Home Articole IGSU : in caz de cutremur, ce trebuie sa aveti in casa

IGSU : in caz de cutremur, ce trebuie sa aveti in casa

3181
4
SHARE

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) recomandă televiziunilor să difuzeze şapte spoturi animate care conţin informaţii referitoare la măsurile ce trebuie să fie adoptate şi la comportamentul adecvat înainte de producerea, pe timpul şi după manifestarea unui cutremur. CNA a analizat, în şedinţa de marţi, o adresă primită de la Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă (IGSU). Totodată, membrii CNA i-au audiat, marţi, pe reprezentanţii IGSU.

IGSU avertizează într-un ghid de protecţie în caz de cutremur că oamenii trebuie să aibă în permanenţă în locuinţă provizii de apă, hrană uscată, bandaje şi medicamente, pentru a putea supravieţui o perioadă mai lungă de timp, în cazul în care sunt prinşi sub dărâmături.

Potrivit ghidului întocmit de specialiştii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), odată cu mutarea într-o casă nouă ori la prima zugrăvire sau reamenajare, aşezarea mobilierului trebuie gândită în aşa fel încât spaţiile să nu fie aglomerate cu piese de mobilier instabile în vecinătatea locurilor în care membrii familiei petrec cea mai mare parte din timp.

Aparatele casnice de mari dimensiuni trebuie fixate bine, pentru ca, în cazul în care acestea se deplasează, să nu se rupă racordurile.

În locuinţă este necesar să existe cel puţin un stingător de incendiu, care să fie depozitat într-un loc cunoscut şi accesibil în orice moment.

Pompierii recomandă locatarilor să aibă în casă şi o trusă de scule adecvată pentru deblocări, iar în biroul asociaţiei de proprietari să existe unelte pentru intervenţii la reţelele de gaze şi apă sau pentru deblocări uşoare.

În acelaşi timp, oamenii sunt sfătuiţi să aibă în casă rezerve de alimente uscate şi de conserve, apă de băut, o trusă de prim ajutor cu medicamente, pansamente, lanterne, un aparat de radio şi baterii de schimb, un fluier şi telefon mobil.

Reprezentanţii IGSU atrag atenţia că seismele puternice de adâncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari şi pot produce oscilaţii mai ample la unele clădiri, astfel încât să creeze stări de tipul răului de mare sau dezechilibru.

Deşi mobilierul începe să se mişte şi se aud diverse zgomote ciudate, oamenii nu trebuie să se lase copleşiţi, ci să îşi propună să nu intre în panică. În astfel de momente, populaţia trebuie să râmână în locuinţe, departe de ferestrele care se pot sparge şi pot produce accidente, şi să se adăpostească sub o grindă, un toc de uşă solid sub un birou sau o masă suficient de rezistente.

În cazul în care ieşirile sunt blocate, “deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică rezistenţa de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile”, potrivit IGSU.

În cazul în care sunt surprinşi pe stradă, oamenii trebuie să caute locuri deschise şi, totodată, să îşi calmeze familia sau alte persoane aflate în panică, în special copiii.

De asemenea, în timpul cutremurului, animalele de casă sau de curte pot deveni neliniştite şi chiar agresive, de aceea este recomandabil ca acestea să fie eliberate într-o curte închisă, din care să nu poate ieşi.

În fiecare an, se fac simulări de producere a unui cutremur, stabilindu-se astfel modul de răspuns integrat al tuturor structurilor cu atribuţii în domeniu, potrivit IGSU.

Reprezentanţii IGSU mai spun că este o mare diferenţă în prezent faţă de 1977 în ce priveşte gestionarea unei eventuale catastrofe, generată de un seism, pentru că tehnicile de intervenţie au capacitate de răspuns crescută faţă de 1977 şi există o evidenţă a clădirilor cu grad ridicat de risc, ceea ce permite intervenţia rapidă şi precisă în astfel de situaţii.

Capitala României resimte puternic seismele care se produc în Vrancea pentru că se află pe unda de șoc, dar și din cauză că este situată pe un sol format din aluviuni, instabil și cu depozite de roci noi, de altfel, fiind și cea mai vulnerabilă zonă urbană din România.

“Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar și alte localități precum Iași, Craiova, Ploiești, Focșani și chiar și localitățile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova. Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe o anumită direcție față de Vrancea, respectiv nord-est către Moldova și sud-vest către Câmpia Română. Din păcate, Bucureștiul este exact pe această direcție. Dacă era situat în Transilvania, din acest punct de vedere, ar fi fost mult mai bine”, a explicat pentru Jurnalul national in urma cu un an Mircea Radulian, directorul ştiinţific la INFP.

Specialiștii afirmă că seismele din Vrancea se caracterizează printr-o activitate de replici destul de mică, față de alte zone seismice, atât ca mărime cât și ca număr și ca durată. În Vrancea se produce, în medie, un cutremur la două zile, adică în jur de 15-20 pe lună. Rețeaua INFP detectează în prezent și cutremurele mai mici de două grade pe scara Richter.

De altfel, nu toate zonele țării prezintă același nivel de risc seismic sau același grad de expunere la cutremur. S-a remarcat faptul că în special Moldova și Muntenia au fost, în multe cazuri, zguduite cu o violență mai mare de cutremure, în timp ce în Transilvania, de exemplu, efectele mișcărilor seismice au fost, în general, mai reduse. Studiile recente de hazard seismic și de zonare seismică a teritoriului României au confirmat că nivelul riscului seismic este considerabil mai ridicat în sudul și estul țării, în timp ce în Transilvania și în extremitatea de vest a României riscul seismic este ceva mai scăzut.

