Home Articole DNA, condamnare la CEDO pentru abuzuri

DNA, condamnare la CEDO pentru abuzuri

2040
7
SHARE

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat Romania sa ii plateasca 5.000 de euro daune morale ofiterului de politie de frontiera Valerian Dragomir, saltat de DNA in februarie 2011 alaturi de 93 de vamesi timisoreni, care au fost adusi cu autobuzele la sediul central al Directiei Nationale Anticoruptie, pentru a fi interogati in legatura cu presupuse fapte de trafic de tigari si aderare la grup infractional organizat. CEDO a catalogat drept abuziva actiunea procurorilor anticoruptie, condusi la acea vreme de actualul judecator CCR Daniel Morar, care au descins impotriva ofiterilor, agentilor de politie de frontiera si vamesilor de la punctele de trecere a frontierei Moravita si Foeni, anunta www.luju.ro.

CEDO

Hotararea de condamnare in cauza Valerian Dragomir vs. Romania a fost pronuntata marti, 16 septembrie 2014, in Camera de 7, din care a facut parte si judecatoarea Iulia Antoanella Motoc. Curtea de la Strasbourg a apreciat ca in cazul lui Dragomir s-a incalcat Art. 5 paragraful (1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Cu alte cuvinte, CEDO confirma un nou abuz marca DNA, petrecut in perioada in care aceasta institutie era condusa de Daniel Morar. Evident, probabil si de aceasta data nimeni nu va fi tras la raspundere, iar despagubirile vor fi platite tot din buzunarul contribuabililor.

Concret, judecatorii au stabilit ca ofiterul de politie a fost privat de libertate o perioada de timp cuprinsa intre momentul in care a fost luat de acasa cu mandat pentru a fi dus la sediul central al DNA, si momentul audierii sale de catre procuror: “Faptul ca autoritatile nationale si reprezentantul Guvernului statului parat au considerat ca reclamantul nu a fost arestat si retinut nu inseamna in mod automat ca acesta nu a fost lipsit de libertatea sa. Reclamatul a pretins, iar Guvernul nu a DNA,, ca a petrecut aproape 11 ore intr-o sala de asteptare la sediul DNA inainte de a fi interogat de procuror. Potrivit jurisprudentei constante a Curtii, constrangerea este un element crucial in a stabili daca o persoana a fost sau nu privata de libertate in sensul Art. 5 paragraful 1 din Conventie (a se vedea, spre exemplu, cauzele Foka vs. Turcia si M.A. vs. Cipru). Reclamantul in prezenta cauza nu a mers de bunavoie la sediul DNA. Curtea mai retine ca reclamantul a fost pazit constant de ofiterii de politie si ca nu i s-a permis sa plece de bunavoie pe tot parcursul calatoriei sale, de la domiciliu, la Bucuresti. De asemenea, a fost pazit de ofiteri de politie si in timpul cat a asteptat la sediul DNA. Prin urmare, Curtea apreciaza ca reclamantul a fost sub controlul autoritatilor de-a lungul intregii perioade si concluzioneaza ca a fost privat de libertate in sensul Art. 5 paragraful 1 din Conventie“.

Iata alte pasaje din motivarea hotararii CEDO:

Reclamantul a fost luat de acasa la ora 9:15, in ziua de 8 februarie 2011, in baza unui mandat de aducere emis in baza art. 183 si 184 din Codul de procedura penala in vigoare la acea data. Curtea noteaza ca, potrivit art. 183 alin. (1) Cpp, o persoana poate fi adusa cu mandat de aducere in fata organelor de urmarire penala sau a instantei, daca, citata in prealabil fiind, nu s-a prezentat in mod nejustificat, iar audierea sau prezenta sa este necesara. Potrivit art. 183 alin. (2), o persoana poate fi adusa cu mandat de aducere, in mod exceptional, chiar inainte de a fi citata, daca organele de urmarire penala sau instanta considera, motivat, ca aceasta masura este necesara rezolvarii cauzei. (…) Curtea observa in continuare ca, in baza art. 183 alin. (3) si (4) Cpp, persoana adusa cu mandat de aducere trebuie audiata imediat si ramane la dispozitia organelor judiciare numai pe durata necesara audierii. In acest sens, curtea observa ca, desi reclamantul a ajuns la sediul DNA la ora 21:20, el nu a fost audiat de procuror decat dupa aproape 11 ore.

Asa cum rezulta din mandatul de aducere emis de procuror la 7 februarie 2011, reclamantul si cei 93 de colegi ai sai au fost citati pentru a se prezenta la DNA in calitate de invinuiti intr-un dosar deschis pe numele lor la data de 3 februarie 2011. Asadar, Curtea considera ca legalitatea privarii de libertate a reclamantului trebuie examinata in temeiul Art. 5 paragraful (1) din Conventie. (…) Curtea constientizeaza constrangerile unei anchete penale si nu neaga complexitatea procedurilor instituite in prezenta speta, care obliga la o abordare strategica unitara, intr-un caz de amploare, ce implica un numar semnificativ de persoane. Totusi, cand vorbim de libertate, lupta impotriva coruptiei nu poate justifica recurgerea la abuzuri si, pe alocuri, abateri de la lege“.

