Home Articole Interviul acordat de Secretarul General al NATO. Mesaje cruciale

Interviul acordat de Secretarul General al NATO. Mesaje cruciale

17674
3

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a declarat, joi, într-un interviu exclusiv acordat lui Radu Tudor pentru “Punctul de întâlnire”, că România este un aliat foarte valoros pentru NATO, care contribuie la securitatea comună în multe moduri, în condițiile în care țara noastră se află în centrul unor evoluții tensionate.

Radu Tudor: Domnule secretar general, vă mulţumesc că aţi acceptat să facem acest interviu. Vă mulţumesc că m-aţi primit. NATO este cea mai puternică şi solidă alianţă militară din istorie. Anul acesta vom sărbători cea de-a 70-a aniversare a Alianţei, dar vedem măsuri de apărare, ameninţări cibernetice sau de securitate, mai ales în Europa. Îşi susţine NATO valorile de bază şi aliaţii?

Jens Stoltenberg: Absolut! Valorile de bază ale NATO sunt democraţia, statul de drept şi liberatea individuală. Noi protejăm aceste valori prin faptul că suntem cea mai puternică alianţă din istorie. Ceea ce face ca NATO să fie atât de puternică este unitatea noastră, care transmite un mesaj clar că un atac asupra unuia dintre aliaţi va fi văzut drept un atac asupra întregii alianţe. Unul pentru toţi şi toţi pentru unul!

Aceasta este unitatea noastră, asta ne face puternici, faptul că suntem uniţi. Singurul lucru care face ca NATO să fie o alianţă puternică este abilitatea noastră de a ne adapta atunci când lumea se schimbă. Acum, când lumea se schimbă, avem mai multe provocări, mai multe ameninţări asupra securităţii, vedem o Rusie mai hotărâtă, vedem folosirea forţei militare în ţara vecină, Ucraina, vedem acte de terorism în apropierea graniţelor noastre, vedem ameninţări cibernetice, vedem proliferarea armelor nucleare, arme de distrugere în masă. De aceea NATO  se adaptează în acest moment. Noi implementăm cea mai mare schimbare a Alianţei din ultima generaţie. România face parte din ea. Ne ajută şi contribuie la adaptarea NATO, iar acest lucru face ca NATO să fie mai puternică.

Radu Tudor: În ultimul an, aţi menţionat România în mod pozitiv de mai multe ori, în ceea ce priveşte bugetul apărării, pentru angajamentul politic şi pentru curajul trupelor sale. Cum puteţi descrie profilul României în cadrul Alianţei?

Jens Stoltenberg: România este un aliat foarte valoros, care contribuie la securitatea comună în multe moduri. Aici, în România, voi investiţi mai mult în apărare, găzduiţi o brigadă multinaţională în Craiova, găzduiţi un site de apărare balistică , în cadrul programului de apărare balistică a NATO. Aveţi un rol cheie în regiunea Mării Negre. Lucraţi alături de aliaţi şi, prin acest lucru, facilitaţi prezenţa sporită a NATO pe uscat dar şi pe mare şi în aer, cu un control aerian sporit, pe mare cu o prezenţă sporită în Marea Neagră. Voi contribuţi la misiunile NATO din Afganistan, în Polonia, în cadrul uui grup militar de acolo. România contribuie în multe moduri şi îi mulţumesc României pentru angajamentul puternic în cadrul Alianţei.

Radu Tudor: Domnule secretar general, în ultimii 10 ani, Marea Neagră a devenit o zonă cu probleme, unde Rusia îşi arată agresiunea militară, a anexat în mod ilegal Crimeea şi a invadat estul Ucrainei. România se află la doar 480 de kilometri de Crimeea, care a fost transformată într-un centru militar rusesc, cu trupe şi arme. Care este răspunsul NATO pentru situaţia din Marea Neagră?

