L-am rugat pe ministrul afacerilor externe Teodor Melescanu sa-mi acorde un scurt interviu pentru acest blog, date fiind evolutiile importante din ultima luna din Romania, cu efecte si reactii din partea partenerilor si aliatilor nostri occidentali.
RT : Care sunt acum aprecierile partenerilor și aliaților noștri occidentali după finalizarea crizei generată de OUG 13? Ce semnale au venit de la Bruxelles și Washington?
TM : În discuțiile pe care le-am avut la Bruxelles, am constatat apreciere pe care partenerii noștri o manifestă față de anularea OUG 13, pe care au perceput-o ca fiind expresia dorinței de dezamorsare a protestelor din România. În ceea ce privește evoluția viitoare a procesului de punere în aplicare a deciziilor Curții Constituționale, toți cei cu care am discutat au fost de acord că cea mai bună soluție este ca Parlamentul României, printr-o dezbatere transparentă, cu participarea tuturor celor interesați, să ajungă la o soluție larg acceptabilă. Totodată, și-au manifestat disponibilitatea pentru a ne pune la dispoziție expertiza Comisiei, subliniind însă că deciziile aparțin Parlamentului României.
RT : Recent ați avut o întâlnire cu Ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin. Știm că domnia sa este o persoană controversată, care interpretează într-un mod original, nespecific diplomației, întâlnirile cu reprezentanții Guvernului. Ce ați discutat cu el și cum comentați interpretările ambasadorului, citate de Hotnews?
TM : Primirea ambasadorului Federației Ruse în vizită de prezentare corespunde practicii diplomatice uzuale la început de mandat.
Doresc sa subliniez elementele centrale pe care i le-am transmis în discuție:
1) relația cu Federația Rusă se subscrie angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul UE și NATO;
2) în context, am accentuat că apartenența țării noastre la comunitatea de valori europene și euro-atlantice sunt elemente profund consensuale la nivelul societății românești;
3) am exprimat disponibilitatea de a realiza în continuare proiecte de cooperare, care să urmărească însă pragmatic atingerea unor obiective și interese mutuale, în domenii precum economic, cultural, științific și educațional;
4) pentru toate acestea, este necesară evitarea unei retorici inadecvate, care nu permite o abordare constructivă;
5) pe aceste coordonate, dialogul la nivel tehnic va continua. Însă doresc să accentuez: dialogul va continua în măsura în care interesele României vor fi avute în vedere.
RT : Știm că Federația Rusă este supusă unor sancțiuni pe plan internațional, în urma anexării ilegale a Crimeei și a comportamentului agresiv din punct de vedere militar. Ce obiective diplomatice v-ați propus în relația România – Rusia, care să nu pericliteze solidaritatea occidentală în privința Moscovei?
TM : Trebuie să fim conștienți și să ne ajustăm continuu evaluările și instrumentele de acțiune, într-un context caracterizat de multe necunoscute. Este și cazul raportării noastre la Rusia, pe care o avem de asemenea în vedere, pe fondul evoluțiilor globale, europene și, mai ales, regionale.
România rămâne promotorul unității europene și euro-atlantice, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile la adresa Rusiei. La nivel NATO ne-am asumat o politică de descurajare și dialog după anexarea Crimeii. Aceasta nu se va schimba.
În 2017, vom evalua cu atenție dozajul dintre aceste două direcții de acțiune (descurajare și dialog), la nivel bilateral, fără a ne schimba perspectiva de ansamblu.
Liniile definitorii ale diplomației noastre rămân cele consacrate atât de programul de guvernare, cât și de consensul clasei politice și societății românești: apartenența și consolidarea rolului României în cadrul UE și NATO și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA.
Avem nevoie și ne vom concentra atenția asupra unei politici de vecinătate solide, gândite strategic (multisectorial și multianual), pe care o vom implementa prin implicare substanțială pentru a putea realiza astfel dezvoltarea și securitatea țării noastre.
Politica externă a fost și este a României în ansamblul ei; aceasta poziție este împărtășită la cel mai înalt nivel și constituie un atu deosebit al nostru, un factor special al rezilienței interne.
RT : Aveți de gând să-i transmiteți un mesaj ambasadorului Rusiei pentru interpretările sale după întâlnirea cu dumneavoastră? Au existat, vor exista consecințe?
TM : În viziunea mea, dorința de dialog trebuie dovedită prin fapte și mai puțin la nivel declarativ. Trebuie dovedită printr-o abordare onestă de către partea rusă. Evidențierea doar a anumitor elemente ale unei discuții diplomatice, mai ales că vorbim de proiecte în această etapă, nu este calea cea mai potrivită.
După cum menționam anterior, este necesară evitarea unei retorici inadecvate în declarațiile publice și focalizarea eforturilor către dialogul direct, care, și țin încă o data să subliniez, să fie în interesul mutual.
Dacă mai este nevoie, precizez că nu s-a semnat niciun fel de document, așa cum au apărut unele informații în mass-media.