Ce prevede Articolul 5 paragraful (1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale

Art. 5 – Dreptul la libertate si la siguranta

1. Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri si potrivit cailor legale (…)

c) daca a fost arestat sau retinut in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente, atunci cand exista motive verosimile de a se banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice ale necesitatii de a-l impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteia“.

Cum l-au tratat procurorii si judiciaristii DNA pe ofiterul Valerian Dragomir

Valerian Dragomir, ofiter de politie la Punctul de Trecere a Frontierei de la Moravita, s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului, la 3 august 2011, invocand incalcarea Art. 5 paragraful 1 si Art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Condamnarea Romaniei la CEDO in acest caz este consesinta descinderii efectuate de DNA in judetul Timis, la inceputul lunii februarie 2011, impotriva a 94 de ofiteri, agenti de politie de frontiera si vamesi de la punctele de trecere a frontierei Moravita si Foeni, suspectati de trafic de tigari. In urma actiunii DNA, ofiterul Valerian Dragomir a fost adus la Bucuresti, unde, dupa ore in sir de asteptare sub paza, a fost retinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de aderare la grup infractional organizat si luare de mita, in forma continuata. Ulterior, procurorii DNA au cerut arestarea preventiva, solicitare admisa de Curtea de Apel Bucuresti, astfel ca Dragomir a ajuns in arestul Politiei Capitalei, unde a fost detinut timp de 3 luni. Conditiile indurate in arest, in special supraaglomerarea si igiena precara, au reprezentat un alt motiv pentru Valerian Dragomir de a reclama statul roman la CEDO, invocand incalcarea Art. 3 din Conventie.

In dimineata zilei de 8 februarie 2014, la ora 6, ofiterii de politie judiciara ai DNA au efectuat o perchezitie acasa la Valerian Dragomir, care a durat aproximativ 3 ore si s-a desfasurat in prezenta avocatului ales al acestuia. In paralel, DNA a facut perchezitii si la ceilalti ofiteri suspectati de contrabanda cu tigari aduse din Serbia. La ora 9, dupa cum retine CEDO, judiciaristul DNA i-a adus la cunostinta lui Dragomir ca, la 7 februarie 2011, pe numele sau a fost emis un mandat pentru a fi adus la DNA. Un sfert de ora mai tarziu, la 9:15, Dragomir a fost dus la sediul IPJ Timis, pentru ca in dupa-amiaza aceleiasi zile, in jurul orelor 14:00, impreuna cu alti 93 de ofiteri si vamesi, sa fie luat si transportat cu autobuzul la sediul central al DNA, unde a ajuns dupa orele 21:00.

In timpul calatoriei de la Timisoara la Bucuresti, nu i s-a permis sa coboare din autobuz, sa foloseasca telefonul sau sa isi contacteze avocatul. De asemenea, la sediul DNA a fost tinut sub paza permanenta intr-o camera de unde nu i s-a permis sa ia legatura cu avocatul sau sa iasa pentru a-si procura hrana, ci doar pentru a merge la toaleta ori pentru a fuma. La ora 00:27, in dimineata zilei de 9 februarie 2011, avocatul care l-a asistat la perchezitia domiciliara a sosit la sediul central al DNA. La ora 8:15, dupa 11 ore, lui Dragomir i-au fost aduse la cunostinta acuzatiile, context in care, asa cum retine CEDO, ofiterului i s-a dat spre lecturare un document de 11 pagini cu faptele imputate. La 9:33, Dragomir i-a spus procurorului de caz ca refuza sa dea declaratie pe motiv ca este foarte obosit, intrucat a fost privat de somn mai bine de 30 de ore. La 10:55, a fost informat ca procurorul a decis sa il retina pentru 24 de ore.

In seara zilei de 9 februarie 2011, in jurul orelor 20:00, Dragomir a fost dus la Curtea de Apel Bucuresti cu propunere de arestare preventiva. Audierea a inceput la 22:30 si a durat aproape o ora, instanta a incuviintat arestarea preventiva pentru 29 de zile, masura fiind mentinuta, cinci zile mai tarziu, de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ulterior, Curtea de Apel Bucuresti a dispus in doua randuri, iar ICCJ a confirmat, prelungirea masurii arestului preventiv.

Ofiterul de politie de frontiera a fost apoi transferat din arestul Politiei Capitalei, la Timisoara, pentru ca, la 6 mai 2011, Curtea de Apel Timisoara sa dispuna punerea sa in libertate, decizie confirmata, o zi mai tarziu, de Inalta Curte, care a respins contestatia DNA, astfel ca, la 8 mai 2011, dupa trei luni de arest, Valerian Dragomir a fost eliberat.

Iata si prevederile constitutionale si legale pentru raspunderea magistratilor :

Constituţia României [1] reglementează cadrul general, atât al răspunderii statului, cât şi al răspunderii magistraţilor.