Jens Stoltenberg: NATO şi-a sporit prezenţa în regiunea Mării Negre, la sol, spre exemplu cu prezenţa multinaţională din Craiova. Am sporit controlul aerian şi prezenţa maritimă cu ajutorul navelor din partea statelor aliate în Marea Neagră. Cercetăm şi alte măsuri pentru a ne spori prezenţa în această regiune pentru că trebuie să menţinem măsuri credibile de descurajare şi în zona Mării Negre. Sunt trei state, România, Bulgaria şi Turcia, care fac parte din prezenţa NATO în regiunea Mării Negre. În acelaşi timp, nu ne dorim un nou Război Rece, o nouă cursă a înarmării cu Rusia. Aşa că avem o abordare dublă în ceea ce priveşte relaţia cu Rusia. Suntem fermi, suntem puternici, dar încercăm să purtăm un dialog cu Rusia, să îmbunătăţim relaţiile cu Rusia şi să reducem tensiunile.

Radu Tudor: Aţi menţionat în timpul discuţiilor cu preşedintele român Klaus Iohannis faptul că ne aşteptăm ca, în două zile, SUA să renunţe la Tratatul INF. Care va fi reacţia NATO? Ce vom putea face ca membri NATO, inclusiv România, când SUA vor face acest anunţ?

Jens Stoltenberg: Motivul pentru care Tratatul INF este acum în pericol şi, cel mai probabil, va fi anulat, sunt noile rachete ruseşti. Aceste este motivul pentru care acest tratat de bază de control al armelor e pe cale să fie anulat. De câţiva ani, Rusia a dezvoltat şi mobilizat noi rachete cu rază medie de acţiune în Europa. Aceste rachete sunt greu de detectat, sunt mobile, au un timp foarte scurt în care pot fi interceptate, sunt capabile să transporte focoase nucleare, pot atinge oraşe europene. Pentru că pot face acest lucru, se reduce pragul potenţial de folosire a armelor nucleare în cadrul unui conflict armat.

E o situaţie foarte gravă pentru că Rusia a încălcat acest tratat timp de ani de zile. SUA, susţinute de aliaţii săi, au oferit o şansă Rusiei de a reveni în tipare în 60 de zile. Au făcut acest lucru după întâlnirea miniştrilor de Externe ai NATO din decembrie. Această perioadă se termină în două zile şi atunci va începe şi procesul de retragere. Noi cerem în continuare Rusiei să accepte termenii, dar în acelaşi timp începem să ne pregătim pentru o lume fără Tratatul INF, o lume cu mai multe rachete ruseşti cu rază medie de acţiune în Europa. Trebuie să ne asigurăm că NATO menţine mijloace credibile de descurajare şi apărare în această lume fără Tratatul INF. Cercetăm şi noi iniţiative privind controlul armelor. Bineînţeles, noi nu ne dorim o nouă cursă a înarmării. Acest lucru nu e în interesul nimănui.

Radu Tudor: Domnule secretar general, cea de-a 70-a aniversare a NATO a venit cu un mesaj diferit din partea Washingtonului. Sunteţi convins, după trei călătorii în SUA şi multe discuţii cu liderii americani, că SUA sunt hotărâte să susţină articolele din Tratatul de la Washington, mai ales Articolul 5?

Jens Stoltenberg: Da, pentru că acest lucru a fost spus în mod clar de preşedintele Trump, de administraţia sa de foarte multe ori. A repetat acest lucru în urmă cu câteva zile, dar şi la summitul NATO din Bruxelles din iulie, anul trecut. A fost un mesaj clar al preşedintelui Trump, făcut spre exemplu la conferinţa de la finalul summitului, că el, ca preşedinte al SUA, va rămâne dedicat NATO. În acelaşi timp, SUA fac apel la aliaţii europeni să participe în aceeaşi măsură şi să investească mai mult în apărare. Şi eu unul sunt de acord şi nu numai eu, ci toţi aliaţii NATO sunt de acord că trebuie să ne împărţim echitabil sarcinile în cadrul Alianţei. Nu putem continua ca SUA să poarte o greutate atât de mare în ceea ce priveşte cheltuielile pentru apărare. Vestea bună e că aliaţii europeni investesc mai mult. Bazat pe planurile înaintate de mai mulţi aliaţi, ne aşteptăm că aliaţii europeni şi Canada să aducă împreună 100 de miliarde de dolari în plus pentru cheltuielile pentru apărare, din 2016 până în 2020. Aşadar, ne îndreptăm în direcţia cea bună, iar SUA sunt conştiente de acest lucru.

