Home Articole Detalii incredibile despre lipsa fondurilor europene in Romania

Detalii incredibile despre lipsa fondurilor europene in Romania

4439
12
SHARE

Un articol foarte interesant in Ziarul Financiar despre odiseea nefericita a fondurilor europene pentru Romania.

Un premier – Sorin Grin­dea­nu – şi un fost pre­mier – Dacian Cioloş – au intrat într-o po­le­mică privind fondurile UE. Grin­deanu spune că Cioloş nu a luat niciun ban de la Bruxelles anul trecut, iar fostul premier afirmă că a luat şapte miliarde de euro.

Premierul Grindeanu simte că începe să aibă o problemă cu fondurile UE: a bugetat la veniturile consolidate pe 2017 fonduri structurale de 10 mld. lei (1,2% din PIB), iar dacă aceşti bani nu vin, fie taie alte cheltuieli, fie majorează deficitul dincolo de limita a 3% din PIB. Şi ca să atragi de la UE 2,2 mld. euro în 2017, în condiţiile în care la patru ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020 autorităţile de managament care trebuie să inter­medieze absorbţia fondurilor nu sunt acreditate, demersul este extrem de greu.

Premierul Sorin Grindeanu a susţi­nut luni şi ieri că guvernul Cioloş nu a luat anul trecut niciun euro de la UE, în vreme ce fostul premier a spus că Ro­mânia a primit, dimpotrivă, şapte miliarde de euro. Realitatea este însă trunchiată de ambele părţi, iar între aceste adevăruri spuse pe jumătate se întinde un deşert de administrare: în al patrulea an de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, România nu are acreditate instituţiile prin intermediul cărora trebuie absorbite cele peste 30 mld. euro fonduri struc­turale şi de dezvoltare rurală acordate ţării în exerciţiul financiar curent.

După ce iniţial a susţinut că niciun ban de la UE nu a ajuns în România anul trecut, premierul Grindeanu a revenit, afirmând că s-a referit la exercţiul financiar 2014-2020. Datele Ministerului Finanţelor arată însă că în vistieria de stat au intrat anul trecut de la UE, pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020, 5,9 mld. lei (1,3 mld. euro). Aceste fonduri sunt însă cu siguranţă pre­finanţări, de vreme ce nu avem instituţii acreditate care să inter­me­dieze decontarea cheltu­ie­lilor. „Zero decontări“, nu „zero fonduri“, ar fi trebuit, prin urmare, să spună premierul, dar dacă ar fi spus lucrurile aşa, el ar trebui să se întoarcă şi mai în trecut, în vremea guvernului Ponta, nu să se limiteze la guvernul Cioloş. Pentru că guverul lui Cioloş a fost la Palatul Victoria un singur an şi la preluarea mandatului nu existau la nivelul ministerului de resort nici ghidurile şi nici autorităţile de mana­gement care să intermedieze absorbţia şi care ar fi trebuit puse la punct în guvernarea Ponta (2012 – 2015). Dan Barna, fost secretar de stat în Ministrul Fondurilor Europene: „Când am venit la guvernare nu era desenat nimic pe exerciţiul 2014 – 2020 pentru că fostul gu­vern s-a ocupat cu precădere de re­cuperarea întâr­zierilor înregistrate în exerciţiul finan­ciar 2007 – 2013. În afară de două ghi­duri nu am găsit mai nimic.“ Acum ghidu­rile există, autorităţile de mana­gement există, dar nu sunt acreditate.

În replică la declaraţiile lui Grindeanu, fostul premier a susţinut că în România au intrat anul trecut de la UE şapte miliarde de euro. Aceste şapte miliarde de euro privesc însă toate fondurile, inclusiv subvenţiile, nu doar fondurile structurale.

Potrivit datelor publice ale Minis­te­ru­lui Finanţelor, în primele 11 luni din 2016 (ultimele date) de la UE au intrat în România 4,5 miliarde de euro pe exer­ciţiul financiar 2007 -2013 (3,7 mld. fon­duri structurale, 522 mil. euro fon­duri de dezvoltare rurală, 296 mil. euro subvenţii şi 47 mil. euro alte fonduri) şi 2,49 mld. euro pe exerciţiul financiar 2014 – 2020 (636 mil. euro fonduri structurale, 374 mil. euro fonduri de dezvoltare rurală, 1,18 mld. euro subvenţii şi 296 mil. euro alte fonduri).

Însă meritul pentru aceste fonduri nu este al guvernului Cioloş – plăţile directe vin orice ar fi, iar fondurile structurale au însemnat decontări pentru lucrări făcute în vremea în care Cioloş nici nu ştia că va fi premier. Un lucru este mai clar aici. Pe proiecţia bugetului făcută de guvernul Ponta, guvernul Cioloş s-a înşelat grav. A mizat pe fonduri de la UE de 14 miliarde de lei, dar nu a primit în bugetul consolidat decât 6,8 mld. lei (5,9 mld. lei pe exerciţiul financiar 2014 – 2020 şi 949 mil. lei pe exerciţiul 2007 – 2014). Iar la rectificările bugetare nu a corectat situaţia, de aici polemica “găurii” de 10 mld. lei.