Potrivit art. 52 alin. 3 din Constituţie: ”(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.”

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor [2] reglementează răspunderea statutului, răspunderea magistratului şi repararea prejudiciului.

Art. 94 din Legea nr. 303/2004 stabileşte felurile răspunderii magistraţilor: ”Judecătorii si procurorii răspund civil, disciplinar si penal, în condiţiile legii.”

 

7 COMMENTS

  1. Si sa spunem ca este vorba de vamesii care castiga zeci de mii de euro din mita si din lucrurile ce le opresc din gentile oamenilor nevinovati care trec frontiera…

  2. [pt a buzee.romania loc de furat .pamant bogat.jigodiile tradatoare sunt pe felie.
    dinastia jarlelor.

    ofiter acoperit.?..!..tuti ofiteru delatoru tradatoru scalvu pli mmati de j

    beshescu tre decapitat..al mamaliga jihad razbunareeeee

    • problem/ ?e o parodie!ced naiba stim cu totii ca basau va dainui vesnic .
      umbra lu basau peste rumania.
      centurista udrula e contesa de rumania.
      stiti ce facea falcoasa asta in tinerete?cea mai simpla sdi veche meserie din lume.

      aici si gushterii gheneraliii.oamenii politici de la virf(nu basau,basau n-are cu ce sa fta urdula ,e mica si schiloada ca el fizic vorbind.deaici si indirjirea lui de o viata)
      care o smorcoteau pe
      falcoasa ce placeri aveau frate te intrebi?
      uite la romania dupa 20ani si vezi ce gusturi aveau burtosii care o smantineau pe “prima duoamna a natiei”URDULA BELENA

      mai fratye///dupa 10 ani de bsheala sa mai vina si 10 de vinturi vaginale
      ca dl crin a tras apa dupa el

      • scurta trecere in revista a gusterilor carora le-a rupt “coada” aceasta lipitoare:
        -1991 a participat la concurs de miss in ples-coi unde a iesit cam mototolita dupa bal
        -pe la mijlocul anilor 90, ilie stan o aducea la bucuresti cu dacia lui ponosita si o plasa colegilor sai de la steaua
        -mai tarziu isi da contoarul peste cap prin internatul dimitrie cantemir unde a terminat pe coate si genunchi o asa zisa facultate de drept
        -e descoperita si bagata in sfera politicii de cozmin gusa actualul basist de la irealitatea, canal ce ii aduce osanale panaramei
        -predoiu o ia si el o perioada pe vremea cand intrase in avocatura
        -in mandatul chiorului la primaria buc, e angajata si de aici devine salteaua betivanului
        -ca sa isi spele trecutul, se marita cu cocos si devine “doamna respectabila”
        -prin perioada cat a activat la penele pana sa vina la pedele se zice ca ar fi facut lupte libere la saltea cu alti lideri de acolo
        ….si cate or mai fi….

  3. Eu sunt sigur ca la urmatoarea emisiune cu Ponta il veti intreba cum este cu corectatul legislatiei in acest domeniu.
    Si cu corectatul legislatiei in domeniul economic, unde statul este mult mai egal decat contribuabilul (daca nu-i dai taxele pe loc are dreptul sa-ti blocheze conturile – dar daca ai de primit bani, se amana si cativa ani).
    Si corectatul legislatiei in domeniul electoral (va mai amintiti ce galagie au facut PSD-istii cand Boc a facut mizeria cu alesul primarilor dintr-un singur tur – cand s-a pus problema de catre liberali sa se corecteze legea, aceiasi PSD-isti au facut galagie ca este bine asa si sa nu se “mearga inapoi”).
    Si corectatul legislatiei cu privire la birocratie (reducerea birocratiei era o tema de campanie in 2012, nu?).
    Sau nu?
    In ultimul timp tot ce aud din gura lui Ponta este Basescu. Pacat ca s-a cam terminat cu “buna guvernare”. Si pacat ca se lucreaza la preluarea “sistemului ticalosit” si nu la destructurarea lui.

  4. De ce avem nevoie de o reforma a CURTII CONSTITUTIONALE ? SI UN ALT TIP DE APARAT PARLAMENTAR? Dupa 2007 curtea constitutionala nu a mai fost numita de catre politic ci de catre presedinte! de aceea multe acte legislative au fost respinse la cererea presedintelui sau la cereea dna! reforma constitutiei, sistemul de votare a fost pur si simplu falsificat dar acceptat de catre ccr ! CCR trebuie numit de catre parlament,senat si guvern votati de catre popor pentru a nu crea probleme sociale majore cum sint acceptarea unor condamnari ilegale ! de asemenea modificarea aparatului parlamentar este dorit in mare parte de catre popor ! unii doresc unicameral altii bicameral conform constitutilot romaniei noi nu am avut sistem unicameral schimbarea constitutiei poate alege intre un sistem bicameral camera senat sau alt fel precum in germania sa anglia! de asemenea sitemul de votare!

Leave a Reply