Radu Tudor: Care este mesajul dumneavoastră pentru poporul român

Jens Stoltenberg: Mesajul meu pentru poporul român este să îi mulţumesc pentru angajamentul solid pentru alianţa noastră. Acest lucru face ca România să fie mai în siguranţă, face ca noi toţi să fim mai în siguranţă pentru că, atâta timp cât suntem uniţi pentru a ne proteja unii pe alţii, suntem mai în siguranţă. Un NATO puternic este cel mai bun mod în care putem preveni un conflict.

Radu Tudor : Interviul nostru a luat sfârşit. Vă mulţumesc, domule Secretar General!
Jens Stoltenberg : Vă mulţumesc foarte mult!

https://www.antena3.ro/actualitate/radu-tudor-interviu-eveniment-cu-secretarul-general-nato-jens-stoltenberg-romania-e-in-centrul-unor-505910.html


3 COMMENTS

  1. La inceputul interviului, ati spus, dle Tudor, ca anul acesta sarbatorim “the seventh anniversary”, dar corect e “the seventieth anniversary”. Da’ nu-i nimic, domnul din Norvegia a inteles mesajul si asta e tot ce conteaza.

  2. Perfect, suntem in continuare apărători (ai)și apărați (de) NATO fiindcă oricum cioara din mâna valorează mai mult decât vrabia de pe gard și cămașa ruseasca e mai aproape de pielea naționala decât paltonul nemțesc; rămâne de văzut, însă, dacă președintele Johannis înțelege măcar dictonul respectiv, dacă nu și strategia de apărare aprobată de guvernul actual, caci “topaielile” lui recente cu șefia statului major nu prea dovedesc înțelegere in materie de apărare. Cine profita din plin de nevoia de siguranța la toate nivelele, european și local deopotrivă, sunt, evident, serviciile secrete al căror buget, iată, se vede reașezat pe temelii solide (mai mulți bani de la buget in 2019) după pierderea imaginii de “apărătoare” —a ființei naționale no less—suferita in urma porcariei cu protocoalele secrete “pe justiție”. Mi-e teama ca amintirea războiului rece pe care Stoltenberg o pune la baza noii strategii NATO nu face altceva decât sa dea apa la moara vechilor structuri de siguranța consolidate pe vremea conflictului dintre blocul comunist și lumea “vestica”și ca întărirea alianțelor militare tradiționale va profita, mai ales, serviciilor secrete militarizate, sa nu uitam amănuntul, din estul european. Dar, cum ziceam, n-avem loc de întors nici măcar cât are Johannis pe Șureanu când se antrenează la slalom, așa ca tot înainte!