În afară de regiunea Vrancea, pe teritoriul României au fost identificate mai multe zone epicentrale, care determină gradul de seismicitate al țării, acestea fiind zona Făgăraș-Câmpulung, zona Banat, Dobrogea, platforma continentală a Mării Negre, Crișana, Maramureș, Podișul Transilvaniei și Câmpia Româna.

Experții INFP precizează că zona Făgăraș-Câmpulung este, de asemenea, o zonă periculoasă, dar sunt cutremure crustale, de suprafață, la o adâncime de până în 30 de kilometri. Cel mai mare a fost de 6,4 grade pe scara Richter, în această zonă, în anul 1916. E o zonă periculoasă, chiar dacă sunt cutremure mai mici, de suprafață, pentru că efectele sunt mai mari în zona epicentrală. Cutremurele crustale apar în partea superioară a scoarței și produc efecte mari în zona epicentrului. De exemplu, cel de 5,5 grade din zona Vrancea de adâncime s-a simțit chiar și în Republica Moldova și Bulgaria. Dacă ar fi fost în zona Galați, să zicem, un cutremur de suprafață de o astfel de intensitate ar fi produs pagube acolo, dar nu s-ar fi simțit la București.

De asemenea, zona Banat, cu cutremure de suprafață, este periculoasă pentru că sunt mai dese și au efecte mari în apropierea epicentrului. Cele mai mari au avut magnitudinea de 5,5. O altă zonă este Marea Neagră, aproape de granița cu România, de litoralul românesc, unde se produc cutremure mari, chiar de peste 7 grade. A fost unul în 1901, de 7,2 grade, dar aici trebuie să vedem și frecvența cutremurelor, pentru că din studiile INFP apar la intervale de sute de ani. Încă o zonă seismică este partea de nord a Dobrogei, care se continuă în Galați către Bârlad. Este o zonă activă, iar cele mai mari au fost de 5,5 grade Richter și au cam aceleași caracteristici ca și seismele de suprafață: produc pagube acolo unde se produc. Mai este zona Crișana-Maramureș, tot cu cutremure de suprafață, dar aici nu există decât date istorice, mai puțin precise, unde cutremurele au magnitudini de cel mult 5,5-6 grade. Nu se poate spune cu precizie, dar aici nu sunt nici foarte frecvente și nici foarte mari.

România a înregistrat în ultimele săptămâni numeroase cutremure de suprafață, de mică intensitate, în Moldova, zona Galați, unde au fost peste 225 de cutremure în numai două săptămâni, cel mai mare fiind de 3,9 grade pe scara Richter. Analiza făcută până în prezent de specialiștii INFP nu arată vreo legătură între exploatările petroliere din zonă și aceste cutremure, însă în aceste zile vor fi prezentate concluziile finale.

“Zona Galați este o zonă seismică, dar la fel nu este o zonă unde apar cutremure mari, cel mult de 4,5 grade. Secvența care a apărut acum este deosebită prin amploarea ei, cea mai mare secvență de acest tip în zonă respectivă și ne-a luat puțin prin suprindere, pentru că nu ne așteptam. Și aici nu vorbim neapărat de o anumită magnitudine, cea mai mare a fost de 3,9, ci de faptul că se desfășoară pe o perioadă mare de timp. Din 23 septembrie și până în prezent au fost în jur de 225 de cutremure în zona Galați. Din analizele noastre aceste seisme nu se datorează exploatărilor petroliere din zonă, nu au nicio legătură. Acum sunt ceva mai puține, a scăzut activitatea în zonă, dar noi o monitorizăm în continuare pentru că trebuie să tragem o concluzie definitivă. Este o perioadă de liniștire, dar mai pot fi reactivate. Cred că trebuie să mai așteptăm puțin, cel puțin o săptămână”, a mai spus Mircea Radulian.

 

4 COMMENTS

  1. Despre venituri nu spune nimic IGSU asta ? Ca am impresia ca se adreseaza doar bogatilor sau ardelenilor.

    • Si unde este legatura domnule “mandru ca nu esti ardelean”? Ce treaba au ardelenii si bogatii cu informatiile despre seisme ( cutremure- pe intelesul unuia ca tine)?Pacat de oamenii adevarati din vechiul regat ca au printre ei uscaturi ca dumneata.

  2. In unul din clipurile prezentate, se da sfatul ca in caz de cutremur, sa te ascunzi sub tocul usii, sub un birou sau o masa “solida”, etc.

    In numeroase ocazii, persoane care ar putea fi numite experti, prin bogata experienta pe care o prezentau, afirmau (vazut la TV de numeroase ori) ca aceste solutii de “adapostire” sunt, probabil, cele mai proaste.

    In schimb, pledau pentru adapostirea in zonele de langa mobile (le numeau “triunghiul vietii”) unde s-ar parea ca sunt mai multe sanse sa ramana ceva loc liber.

    Pe de alta parte, sfatul de a se evita scarile este perfect justificat si confirmat de numeroase cazuri reale.

    Cred ca ar fi important de revazut aceste sfaturi.

    Oricum, initiativa este laudabila si extrem de importanta (si actuala ???).

Leave a Reply