În această polemică există o singură realitate: România nu poate atrage astăzi fonduri structurale, nu poate, mai precis, deconta eventualele cheltuieli făcute în proiectele finanţate de UE pentru că instituţiile prin intermediul cărora trebuie să se facă acest lucru nu sunt acreditate la Bruxelles.

Eugen Teodorovici, fost ministru al fondurilor UE şi fost ministru al finanţelor, acum senator PSD: “România nu are acreditată nicio autoritate de management şi riscă să nu primească niciun ban de la Comisia Europeană. Acest lucru ar putea creşte deficitul la peste 4% din PIB în 2017”.

Finanţele au bugetat în acest an sume de la UE de 22,3 mld. lei din care 9,9 mld. lei fonduri structurale şi peste 12 mld. lei subvenţii agricole şi fonduri rurale. Este pentru prima dată când subvenţiile agricole şi fondurile rurale sunt bugetare de Finanţe, un lucru cu atât mai curios cu cât acestea se adresează beneficiarilor privaţi şi nici măcar nu tranzitează bugetul. Eventual pot cosmetiza bugetul creând impresia unei absorbţii robuste.

 

12 COMMENTS

  1. Domnule Ciolos a rezolvat foarte multe intr-un an si altii nu au facut aproape nimic 4 ani.

      • pentru programul 2014-2020 Ciolos a facut mai mult intr-un an (aproape toate ghidurile, infiintarea autoritatilor de management, fara sa le acrediteze totusi) decat a facut ponta in 2 ani (care a inceput vreo 2 ghiduri si cam atat).

      • D-le Tudor,

        Dupa ce am citit intreg articolul recunosc ca am fost foarte curios sa vad comentariile generate pentru ca am vrut sa vad ce a inteles lumea din ceea ce ati scris. Nu mica mi-a fost mirarea sa va regasesc cu eternii basisti Carmen pensionara din Cluj si cu Alex, din comentariile carora se vede clar ce au inteles si ce au avut de spus dupa citirea articolului!

        P.S. Nu cred ca este cazul sa mai precizez ca dupa ce au citit articolul singura idee / inspiratie care le-a venit acestor doi basisti opariti “de dreapta” a fost sa decarteze niste ragaieli basiste expirate, desi precizarea o fac la deruta fiind evident ca nu mai era cazul!

      • D-le Tudor, deci ii atribuiti guvernarii ponta toate cele 7 miliarde de euro? Chiar nu a facut ciolos nimic bun? A fost 0 absolut, din toate punctele de vedere?

      • Cu gaura ne-a convins comisia de ancheta, nu exista! Numai dragnea umbla cu gaura in gura toata ziua, vorba lui tariceanu!

    • sunt de acord cu tine. am o singura nedumerire: ce a rezolvat totusi?poate ne dai niste exemple ca nimeni nu a gasit ceva.

  2. Această odisee se va continua cu o Europă în două viteze şi treptat – treptat visul PSD-ului se va realiza. Afară cu statele corupte din UE (Polonia, România, Ungaria şi Bulgaria fiind nominalizate de prim-ministrul Valoniei dacă nu mă înşel). Apropo de bani dle. Radu Tudor. Când veți pune în discuţie o problemă delicată: banii daţi de fiecare judeţ la buget şi banii care se întorc fiecărui judeţ. Asta doar dacă este voie de la stăpânire.

    • Apropo de bani dati.
      Moldova cat teleorman, acuma mai nou vor sa revina la aberatia cu salariu minim mai mare pentru bugetari.
      Deci pana la urma cine dezbina tara?

    • Deci stapanii nu dau voie…asa ca discutii serioase despre viitor n-o sa vezi. Tot discutii despre trecut…un an de-a lui Ciolos a fost mai lung decat cei trei ani ai lui monta. Deci Ciolos trebuia sa faca mai mult decat a facut monta in 3!

  3. Se dovedeste ca aia cu “guvernul zero” a fost o minciuna PSD, 0 fiind de fapt 7 miliarde si ca Ponta a ratat 2 ani din exercitiul 2014-2020.

    Dar na, cine se mai scuza acum cand au venit datele pe 2016 de la Uniunea Europeana si alegerile au trecut ?!

    O sa vedem peste 6 luni cand vin datele colectarii guvernului actual. România este singura țară din Europa care încă mai utilizeaza case de marcat cu role de hârtie , în timp ce casele de marcat cu jurnal electronic care pot fi conectate la un server central au fost respinse iar de NOUL Parlament.

    Lumea nu-si mai plateste datoriile la stat de cand Ponta a scos din penal neplata lor. „Această lege trebuie să ţintească recuperarea banilor cuveniţi la bugetul de stat şi nu neapărat pedepsirea persoanei care se face vinovată de evaziune”, declară Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor.

    Sunt deja restante de vreo 20 miliarde, mai mult decat “gaura” lui Dragnea, asta pe langa datoriile la furnizori ale intreprinderilor de stat.

Leave a Reply