Britanicul Tim Berners-Lee, principalul inventator al “world wide web” (denumirea oficială a internetului, n.r.), a avertizat, vineri, în legătură cu apariţia unui internet “cenzurat şi aflat sub supraveghere”, care ar constitui o ameninţare pentru democraţie, informează AFP.
“Internetul şi reţelele de socializare îi încurajează tot mai mult pe oameni să se organizeze, să acţioneze şi să expună faptele rele comise în cele patru colţuri ale planetei. Acest lucru ameninţă anumite guverne şi antrenează o creştere a supravegherii şi a cenzurii, care ameninţă la rândul lor viitorul democraţiei”, a declarat britanicul în vârstă de 58 de ani, care a lansat internetul în prima zi de Crăciun în 1990.
“Măsuri curajoase sunt de acum esenţiale pentru a garanta salvarea drepturilor noastre fundamentale la viaţă privată şi la libertate de opinie în spaţiul online”, a adăugat Tim Berners-Lee, cu ocazia prezentării rezultatelor pe 2013 furnizate de “Web Index”, un serviciu care măsoară creşterea, utilitatea şi impactul pe care internetul le are asupra indivizilor şi naţiunilor.
A fost alcătuit în acest sens şi un clasament pe ţări, în care primul loc este ocupat de Suedia, urmată de Norvegia. În ciuda criticilor recente referitoare la violarea vieţii private generate mai ales de dezvăluirile făcute de Edward Snowden, Marea Britanie şi Statele Unite ocupă locurile al treilea, respectiv al patrulea, în acest clasament, graţie unor criterii precum “disponibilitatea conţinuturilor pertinente” şi “impactul politic”. Locul al cincilea este ocupat de Noua Zeelandă.
Serviciul Web Index a retrogradat totuşi SUA cu două locuri faţă de 2012, în principal din cauza unui scor mediocru în ceea ce priveşte viaţa privată a internauţilor, insuficient protejaţi contra efectelor generate de o supraveghere electronică exhaustive.
Printre naţiunile emergente în acest top, cel mai bun loc este ocupat de Mexic, care a devansat din acest punct de vedere Columbia, Brazilia, Costa Rica şi Africa de Sud. Din subgrupul ţărilor în curs de dezvoltare, cel mai bun loc este ocupat de Filipine. România nu se află printre cele 81 de ţări monitorizate pentru alcătuirea clasamentului din 2013.
————————————————————————————————
Jurnaliştii şi fotoreporterii acreditaţi la Casa Albă provenind de la numeroase publicaţii şi trusturi de presă au protestat faţă de restricţiile impuse în ceea ce priveşte posibilitatea de a-l fotografia pe preşedintele Barack Obama şi au comparat administraţia prezidenţială cu Uniunea Sovietică.
Potrivit Huffingtonpost.com, jurnaliştii de la Associated Press, ABC News, Fox News Channel, The New York Times Co. şi de la alte 34 companii de presă au protestat faţă de acele măsuri restrictive într-o scrisoare expediată pe adresa Casei Albe, joi, în care au solicitat să li se permită să se apropie mai mult de preşedintele Obama, în intervalul de timp în care acesta se achită de obligaţiile sale oficiale şi se întâlneşte cu membrii echipei prezidenţiale în Biroul Oval şi în afara acestuia.
Într-o întâlnire cu Jay Carney, secretarul Casei Albe, Doug Mills, fotograf la The New York Times, a comparat Casa Albă cu Agenţia telegrafică de informaţii a Uniunii Sovietice (TASS), fosta agenţie de presă rusă însărcinată cu propaganda comunistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Doug Mills şi alţi fotoreporteri au dorit să afle motivele pentru care li s-a interzis să asigure acoperirea mediatică a evenimentelor prezidenţiale şi motivele pentru care doar fotografiile realizate de echipa care se ocupă de imaginea preşedintelui american sunt date publicităţii.
“Jurnaliştilor li se neagă în mod frecvent dreptul de a-l fotografia sau de a-l filma pe preşedinte în timp ce acesta se achită de îndatoririle sale oficiale. Imediat ce jurnaliştii pun mâna pe aparatele lor de fotografiat sau pe camerele de luat vederi, intervin oficialii din administraţia prezidenţială, împiedicând astfel publicul larg să aibă o perspectivă independentă asupra importantelor funcţiuni îndeplinite de ramura executivă a guvernului”, au scris semnatarii acestei scrisori de protest, adresată lui Jay Carney.
“Pentru a fi cât mai clari, vă semnalăm că ne referim la activităţile prezidenţiale care au o natură profund publică. Pentru a fi la fel de clari, nu vă cerem să ne asiguraţi accesul în mod liber în Casa Albă sau în zonele rezervate, închise din motive de securitate naţională”, au adăugat semnatarii scrisorii.
Motivul aparent pentru care reporterii acreditaţi la Casa Albă nu au avut dreptul să participe la o serie de evenimente prezidenţiale este acela că respectivele întâlniri ale preşedintelui Obama erau catalogate ca fiind “private”.
“Oricât de logică ar fi această explicaţie, ea este subminată de faptul că administraţia de la Casa Albă a publicat propriile fotografii de la aşa-zisele evenimente private, prin intermediul platformelor de socializare. Restricţiile impuse de Casa Albă fotografilor care acoperă acele evenimente, urmate de publicarea constantă, de către Casa Albă, a fotografiilor realizate de angajaţi guvernamentali la aceleaşi evenimente, reprezintă o restricţie arbitrară şi o ingerinţă neîntemeiată în activităţile de presă legale. Aţi înlocuit, într-adevăr, fotojurnalismul independent cu lansări de presă vizuală”, au mai spus semnatarii acestei scrisori de protest.
