnerabilă a ecosistemului din Delta Dunării sunt descrise pe larg într-un reportaj publicat recent în cotidianul american The New York Times.
Reporterul american Elizabeth Zach, care are origini maghiare şi a vizitat pentru prima dată România în 1999, a revenit în ţara noastră în vara anului trecut, după ce a aflat că un investitor indian a construit un complex turistic în Delta Dunării. Dorind să includă Delta Dunării în circuitul turistic mondial, omul de afaceri Diwaker Singh a inaugurat în 2005 complexul Delta Nature Resort, care include peste 30 de bungalow-uri, la vest de Tulcea. Între timp, complexul are un nou proprietar.
Elizabeth Zach a aflat cu această ocazie că în Delta Dunării, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO din anul 1991, trăiesc peste 1.200 de specii de plante, peste 100 de specii de peşti, dar şi broaşte ţestoase, vulpi, vidre şi porci mistreţi şi că aceasă regiune reprezintă un veritabil “paradis” pentru 300 de specii de păsări.
În prima zi, jurnalista americană a străbătut delta, până la Sulina, la bordul unei ambarcaţiuni rapide. Ea a putut astfel să admire frumuseţea peisajului, a canalelor singuratice şi a păsărilor din Deltă, declarându-se impresionată de stolurile de egrete. “Zburând spre Marea Neagră, ele alcătuiau o imagine spectaculoasă, parcă desprinsă dintr-un vis”, spune Elizabeth Zach.
Cu aceeaşi ocazie, jurnalista a admirat şi alte păsări, precum cormorani, berze, şoimi, dar mai ales o colonie de pelicani de pe Lacul Fortuna. La Sulina, Elizabeth Zach a apreciat friptura de peşte şi un vin alb local, dar şi frumuseţea tristă a clădirilor cu faţade degradate de pe esplanada oraşului. “Am încercat să îmi imaginez cum arăta prosperul oraş-port Sulina în anii 1900, pe vremea când aici se afla sediul Comisiei Europene a Dunării”, povesteşte Elizabeth Zach.
În ziua următoare, jurnalista americană a vizitat Lacul Somova şi Mănăstirea Saon din secolul al XIX-lea, în prezenţa unui tânăr ghid român, care, după ce a lucrat şase ani în Italia, a decis să se întoarcă în ţară, întrucât îi era foarte dor de deltă.
La recomandarea unor turişti francezi, Elizabeth Zach a discutat apoi cu ghidul local Iuliana Stănescu, care i-a expus în câteva fraze principalele probleme cu care se confruntă Delta Dunării: “Autorităţile nu aplică legea aşa cum ar trebui, pentru a păstra curată această zonă, ele nu implementează un program guvernamental”.
Deşi Elizabeth a apreciat frumuseţea idilică a peisajului în care se afla acel complex hotelier, ea a vorbit şi despre neajunsurile şi micile neplăceri cu care s-a confruntat în timpul sejurului: chelnerii încurcau în mod constant meniul comandat, televizoarele funcţionau la un volum prea ridicat, piscina era murdară, jacuzzi nu funcţiona, iar siguranţa de la uşa camerei sale era spartă. Personalul, deşi bine intenţionat, era tânăr şi lipsit de experienţă, adăugă jurnalista.
Jurnalista americană a discutat şi cu Edward Bratfanof, guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Acesta spune că regiunea ar putea fi mai bine protejată. Deşi nu există “activităţi industriale” în interiorul rezervaţiei naturale, pescuitul, exploatarea stufului, creşterea animalelor, agricultura la scară mică, turismul şi servicii pentru activităţile umane zilnice sunt totuşi permise, a precizat Edward Bratfanof. El mai spune că viteza cu care circulă ambarcaţiunile din Deltă continuă să reprezinte o problemă importantă, iar speranţele ecologiştilor se leagă de o nouă propunere de lege care vizează protejarea faunei şi a florei, reducerea eroziunii, încurajararea turismului şi creşterea veniturilor localnicilor, dar şi “scăderea presiunii asupra resurselor naturale, în special asupra populaţiilor de peşti”.
Elizabeth Zach l-a contactat şi pe creatorul complexului de bungalow-uri de lângă Tulcea. Diwaker Singh locuieşte în prezent la Londra, dar revine în Delta Dunării cel puţin o dată pe an. “România este splendidă prin bogăţiile ei naturale, care pot fi exploatate pentru un turism sustenabil. Totuşi, această ţară a generat prea puţin interes în rândul turoperatorilor, din cauza lipsei unor programe de marketing adecvate, bine ţintite şi sustenabile”, spune investitorul indian.
“Actuala generaţie de români iubeşte natura şi vrea să o conserve. Cred cu tărie că, în timp, pe măsură ce economia se va îmbunătăţi, Delta Dunării va reveni la adevărata ei glorie”, a adăugat el.
“Am părăsit Delta Dunării uluită de peisajul ei utopic, dar îngrijorată de frumuseţea ei vulnerabilă”, a afirmat Elizabeth Zach în încheierea articolului ei din The New York Times.
