Eroismul ţăranilor români care şi-au jertfit viaţa pentru ţară ca soldaţi în Primul Război Mondial a fost evocat în cadrul unei ample manifestări desfăşurate joi la Muzeul Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’.
Evenimentul intitulat ‘Eroii Satelor – poveşti de război’ a fost deschis printr-o masă rotundă în cadrul căreia istorici, specialişti în etnologie şi antropologie, ofiţeri în rezervă, preoţi, diplomaţi au vorbit despre rolul jucat în Primul Război Mondial de militarii români proveniţi din rândul ţăranilor.
Directorul general al Muzeului Naţional al Satului, Paula Popoiu, a punctat că momentul organizării evenimentului nu a fost ales întâmplător, ci având în vedere că urmează Ziua Naţională – 1 Decembrie, care este consecinţa Primului Război Mondial.
‘Aceste momente de comerorare, dar, într-un fel, şi de sărbătorire, pentru că, dacă ne amintim de eroi şi ne amintim cu tristeţe şi durere pentru că au fost vieţi pierdute, ne amintim şi de faptul că nu au fost pierdute degeaba şi că în acest moment avem o ţară frumoasă şi datorită lor’, a spus Popoiu.
Ea a subliniat că evenimentul se desfăşoară în cadrul activităţilor aniversare dedicate Centenarului Primul Război Mondial sub patronajul Preşedinţiei şi este închinat nu generalilor, ci eroilor anonimi.
‘Eroii satelor au fost eroi anonimi, au fost acei oameni care s-au sacrificat nu pentru politică, s-au sacrificat pentru apărarea ţării în primul rând, pentru apărarea familiilor lor. Citeam câteva scrisori pe care soldaţii le-au trimis din război familiilor lor. (…) Mă emoţiona simplitatea întrebărilor pe care le puneau: ce fac copiii, ce fac animalele, dacă aţi făcut cutare lucru. Deci, oameni, care trăiau undeva departe în mijlocul conflictului, îşi trăiau de departe viaţa pe care, altfel, în vremuri normale, ar fi trăit-o alături de ai lor’, a afirmat Popoiu.
Muzeul Satului are în derulare o cercetare în satele româneşti, inclusiv în Basarabia, privind monumentele dedicate eroilor Primului Război Mondial, care se va finaliza în 2018 prin editarea unui catalog.
Colonelul Christophe Midan, ataşat al Apărării în cadrul Ambasadei Franţei la Bucureşti, a vorbit despre însemnătatea misiunii militare franceze în România după intrarea ţării noastre în Primul Război Mondial, în august 1916.
Oficialul francez a amintit despre acţiunile generalului Henri Matias Berthelot şi ale celor 1.500 de ostaşi şi 100 de medici francezi, precum şi despre sprijinul logistic în armament şi ţinută militară acordat Armatei Române în acea perioadă.
‘Rolul misiunii a fost dublu: de a răspândi în regimentele de infanterie şi artilerie procedeele tehnice ale luptei moderne şi de a reorganiza Armata Română. (…). Al treilea rol al misiunii militare franceze a fost unul logistic. Când România a intrat în război aliaţii s-au angajat să dea 300 de tone de materiale. Niciun aliat nu a respectat promisiunea în afară de Franţa care a ajuns la 415 tone, în medie, în 1917’, a precizat Midan.
Potrivit acestuia, Franţa a trimis în România pentru echiparea trupelor 1,3 milioane de piese ţinută militară – 400.000 de uniforme.
‘Războiul a afectat foarte mult Basarabia, dar în acelaşi timp trebuie spus că, odată cu intrarea României în război, a avut loc şi un fenomen foarte important pe care-l subliniază istoricii şi anume faptul că basarabenii au intrat în contact cu armatele române, cu populaţia României şi, de fapt, a avut loc o redeşteptare. Au constatat că sunt acelaşi popor, că vorbesc aceeaşi limbă. (…) Deci, războiul a deschis, practic, pentru ostaşii basarabeni în armata rusă care intrau în contact cu ostaşii români o nouă perspectivă. Prin aceasta se explică faptul că în perioada de după revoluţia din februarie din Rusia, când s-a declarat că toate popoarele au dreptul la determinare, militarii basarabeni au avut un rol foarte important în crearea Sfatului Ţării şi, apoi, în deciziile pe care le-a luat Sfatul Ţării, inclusiv unirea Basarabiei cu România’, a declarat, la rândul său, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea.
Preotul militar Marius Buguci a vorbit despre rolul jucat de Biserică prin reprezentanţii săi în timpul Primului Război Mondial. El a subliniat că preoţii militari au fost ‘o parte activă pe front’, unii dintre aceştia fiind menţionaţi în documente ca ‘întărind moralul trupei, dând pildă militară, mergând prin tranşee cu crucea în mână şi înfruntând pericolul sub bombardamentul inamic’.
La rândul său, preotul paroh al Bisericii Mănăstirii Caşin din Oneşti, a evocat rolul monarhiei, al Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria, implicarea acestora directă în teatrele de luptă din Primul Război Mondial, printre altele de la Caşin şi Oituz.
Manifestarea a cuprins lansarea albumului documentar ‘Eroii Satelor – poveşti de război’, cuprinzând o colecţie de fotografii document din Primul Război Mondial, tipărit la Editura Paidea, lansarea cărţii ‘De la Oituz la Verdun’, avându-l ca autor pe lt. col. art. lector (r) Alexandru Nicolae Teodorescu, precum şi vernisarea expoziţiei ‘Eroii satelor – poveşti de război’.
Despre cartea ‘De la Oituz la Verdun’ autorul a menţionat că este ‘un document-mărturisire’ despre un soldat al Armatei României, luptător în Primul Război Mondial, sergentul Teofil Moraru, care prin acţiunile sale, inclusiv în Franţa în perioada 1918 – 1919, a ajuns să fie decorat de preşedintele Paul Deschanel, cât şi de Regii Ferdinand şi Carol al II-lea.
‘Este un portret spaţio-temporal al lui Teofil Moraru, în aparenţă un fiu simplu de ţăran plugar dintr-un sat transilvan, în realitate o personalitate extrem de complexă şi eficace, este o dovadă, dacă mai era necesară una, că eroii sunt mai utili şi mai mobilizatori atunci când se întorc acasă sub scut’, potrivit col. (r) George Teodorescu.
Evenimentul de joi a fost organizat de Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Militar ‘Regele Ferdinand I’, Arhivele Naţionale ale României, Arhiva Naţională de Filme, Consiliul Naţional al Cinematografiei, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, Protopopiatul Oneşti, Parohia Mănăstirea Caşin, scrie Agerpres.
