Directorul SRI, precizari despre Marian Munteanu

Directorul SRI Eduard Hellvig iese rar in mass media. Foarte rar. Si atunci cand o face, e pentru evz.ro. Astfel apar precizari importante ale directorului SRI despre candidatul PNL Marian Munteanu si prietenia cu Rares Bogdan de la Realitatea tv. Iata interviul :

===================

Un an de mandat pentru dumneavoastră, două bilanţuri ale Serviciului. Cum a evoluat SRI în acest an, domnule Director?

Eduard Hellvig: România este o redută de securitate în regiune şi un furnizor de intelligence pentru partenerii noştri euro-atlantici. Vă pot spune că SRI este într-o evoluţie continuă de mai mulţi ani, iar astăzi poate fi comparat cu orice serviciu de informaţii din lume. O instituţie este performantă dacă este stabilă şi predictibilă, iar astăzi, Serviciul Român de Informaţii este stabil si predictibil.

Cum v-a schimbat viaţa, nu cred că e o trecere uşoară, de la om activ implicat în politică, la funcţionar public apolitic?

-Viaţa mi s-a schimbat radical. Vă mărturisesc însă că satisfacţiile profesionale sunt foarte mari, chiar dacă viaţa mea se desfăşoară în cea mai mare parte la birou, mai mult, şi acasă, mai puţin.

Vă e dor de politică?

Atunci când am fost în politică, m-am ocupat de proiecte strategice politice. Am renunţat la politică atunci când am luat decizia să accept funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, iar intenţia mea este să nu mai ocup nicio altă funcţie într-o instituţie publică din România. Cred că ar trebui stipulat în legislaţie, ca directorul unei asemenea structuri de informaţii să nu mai ocupe nicio funcţie publică în România timp de cinci ani după încheierea mandatului. Mai cred că, în noua legislaţie, ar trebui ca mandatul unui astfel de director să fie limitat, de exemplu la 10 ani. Pentru că prea multă putere, întinsă pe foarte mulţi ani, poate dăuna democraţiei.
E interesantă propunerea dumneavoastră, însă sunteţi acuzat, explicit, de o anumită parte a presei şi, mai puţin explicit, de unii politicieni că sunteţi încă implicat în activitatea politică. Cum comentaţi?
Haideţi să lămurim acest aspect, sper că pentru totdeauna. Eu am depus un jurământ faţă de statul român, nu faţă de vreun partid sau vreun interes al cuiva. Sigur, acest lucru a deranjat în anumite medii şi, dintr-o anumită perspectivă, pot înţelege. Însă, vă mărturisesc că mă aşteptam la mai multă responsabilitate din partea unor politicieni şi jurnalişti care mă cunosc de peste un deceniu, atunci când aruncă în spaţiul public astfel de ipoteze fără nicio legătură cu realitatea. Atunci când nu există informaţii despre o anumită speţă politică, când opinia publică nu găseşte uşor o explicaţie pentru o decizie politică, există tendinţa asta, specifică conspiraţionismului românesc din anii 90, de a implica SRI-ul în tot şi în toate. Le readuc aminte acestora că suntem în 2016! Eu am dobândit valorile democratice acasă, şi nu în politica românească. Şi cred că echilibrul instituţional al SRI ţine de modul cum voi reuşi să transmit aceste valori. Eu cred că am reuşit, iar astăzi SRI este rupt total de activitatea politică. Şi aşa va rămâne, cel puţin pe toată perioada mandatului meu.

Deci nu aveţi nicio legătură cu candidatura lui Marian Munteanu?
Nu, categoric, nici măcar nu îl cunosc.

Ca să încheiem acest capitol. Pentru că sunt politicieni care îl susţin şi care au fost foarte apropiaţi de dumneavoastră, iar jurnaliştii cu care aveţi o legătură de prietenie veche îl susţin făţiş. De exemplu Rareş Bogdan…
Anul acesta este unul electoral şi, din păcate, se vor amesteca tot felul de teme. Eu îi asigur deopotrivă, pe politicieni, gazetari şi cetăţenii români că SRI va rămâne în afara acestei dezbateri. Mă aşteptam de la fostul meu partid să răspundă public, că eu nu am niciun amestec în vreo acţiune politică de când mă aflu în fruntea SRI. Şi nu pot să nu mă declar, de exemplu, surprins, printre altele, de declaraţiile făcute de exemplu de Vladimir Tismăneanu. Este un om care mă cunoaşte şi care credeam că ştie că nu aş putea să fiu niciodată altfel decât m-a cunoscut.
Pe de altă parte, în viaţă ai şansa să ai prieteni vechi şi buni. Vreau să clarific legătura mea cu Rareş Bogdan. Eu am renunţat la timpul liber, la modul meu de viaţă, la momentele pe care mi le petreceam cu prietenii. A fost alegerea mea. Dar nu pot să le cer şi prietenilor mei acelaşi sacrificiu. Nu pot să le cer unor oameni să gândească într-un anume fel, doar pentru că au o legătură cu mine. Mai exact, nu pot să îi spun eu lui Rareş Bogdan ce să zică la televizor. Pot să nu fiu de acord cu ce spune, însă el este liber să îşi facă meseria de jurnalist, fără să se autocenzureze, pentru că am eu o legătură cu el. Fiecare om, prieten, cunoscut, este responsabil moral şi legal de ceea ce spune şi face. Îi asigur pe toţi că directorul SRI se ocupă de securitatea cetăţenilor României, nu de candidatura lui X sau Y.

