Pentru ca deciziile privind marirea salariilor bugetarilor a creat nemultumirea categoriilor profesionale inca neluate in seama, cateva aspecte lamuritoare privind salariile din Ministerul Apararii Nationale sunt in acest interviu.
Am primit multe mesaje. Si eu, la randul meu, am tras semnalul in legatura cu unele salarii foarte mici, in special in zona de soldati, gradati profesionisti si subofiteri din Armata Romana.
Inteleg, din acest interviu si din semnalele primite, ca lucrurile se vor corecta rapid.
Iata fragmentul esential din interviul acordat publicatiei Orizont militar de catre generalul de brigadă Florin Jianu, şeful Direcţiei financiar-contabile din MApN.
Pentru prima dată în istoria recentă, bugetul Ministerului Apărării Naţionale este de 2% din PIB. Are capacitate economia românească de a furniza bunuri şi servicii la nivelul resurselor alocate?
Direcţia financiară-contabilă are doar atributul de a repartiza fondurile conform aprobării ordonatorului principal, ministrul apărării naţionale, structurilor cu atribuţii în achiziţii, precizate în Legea 346/2006. Sigur, particip la discuțiile referitoare la planificarea resurselor nesesare programelor de achiziții majore, dar cu experiza dată de domeniul de competență al direcției pe care o conduc. Pot să vă spun că la fundamentarea bugetului s-au avut în vedere nevoile urgente ale Ministerului Apărării Naţionale. Cu privire la proiectele majore de înzestrare, calendarul și soluțiile concrete de implementare, trebuie să se pronunțe structurile cu atribuții directe.
În ecuaţia tehnică-luptător determinant este luptătorul. Poate fi performant un soldat plătit cu salariul minim pe economie?
Categoric, nu. Şi nu este normal ca în era aceasta supertehnologizată, care necesită cunoştinţe ample şi abilităţi, să neglijezi luptătorul. Trebuie repus la nivelul lui, iar prin legea salarizării încercăm ca profesia militară să fie adusă la un nivel de vârf. Dacă acum zece ani, de exemplu, militarii erau a patra categorie profesională, raportându-ne la salariul mediu în lei, acum, din şaisprezece categorii, am ajuns cam pe locul doisprezece.
Ce soluţie a identificat Direcţia financiar-contabilă pentru diminuarea unor disfuncţii între veniturile militarilor la început de carieră sau de la baza carierei?
În toate domeniile, un debutant în carieră are un salariu mic. Asta se întâmplă şi în sectorul privat, şi în celelalte domenii din sectorul bugetar. Aşa este şi în Ministerului Apărării Naţionale, însă în funcţie de nevoi, se stimulează accesul în cariera militară a anumitor categorii de personal. Răspunzându-vă punctual, acum ne confruntăm cu o situaţie conjuncturală şi se datorează faptului că legile anuale de salarizare au conservat un venit realizat la nivelul anului 2009, la 31 decembrie.
Motivul disfuncţiei cred că de aici pleacă… salariul minim pe economie.
Salariul minim pe economie a crescut anual astfel încât a depăşit solda funcţiei de bază a militarului. La elaborarea Legii 284/2010 a fost luat în calcul un salariu minim de 600 de lei. Acesta a fost nivelul de atunci. Înmulţit cu coeficientul de ierarhizare din lege, un SGP-ist avea 600 x 1,64. Solda lui era, deci, peste salariul minim. Ministerul Apărării Naționale a făcut şi face eforturi, atât la nivelul conducerii, cât și prin consultările permanente la care participăm noi, ca experți, ca
în perioada următoare, odată cu aprobarea prin lege a Ordonanţei 2/2017, salariul minim sau echivalentul salariului minim să devină soldă de funcţie. Militarii vor fi departajaţi de solda de grad şi de gradaţii.
Așa vor fi înlăturate disfuncţionalităţile de natură salarială, pe categorii de personal. Vor fi departajaţi, așa cum este firesc, soldatul, subofiţerul şi ofiţerul, în funcție de răspunderile și complexitatea atribuțiilor fiecărui corp de cadre, și vor fi diferențieri în funcție de ierarhie și vechime și în interiorul corpului de cadre.
Din experienţa ultimilor ani, la rectificările bugetare din a doua jumătate a anului se primeau bani, dar nu mai era timpul necesar derulării procedurilor de achiziţie. Se are în vedere eliminarea acestor disfuncţionalităţi?
Chiar sunt surprins de întrebarea asta. Răspunsul este destul de complicat. Conform Legii 500/2002, fiecare instituţie trebuie să execute bugetul prin program. Programul este o activitate asociată unei direcţii politice a guvernului, care are un termen de iniţiere şi un termen de finalizare, este dimensionat, are indicatori de obiectiv, de performanţă, de cuantificare a rezultatului. Pentru Ministerul Apărării Naţionale funcţionează Legea planificării apărării, Legea 203/2015, care statuează programe, forme de programe, pe categorii de forţe. Produsele necesare Ministerului Apărării nu se găsesc pe o piaţă deschisă, normală, nu se iau de pe raft. Sunt proceduri de achiziţii, se alocă iniţial credite de angajament, ca să poţi face contractul. Acum avem restricţia care impune ca la achiziţii de peste 100 de milioane de euro trebuie acordul Parlamentului. Aceste achiziţii trebuie puse într-un plan de înzestrare, aprobat de CSAT. Uneori se ajunge într-o situaţie paradoxală. Poţi avea bani planificaţi pentru a demara programul, dar nu s-au finalizat contractările. Sau poţi înainta cu alt program, unde a intervenit o nevoie stringentă, şi trebuie viraţi banii. În situaţia aceasta apelezi la operaţiunea de rectificare. Momentul în care este făcută rectificarea depinde de Ministerul Finanţelor Publice. Acesta evaluează încasările, evaluează plăţile la nivel global şi, în luna august, se produce, de regulă, prima rectificare. Procedurile birocratice cu termenele stabilite de lege te fac să ajungi cu bugetul în septembrie, noile bugete ajung la ordonator, care trebuie să reia procesul de achiziţie care durează minim 60 de zile şi aşa se ajunge în situaţia de a nu putea utiliza banii.