Ministrul de Externe Bogdan Aurescu salută declarația președintelui francez Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară a NATO în România.

“Dacă ne uităm la decizia Franţei, pot să vă spun că există demersuri pe care domnul preşedinte Iohannis le-a făcut. Ultima oară într-o discuţie pe care a avut-o cu preşedintele Macron în marja Consiliului European din decembrie, la rândul meu am discutat la reuniunea ministerială NATO de la începutul lunii decembrie de la Riga cu oficiali aliaţi, cu comandantul suprem aliat pentru forţele NATO din Europa, am discutat apoi cu ministrul de Externe francez (…).

Mă bucur foarte mult că avem această decizie a Franţei de principiu, dar care este foarte importantă pentru că ea arată soliditatea parteneriatului nostru strategic”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu, joi, la “News Hour with CNN” la Antena 3.

“La fel, în ceea ce priveşte anunţul pe care preşedintele Biden l-a făcut ieri şi care este un anunţ foarte important. El vine de asemenea în urma unor demersuri pe care preşedintele le-a făcut de-a lungul timpului(…). În ceea ce priveşte prezenţa consolidată pe flancul estic, din punctul meu de vedere ea ar trebui să se producă curând. Sigur că depinde de un proces de planificare, care are loc la nivel militar atât în cadrul Alianţei Nord Atlantice cât şi în relaţia cu Statele Unite, sau în relaţia cu Franţa”, a mai spus ministrul Afacerilor Externe.

Portavionul francez Charles-de-Gaulle va pleca din nou în Marea Mediterană luna viitoare pentru a participa la lupta împotriva grupării Stat Islamic în Siria şi Irak, a anunţat joi ministrul apărării, Florence Parly, relatează AFP.

“Portavionul Charles-de-Gaulle – şi grupul său aeronaval – se întoarce pe mare la începutul lui februarie: această misiune intitulată ‘Clemenceau 2022’ îl va face să participe la operaţia ‘Inherent Resolve’, care luptă împotriva Daesh în Levant”, a precizat ea într-o postare pe Twitter.

“Instrument de putere şi de influenţă excepţional, el va participa la numeroase exerciţii împreună cu forţele navale partenere şi va contribui la evaluarea autonomă de către noi a situaţiei, indispensabilă unei puteri de echilibru precum Franţa”, a adăugat ea.

Circa un sfert din traficul maritim mondial trece prin Mediterana, a reamintit la rândul său, în cadrul unui briefing de presă, amiralul Gilles Boidevezi, prefect maritim şi comandant al zonei maritime Mediterana.

“Pe teatrul libian, anumite miliţii fac trafic de arme spre Sahel şi trafic de fiinţe umane spre Europa”, a subliniat el.

Printre misiunile grupului aeronaval se vor afla lupta antjihadistă în Irak şi Siria în cadrul operaţiunii “Chammal” şi afirmarea “libertăţii circulaţiei aeriene şi maritime”, potrivit amiralului Boidevezi.

Grupul aeronaval va fi escortat de o fregată americană, o fregată spaniolă, o fregată şi un submarin din Grecia şi un elicopter NH90 belgian. În Mediterana centrală “este prevăzută o interacţiune cu un portavion italian şi cu unul american”, a mai spus amiralul.

În plus, “unele mijloace maritime şi aeriene vor fi desfăşurate în Marea Neagră şi în special în România, fără îndoială o fregată, pentru a participa la un exerciţiu la începutul lui aprilie. Iar avioanele vor executa zboruri deasupra Mării Negre”, a adăugat el.

Fregata multirol Auvergne tocmai a petrecut trei săptămâni în Marea Neagră în contextul în care criza se agravează între Occident şi Rusia, acuzată că pregăteşte o operaţiune militară în Ucraina.

Mediterana de Est a fost din toamnă teatrul unei crize diplomatice între Franţa şi Turcia. Parisul a susţinut Atena în faţa ambiţiilor Ankarei în domeniul exploatării gazului şi în iunie 2020 în zonă a avut loc un incident între o navă turcă şi una franceză.

Amiralul Boidevezi s-a aflat în această săptămână chiar în Turcia, pentru a discuta despre “mizele de securitate în regiunea Mediteranei de Est şi în marea Neagră” şi despre “posibilităţile de cooperare viitoare” între cele două ţări, potrivit statului major francez, scrie Agerpres.

 

“Este o reorientare importantă. După o investiţie majoră şi perenă în regiunea Mării Baltice, Franţa vrea să fie prezentă în regiunea Mării Negre. Şi să-şi întărească legăturile cu o veche ţară prietenă pe care noi am neglijat-o prea mult”, potrivit directorului adjunct al Fundaţiei pentru cercetare strategică (FRS) Bruno Tertrais.

 

Pe flancul său nord-estic, în ţările baltice şi în Polonia, NATO desfăşoară cu eFP patru grupuri tactice, condus fiecare de câte o ţară: Canada, Germania, Regatul Unit şi SUA. Aceasta reprezintă mii de militari, incomparabil mai mulţi decât dispozitivul din România.

“Până în prezent, există o diferenţă între Nord-Est şi Sud-Estul Europei” în ceea ce priveşte prezenţa NATO, explică o sursă diplomatică europeană. Dacă proiectul va fi dus la capăt, “angajamentul va fi de acelaşi nivel”, adaugă aceasta.

“Ar fi foarte important dacă Franţa ar prelua conducerea unui grup tactic al NATO în România”, afirmă pentru AFP George Scutaru, director general al New Strategy Center, un think-tank românesc.

Exercitând în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, Franţa arată un interes crescut pentru securitatea flancului estic al continentului. Ministrul apărării francez, Florence Parly, a organizat la jumătatea lunii ianuarie, la Brest, în nord-vestul Franţei, o reuniune a miniştrilor apărării în format B-9 (Grupul celor nouă de la Bucureşti), reunind România, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia.

“Simbolic este important că Franţa organizează aceasta pentru prima oară. În general, o făceau mai mult SUA. Toată lumea a salutat faptul că Franţa se interesează de flancul estic”, relevă un diplomat din una din aceste ţări.

1 COMMENT

Leave a Reply