De ce atâta nelinişte în societate vizavi de activitatea SRI, dacă cetăţenii noştri ar trebui să se simtă siguri şi protejaţi?

Eu vă asigur că astăzi, România este o ţară care produce securitate, este un model de securitate în regiune, însă doar din interior ne putem distruge. Zi de zi, văd că îi ajutăm pe alţii să distrugă ceea ce am construit. În democraţiile consolidate, puterile unui stat, indiferent de doctrine şi convingeri, de roluri şi competenţe, conlucrează pentru binele cetăţenilor acelui stat. Cred că e timpul, la 26 de ani de la Revoluţie, să construim unde avem de construit şi să punem cărămidă peste cărămidă pe fundaţiile făcute bine. Altfel, nu vom putea niciodată să ajungem la acoperiş, vom rămâne blocaţi la stadiul de fundaţie construită pe nisipuri mişcătoare. Sentimentul Meşterului Manole domină în societatea românească, din păcate. Trebuie să ieşim din logica distrugerii, doar pentru că nu ne place de cineva. Cred că există prea multă ură şi tensiune în relaţiile noastre sociale şi nu cred că aceste lucruri fac din societatea noastră una productivă.

Vorbiţi ca un politician, încă.

Eu cred că vorbesc ca un om care are ocazia să aibă acces la o radiografie detaliată a societăţiii în care trăim.

Credeţi că SRI lucrează astăzi în serviciul cetăţenilor? Este sloganul mandatului dumneavoastră. Sunteţi convins că societatea simte asta?

Eu cred că nu este doar un slogan. Este o schimbare de paradigmă. Aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, sunt de acord ca perceptiile se construiesc pe baza unor realitati de suprafata. În mandatul meu, SRI a început un proces de transparentizare, iar percepţiile sper să se schimbe. Jurnaliştii au putut vizita unităţile de bază ale Serviciului: direcţia antiteroristă, direcţia de contraproliferare şi combatere a crimei organizate, centrul de interceptări, centrul Cyberint. Este o dovadă de deschidere din partea noastră pentru ca societatea să ne cunoască şi să înţeleagă că principala noastră misiune este securitatea cetăţenilor. Beneficiarul muncii noastre este cetăţeanul. Instituţiile statului valorifică informările noastre în beneficiul românilor, iar Serviciul se asigură de acest lucru. Intră în competenţele unui serviciu de informaţii modern să aibă un parteneriat real cu societatea în care îşi desfăşoară activitatea. Sigur că acest proces nu se poate realiza peste noapte, raportarea SRI la cetăţean este proiectul meu de mandat, iar această schimbare de paradigmă este palpabilă.

Unde credeţi că greşeşte, totuşi, SRI în raport cu societatea?

Aşa cum am spus şi la bilanţul nostru din acest an, Serviciul Român de Informaţii este o instituţie performantă, dar nu perfectă. Mai avem de lucru în ceea ce priveşte transparenţa instituţională, mai avem până atingem maximul de eficienţă în ceea ce priveşte gestionarea resurselor financiare şi umane. Nu ne permitem însă să greşim în chestiuni esenţiale legate de activitatea de informaţii. Iar asta se vede în nivelul albastru precaut al sistemului naţional de alertă teroristă, se vede în cele 100 de parteneriate active pe care SRI le are în spaţiul euro-atlantic, se vede în poziţionarea corectă a României din punct de vedere geopolitic, în urma informărilor pe care decidenţii le primesc de la SRI. Anticiparea corectă şi timpurie a tuturor riscurilor privind securitatea României este esenţială pentru noi. Pentru că principala noastră misiune este prevenţia.

Care sunt riscurile pentru securitatea noastră? De ce ar trebui să ne fie teamă în acest an?

Trăim astăzi într-o lume globală, iar riscurile sunt, de asemenea, globale. Terorismul este principalul risc cu care se confruntă astăzi Europa. Acordăm o atenţie deosebită acestui flagel şi, împreună cu toţi partenerii noştri interni şi externi, luăm toate măsurile legate de prevenţie. Marea corupţie, evaziunea fiscală şi tendinţele extremiste sunt de asemenea problematici de care Servicul se preocupă. Spaţiul estic reprezintă în continuare un risc, suntem actenţi la provocările din această parte a lumii care pot destabiliza regiunea. Degradarea stării de securitate din Orientul Mijlociu şi modificarea rutelor balcanice de migraţie,  pot constitui un risc dacă vorbim de fenomenul migraţiei. Mizăm în continuare pe sprijinul tuturor instituţiilor partenere şi, în special, pe parteneriatul cu cetăţeanii. Pentru că eu cred că cetăţeanul, într-o societate cu o democraţie consolidată, are un pregnant rol de contributor la securitatea naţională.