  3. Trebuie să cerem desecretizarea acestui capitol din acord. In baza acordurilor de aderare a Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord, din 15 aprilie 2008, Guvernul s-a obligat să asigure militarilor următoarele plafoane medii de soldă și pensie brută, calculată lunar în euro. La aceste valori se adaugă sporul de vechime , sporul de funcţie, sporul de risc în teatrele de operaţii, gradaţii, ordine, medalii, indemnizaţia de instalare, indemnizaţia de re-inserţie în economia civilă, norma de hrană de campanie, banii de uniformă și furnituri, alocaţii pentru copii și pentru soţiile fără serviciu, costuri cu chiria , transportul , comunicaţiile etc., .
    Vechimea în serviciu militar activ , se stabilește în funcţie de grade astfel :
    -corpul generalilor – max. 40 de ani;
    – ofiţeri superiori – max. 35 de ani;
    – ofiţeri inferiori – max. 30 de ani;
    – subofiţeri și maiștri militari – 35 de ani;
    – soldaţi și gradaţi –max 25 de ani,
    – personal civil conform codului muncii.
    Ministrul Apărării Naţionale, poate acorda dispensă de 1 – 5 ani , pentru depășirea duratei de serviciu în cazuri motivate , pentru generali și ofiţeri superiori, iar pentru celelalte categorii de cadre militare , comandanţi de mari unităţi sau unităţi independente , în funcţie de necesarul de încadrare pe stat. Aceleași plafoane de calcul se aplică și militarilor concentraţi sau detașaţi la alte instituţii publice din domeniul ordinii publice , siguranţei , protecţiei și escortei , demnitari , misiuni diplomatice, etc. Pentru cadrele decedate în misiuni de luptă , familiilor li se acordă un ajutor egal cu 150 de solde lunare brute, pentru invalizi și clasaţi inapt pace și război, ca urmare a unor accidente sau răniri în timpul și din cauza îndeplinirii obligaţiilor de serviciu în slujba patriei , militarii primesc un ajutor egal cu 125 de solde lunare, la care se adaugă o pensie de invaliditate egală cu solda de grad și funcţie a colegilor din activitate .
    Pensia de urmaș pentru văduve și orfani este de 0,5 x ultima soldă ridicată de către cuius. Pensiile rezerviștilor se vor actualiza trimestrial și vor fi egale cu solda de grad și funcţie minus sporurile, care se plătesc militarilor în activitate, la care se adaugă un spor de ore suplimentare , efectuate pe timpul serviciului.
    Guvernul României, Ministerul Finanțelor și Ministerul Apărării Naționale, vor lua toate măsurile organizatorice, pentru plata obligațiilor de plată faţă de personalul din sistemul de apărare, și pentru rezerviști, între 1-5 a lunii, pentru luna următoare. Plafonul cheltuielilor legat de plata soldelor, salariilor și pensiilor militarilor activi și în rezervă, se va asigura de ANAF, din Bugetul de stat și va fi inclus în toate negocierile cu organismele financiare internaţionale. Plata se va face în moneda naţională , calculată conform ratei de schimb valutar a BNR, iar garanţii respectarii obligaţiilor asumate de Romania , pe aceasta linie cu NATO, este Președintele Romaniei , Primul ministru și Parlamentul.La soluţionarea unor eventuale contestaţii sau acţiuni în justiţie , Ministrul de Justiţie va lua măsuri să comunice extrasele din convenţiile internaţionale desecretizate în parte , privind obligaţiile de plată ale statului faţă de persoanele care au lucrat sau lucrează în structurile sistemului de apărare naţională, tuturor președinţilor de instanţe competente.
    „Pentru cadre active și în rezerva, cărora li s-au plătit un nivel inferior acordurilor internaționale la nivel NATO, Direcţia Financiar Contabilă a M.Ap.N., în termen de 60 de zile, va calcula și vira sumele cuvenite militarilor, fără alte formalități, cu respectarea și a altor hotărari judecatoresti conexe investite cu titlu executoriu.
    Acest acord bilateral cu FMI și Banca Mondială a fost discutat în prealabil și negociat cu toate organizațiile neguvernamentale ale militarilor în rezervă, veterani, invalizi, văduve și orfani, fiind parte a Pactului Social de Stabilitate dintre societatea civilă și militarii de carieră sau apărătorii patriei. Personalul din atașatură, diplomație, producție specială, magistratură militară, servicii de informații militare și de protecție, contraspionaj, din învățământul militar, etc. vor primi și alte sporuri, ce se vor stabili prin reglementări speciale.
    Armele navale și aeriene, tancurile și rachetistii ce deservesc unitătile de scuturi antisatelit, mai primesc sporuri de confidenţialitate și de risc.
    1. Sld-M.A.C. 1.750-2.450 euro +25-45% în functie de vechime
    2. Sg.maj-Plt.adj.pr. 2.450-3.450 euro +22-38% în functie de vechime
    3. M.M.cls IV-M.M. Principal 2.750-3.750 euro + 28-38% în functie de vechime
    4. Slt.- Capitan 3.650-4.950 euro +48% în functie de vechime
    5. Maior-Colonel 5.050-7.750 euro + 24-28% în functie de vechime
    6. General 1 stea –General cu 4 stele 7.550-11.750 euro + 15-25% în functie de vechime
    7. P.M.C. gr.1- P.M.C. Gr.6 2.250-3.750 euro +20-35% în functie de vechime

Leave a Reply